Finanțarea de 80 de miliarde de euro intră în vigoare peste două luni. Cum transformăm această oportunitate într-o poveste de succes?

de Siegfried Muresan     Contributors.ro
Vineri, 6 noiembrie 2020, 14:34 Actualitate | Opinii


Siegfried Muresan
Foto: Arhiva personala

România va primi fonduri europene în valoare totală de 80 de miliarde de euro în următorii ani prin Planul de Redresare „NextGeneration EU” și din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021 - 2027. Dar pentru a transforma această oportunitate într-o poveste de succes trebuie mai întâi să ne asigurăm că acești bani vor veni în condiții favorabile pentru România și că vor finanța domeniile prioritare pentru țara noastră.

Un buget care să îndeplinească așteptările oamenilor

Oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană să ofere soluții la problemele lor. Vedem acest lucru în mod deosebit în perioadele de criză. Românii și cetățenii tuturor celor 27 de state membre au așteptat în timpul crizei economice și financiare din urmă cu 10 ani ca Uniunea Europeană să vină cu soluții. La fel s-a întâmplat și în cazul crizei migrației din urmă cu 5 ani. Așa se întâmplă și acum, în timpul pandemiei de COVID-19.

Cu cât oamenii au așteptări mai mari de la Uniunea Europeană, cu atât Uniunea Europeană trebuie să aibă mai multe competențe și mai multe resurse pentru a îndeplini aceste așteptări. Iar principalul instrument pe care Uniunea îl are la dispoziție pentru a oferi soluții la problemele oamenilor este bugetul european.

Tocmai de aceea, liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord istoric în luna iulie pentru a trece împreună peste această criză. Am căzut de acord asupra unui Buget Multianual 2021 - 2027 al Uniunii Europene robust și ambițios de aproape 1.100 de miliarde de euro. În plus, am agreat la nivel european să adoptăm un Plan de Redresare istoric, „NextGeneration EU”, în valoare de 750 de miliarde de euro pe care să îl aplicăm în următorii 4 ani, începând tot din 2021.

Acum lucrăm în Parlamentul European pentru a ne asigura că atât Bugetul Multianual, cât și Planul de Redresare finanțează prioritățile reale ale Europei, că țin cont de specificul fiecărei țări și al fiecărei regiuni, că banii vor fi atrași fără întârziere și că vor genera plusvaloare. Un acord fără precedent necesită o muncă legislativă fără precedent.

Eu sunt coraportor al Parlamentului European pe Mecanismul de Reziliență și Redresare - primul și cel mai important pilon al Planului de Redresare - care va gestiona 672,5 din cele 750 de miliarde de euro ale planului. Împreună cu ceilalți doi coraportori, am prezentat proiectul de raport legislativ al acestui mecanism la sfârșitul lunii august, iar acesta a fost deschis până la finalul lunii septembrie pentru amendamente din partea tuturor celor 705 europarlamentari.

Acord politic în Parlamentul European pe Mecanismul de Reziliență și Redresare

Am primit nu mai puțin de 1700 de amendamente de la europarlamentari din toate grupurile politice și din toate țările europene. În ultimele săptămâni am lucrat încontinuu pentru a integra aceste amendamente în varianta finală de raport. Iar vestea bună este că, după 3 luni de negocieri, am ajuns zilele trecute la un acord politic în Parlamentul European pe raportul legislativ al Mecanismului de Reziliență și Redresare. Raportul legislativ este susținut de cele patru mari grupuri politice proeuropene din Parlamentul European: Grupul PPE, Grupul Socialiștilor, Renew și Verzii. Împreună, cele patru grupuri reprezintă peste 70% din totalul membrilor Parlamentului European.

Acum urmează ca raportul să fie votat luni, 9 noiembrie, în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Joi, 12 noiembrie, va fi votat în plenul Parlamentului European mandatul cu care noi, coraportorii, vom merge la negocierile finale cu Consiliul Uniunii Europene.

Imediat după 12 noiembrie vom începe negocierile finale cu Consiliul cu obiectivul de a ajunge la un acord final în câteva săptămâni, astfel încât mecanismul să poată intra în vigoare fără întârziere, la 1 ianuarie 2021, iar banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei.

Numărul mare de amendamente arată interesul ridicat pentru acest nou mecanism. Fiecare europarlamentar dorește să se asigure că mecanismul cuprinde prioritățile grupului politic pe care îl reprezintă, dar și ale țării pe care o reprezintă în Parlamentul European.

Cum ne asigurăm că Planul de Relansare este un succes pentru România

Un buget și un plan de redresare de succes pentru Europa trebuie să fie de succes pentru toate țările europene. De aceea, unul dintre obiectivele mele principale ca raportor pe Mecanismul de Reziliență și Redresare a fost să mă asigur că mecanismul cuprinde prioritățile pentru România.

Astfel, am inclus în acordul politic negociat mai multe prevederi foarte importante pentru România.

Am blocat în Parlamentul European orice discuție privind renegocierea alocărilor naționale

În primul rând, Parlamentul European susține alocările de fonduri negociate de Consiliul European pentru fiecare țară, atât sumele cât și criteriile. Deși grupurile de stânga din Parlamentul European au dorit renegocierea criteriilor într-un mod care ar fi dezavantajat România, ne-am opus cu succes. Criteriile rămân aceleași, iar suma obținută de președintele României pentru acest mecanism este susținută de Parlamentul European, nu este pusă sub semnul întrebării. La fel este susținută și suma obținută pentru România din bugetul clasic, multianual, al Uniunii Europene. Putem spune astăzi cu certitudine că cele 80 de miliarde de euro vor reveni României.

Susținem creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la 3 ani, la 4 ani

În al doilea rând, am reușit să obținem acordul politic în Parlamentul European pentru creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la trei ani, cât a fost agreat de Consiliu, la patru ani. Astfel, vom avea un an în plus, până la finalul anului 2024, pentru a atrage fondurile din acest mecanism. Mai mult, România și celelalte state membre vor putea deconta prin acest mecanism inclusiv cheltuieli realizate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 în perioada februarie - decembrie 2020, adică înainte de intrarea în vigoare a mecanismului.

Susținem creșterea prefinanțării de la 10%, la 20%

Am ajuns la un acord, de asemenea, pentru creșterea prefinanțării – adică a avansului pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism – la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițial. Este vital ca acest avans să fie cât mai mare astfel încât să punem la dispoziția țărilor europene, care se confruntă cu lipsă de fonduri, cât mai repede resurse suficiente pentru începerea investițiilor din planurile naționale de redresare. Cu cât vor ajunge mai mulți bani mai repede în țările membre, cu atât oamenii vor simți mai mult și mai repede beneficiile acestui ajutor pentru depășirea crizei.

De asemenea, am evitat adoptarea unei liste de proiecte neeligibile. Alte grupuri politice doreau să facem o listă de tipuri de proiecte care să fie excluse din start de la finanțarea prin acest mecanism. Spre exemplu, doreau interzicerea explicită de a finanța investiții din combustibili fosili, inclusiv gaz. Am reușit să evităm o astfel de listă, mai ales fiindcă, pentru România, gazul, pe baza unor tehnologii moderne, reprezintă o alternativă de combustibil mai puțin poluantă care poate fi folosită în perioada de tranziție spre o economie verde.

Putem transfera până la 5% din fondurile de coeziune către Mecanismul de Reziliență și Redresare

Am negociat, totodată, ca fiecare stat să poată transfera în mod voluntar un procent de până la 5% din fondurile sale structurale și de coeziune către Mecanismul de Reziliență și Redresare. Pentru România acest lucru înseamnă că, dacă dorim, putem transfera până la 1,3 miliarde de euro din fondurile noastre de coeziune spre proiecte pe care le finanțăm prin mecanism. Este foarte important că există o limitare de 5% a acestui transfer pentru a preveni ca, în viitor, Politica de Coeziune să devină sursă de finanțare pentru alte noi instrumente și să fie slăbită. Avem nevoie în continuare de o finanțare robustă a Politicii de Coeziune. În vremuri de criză, avem nevoie de flexibilitate, să putem folosi banii exact acolo unde avem nevoie. Pe termen lung, păstrarea Politicii de Coeziune este foarte importantă pentru România.

Un Plan Național de Reziliență și Redresare compatibil cu mecanismul european

Toate aceste măsuri vor contribui la o implementare mai bună și mai eficientă a mecanismului în România, dar și în celelalte state membre. În paralel cu negocierea mecanismului în Parlamentul European, am lucrat îndeaproape cu Guvernul României pentru pregătirea Planului Național de Reziliență și Redresare prin intermediul căruia vor fi atrase cele peste 30 de miliarde de euro alocate României prin Mecanismul European de Reziliență și Redresare. Acest plan, care va fi lansat până la finalul anului, este pe deplin compatibil cu legislația mecanismului în forma negociată în Parlamentul European. Acest lucru înseamnă că banii europeni vor putea fi atrași fără întârziere către prioritățile naționale de redresare.

Cum ne asigurăm că Bugetul Multianual este un succes pentru România

În paralel cu Planul de Redresare, continuăm negocierile la nivel european și asupra Bugetului Multianual tradițional 2021 – 2027.

Așa cum am spus mai sus, am apărat în Parlamentul European anvelopele naționale așa cum au fost ele negociate în acordul din iulie. Acest lucru înseamnă că cele 80 de miliarde de euro obținute de președintele Klaus Iohannis pentru România din Bugetul Multianual și din Planul de Redresare vor rămâne neatinse.

Continuăm însă negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene pentru acele programe care sunt implementate direct la nivel european. Spre exemplu, alocările pentru Programul de mobilitate universitară „Erasmus” și Programul European de Sănătate sunt insuficiente în forma de buget agreată de liderii europeni în luna iulie. Noi, Parlamentul European, avem datoria să ne asigurăm că de aceste programe vor beneficia cât mai mulți europeni în următorii 7 ani. Iar pentru a oferi mai multe burse Erasmus tinerilor din Europa sau pentru a îmbunătăți sistemul medical european în toate țările membre ne trebuie mai multe fonduri europene. Sunt programe de pe urma cărora inclusiv România are foarte mult de câștigat și de aceea trebuie să le apărăm în negocieri.

Revenind la banii alocați României din Bugetul Multianual: sumele alocate țării noastre ne avantajează, dar trebuie să ne asigurăm că acești bani vor veni în condiții bune pentru România și ținând cont de prioritățile noastre, la fel ca în cazul fondurilor din Planul de Redresare.

Un buget multianual pentru sprijinirea fermierilor români

Fondurile pentru agricultură de care vom beneficia în viitorul Buget trebuie să țină cont de nivelul la care se află agricultura românească. România este țara cu cei mai mulți fermieri din Europa. Totodată, fermierii români au printre cele mai mici venituri din Uniunea Europeană. De aceea, agricultorii noștri au nevoie în continuare de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii agricole. De asemenea, vrem ca subvențiile pentru agricultură să crească până la nivelul mediu din Uniunea Europeană. Vrem să dezvoltăm agricultura ecologică românească până la nivelul mediu din Uniunea Europeană, dar avem nevoie de finanțare consistentă pentru a recupera decalajul față de celelalte țări în ceea ce privește nivelul investițiilor în agricultura ecologică.

Infrastructura trebuie să rămână o prioritate

Fondurile structurale și de coeziune trebuie să finanțeze în continuare dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare, în paralel cu noile priorități ale politicii de coeziune. Toată piața internă europeană beneficiază de fondurile structurale și de coeziune pe care le primim pentru construcția de autostrăzi. O autostradă construită în România ajută în primul rând cetățenii români și economia românească, dar ea ajută și companiile europene. O autostradă construită din fonduri europene va ajuta ca produsele românești să ajungă mai ieftin și repede pe piața europeană, dar și ca produsele europene să ajungă mai ieftin și mai repede la consumatorul din România.

O tranziție spre o economie verde finanțată în mod realist

România susține în totalitate obiectivele privind reducerea emisiilor de carbon și combaterea schimbărilor de climă. Avem, însă, nevoie de ajutor pentru a îndeplini aceste obiective.

Considerăm că trebuie să facem tranziția spre o economie verde într-un mod realist și fără a periclita locurile de muncă. Vrem să protejăm locurile de muncă stabile, bine plătite pentru ca Europa să rămână competitivă și în viitor.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1731 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    Nu o transformam (din pacate!) (Vineri, 6 noiembrie 2020, 14:55)

    UnOarecare [utilizator]

    Pt ca avem o administratie/birocratie PSDizata/USLizata = incompetenta si corupta.
    Pe deasupra e si platita prea bine si sunt si mai multi decar ar fi nevoie!

    Votez USRplus ca sa se schimbe aceasta stare de lucruri!
  • +1 (1 vot)    
    Clickbait (Vineri, 6 noiembrie 2020, 14:58)

    Shaolin [utilizator]

    Mă așteptam să văd și eu ghid, un tutorial ceva...

    Când colo Siegfried făcând reclamă.

    Foarte dezamăgit...


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by