„Vin americanii” – ecoul care se aude după 75 de ani
Anunțul ambasadorului SUA la București, Adrian Zuckerman privind un mare proiect de infrastructură de la Constanța la Gdansk, care să lege Marea Neagră de Marea Baltică, prin construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, reaprinde imaginația românilor exasperați de eșecul din ultimii 30 de ani, că vom putea avea o infrastructură modernă.
Pe autostrăzile visate de români se aud reverberațiile strigătului de speranță de acum 75 de ani: „vin americanii”.
Afirmația diplomatului american, „România, împreună cu Polonia, reprezintă aliați esențiali în apărarea Flancului Estic al Europei împotriva agresiunii Rusiei” este fundamentală în ceea ce privește șansele și evoluția celor 2 mari proiecte de infrastructură.
Modalitatea de raportare la Rusia evidențiază caracterul geostrategic al autostrăzii și căii ferate dar și două posibile motivații ale anunțului reprezentantului Statelor Unite:
- Fie este o declarație care face parte din registrul politic al alegerilor americane, în care Președintele TRUMP încearcă să-și consolideze imaginea unei poziții de forță față de Rusia, în condițiile unei competiții electorale echilibrate;
- Fie, în situația în care proiectul este real și americanii chiar doresc implementarea lui, va presupune analiza mai multor variante de traseu.
În acest ultim scenariu, România trebuie să aibă pregătite variante de lucru viabile, pe care să se le prezinte și cu care să se dovedească un partener serios și pregătit, inclusiv în domeniul infrastructurii, dincolo de mizele geopolitice.
Pornind de la ideea că nu este vorba despre unificarea unor coridoare transeuropene existente, ci va fi un proiect nou care poate integra segmente de autostrada existente, România dispune de două scenarii viabile cu care se poate prezenta în fața partenerilor:
- Autostrada Constanța – Gdansk, varianta 1: România – Ucraina – Polonia.
- Autostrada Constanța – Gdansk, varianta 2: România – Ungaria – Slovacia – Polonia.
VARIANTA 1: O RUTĂ ROMÂNIA – UCRAINA – POLONIA
O autostradă care să pornească de la Constanța, să traverseze Moldova, apoi Ucraina de Vest și Polonia ar fi o mare oportunitate pentru România.
În primul rând, s-ar suprapune în mare parte peste traseul autostrăzii A7 și al drumului expres DX 5 (Suceava – Siret), care va fi transformat în autostradă și integrat acestui proiect.
Practic, 292 km din autostrada care străbate Moldova de la sud la nord ar putea fi construiți prin acest proiect, respectiv tronsoanele dintre Focșani și Siret. În plus, s-ar adăuga un sector Brăila - Focșani, care deocamdată este analizat ca un posibil drum expres.
Marele avantaj al acestei variante de traseu îl reprezintă demararea de către România a lucrărilor la podul de peste Dunăre, de la Brăila.
Inconvenientul major al proiectului este acela că, fiind conceput de americani ca o rută geostrategică, este foarte posibil să ocolească Ucraina, care dacă nu cade în sfera de influență a Rusiei, va fi supusă permanent unor tentative de destabilizare.
Fără Ucraina, Rusia rămâne o putere asiatică dar care, după slăbiciunea din anii 90, când a pierdut controlul asupra țărilor Baltice nu va renunța, fără să utilizeze toate mijloacele, la controlul asupra „străinătății apropiate”.
Iar dacă pentru americani și europeni un coridor rutier și feroviar prin Ucraina de vest reprezintă o miză strategică, pentru Rusia este o un atac la adresa securității sale.
În situația în care proiectul propus de americani este real, sunt foarte mari șanse ca el să ocolească Ucraina.
De aceea, România trebuie să aibă pregătită o alternativă viabilă.
VARIANTA 2: O RUTĂ ROMÂNIA – UNGARIA – SLOVACIA – POLONIA
În situația în care decizia strategică va fi de a realiza proiectul autostrăzii care să lege Marea Neagră de Marea Baltică, ocolind Ucraina atunci el va traversa România spre granița de vest.
În această situație sunt două posibile rute, conexiunea la frontiera cu Ungaria, făcându-se pe segmente de autostradă:
- Coridorul Constanța – Nădlac;
- Coridorul Constanța – București – Brașov – Cluj – Borș, cu două soluții, de la Brașov:
- Brașov – Făgăraș – Târgu Mureș – Borș;
- Brașov – Sibiu – Sebeș – Turda – Borș;
Prima variantă, utilizarea coridorului Constanța – Nădlac nu este cea mai interesantă variantă pentru România, având în vedere că, exceptând autostrada de centură a Bucureștiului, tronsonul Sibiu – Pitești și o parte din tronsonul Lugoj – Deva, traseul este dat în folosință.
Coridorul Constanța – București – Brașov – Cluj – Borș
Avantajul acestui de-al doilea traseu, în funcție de condițiile de finanțare convenite cu partenerul american, în situația în care aceste sunt suple și se pot realiza rapid, este acela că ar putea fi finanțate tronsoanele Ploiești – Brașov și Brașov – Sibiu, (sau după caz Brașov – Făgăraș și Făgăraș – Târgu Mureș).
Soluția includerii tronsoanelor Brașov – Făgăraș și Făgăraș – Târgu Mureș, în proiectul propus de SUA, poate fi viabilă, în situația în care tronsonul Făgăraș – Sibiu ar deveni eligibil pentru finanțare europeană, în cadrul ITI Țara Făgărașului.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro
