Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Considerații privind primul raport anual al Comisiei Europene pe statul de drept care vizează toate statele membre ale Uniunii Europene

de Alin Orgoan     Contributors
Miercuri, 14 octombrie 2020, 10:11 Actualitate | Opinii


Alin Orgoan
Foto: Arhiva personala

”Statul de drept și valorile noastre comune alcătuiesc temelia societăților noastre și sunt parte din ceea ce ne definește ca europeni. Statul de drept îi protejează pe cetățeni de legea celui puternic. Avem în UE standarde foarte ridicate în materie de respectare a statului de drept, dar ne confruntăm și cu diverse provocări. Comisia Europeană va continua să colaboreze cu autoritățile naționale pentru a găsi soluții și a garanta respectarea drepturilor și a libertăților cetățenilor în viața de zi cu zi”.

Acesta este unul din pasajele din discursul despre Starea Uniunii al Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care vorbește despre statul de drept.

Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE, încorporată în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Respectarea principiului statului de drept este ecosistemul optim în care toate celelalte drepturi fundamentale pot fi exercitate şi garantate și care previne corupția și frauda banului public. Încălcarea acestui principiu pune în pericol aplicarea efectivă a legislaţiei UE, precum și încrederea cetățenilor. Nucleul statului de drept este protecţia judiciară eficientă, care necesită independenţa, calitatea şi eficienţa sistemelor de justiţie naţionale. Respectarea statului de drept și combaterea corupției este esențială.

În mod paradoxal Uniunea a avut foarte puține instrumente la îndemână pentru a sancționa nerespectarea statului de drept. Articolul 7 s-a demonstrat a fi un eșec, din cauza regulii unanimității, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost limitată în judecarea strict a dosarelor care cădeau în câmpul de aplicabilitate a dreptului Uniunii Europene. Respectarea Statului de drept a devenit una din marile provocări ale Uniunii Europene, căci dacă nu există o garanție puternică pentru respectarea statului de drept, însăși construcția europeană se poate clătina. Desigur există acum discuția privind propunerea privind condiționalizarea accesului la fonduri europene de respectarea statului de drept, rolul pe care raportul anual al Comisiei Europene îl poate juca în acest sens și impulsul care poate fi adus de intrarea în funcțiune a Parchetului European.

Uniunea Europeană are criterii stricte în ceea ce privește respectarea statului de drept pentru Statele care doresc să devină membre al Uniunii Europene, însă nu are instrumente suficient de puternice pentru a se asigura că aceste State vor respecta aceste criterii imediat după aderare.

Așadar, pentru a deveni un stat membru al Uniunii Europene, un stat candidat trebuie să respecte criteriile stabilite de Uniunea Europeană la Copenhaga în 1993. Criteriile de la Copenhaga sunt: stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților, existența unei economii de piață funcționale, capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din UE, capacitatea de a-și asuma obligațiile de membru, inclusiv respectarea obiectivelor unificării politice, precum și a Uniunii Economice și Monetare (UEM).

Astfel, Uniunea Europeană nu trebuie doar să se asigure că acceptă țări democratice care respectă statul de drept la momentul aderării, ci trebuie să se asigure că acest principiu fundamental va fi respectat și ulterior. Acesta este călcâiul lui Ahile, o vulnerabilitate care este exploatată de unele guverne ale Statelor membre care nu sunt foarte prietenoase cu acest principiu al statului de drept.

Statul de drept este consacrat în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană printre valorile comune tuturor statelor membre. Este principiul pivot al democrației. Definiția acestui principiu a variat în timp, dobândind valențe noi care fac referire la respectarea separării puterilor în stat și a egalității în fața legii, la respectarea valorilor democratice și drepturilor fundamentale, la garanția independenței și imparțialității justiției. Statul de drept face de asemenea referire și la principiul legalității, la existența unui proces pentru adoptarea unui legislații transparente, responsabile, democratice și pluraliste, precum și la principiul securității juridice.

Respectarea acestor principii care intră toate sub umbrela acestui mare principiu care este statul de drept, reprezintă o garanție pentru o democrație sănătoasă care își respectă cetățenii și pentru o clasa politică care lucrează în interesul societății. Reprezintă, de asemenea, o garanție împotriva tiraniei, a dictaturii sau a capturării puterii politice de către grupuri interesate, care conduc la corupție, subdezvoltare, nerespectarea drepturilor fundamentale, lipsă de transparență și în final, la abuzuri.

Schimbările politice și dinamicile puterii politice din unele State membre s-au schimbat, iar în ultimii ani, în Uniunea Europeană au existat tot mai multe încălcări ale statului de drept în anumite state membre. Probleme au privit corupția din clasa politică, cenzurarea presei și măsuri care au vizat violarea unor drepturi și liberati fundamentale ale cetățenilor.

Până în 2020, singurele țări care făceau obiectul unei supravegheri pe acest subiect au fost România și Bulgaria, în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, mecanism impus la aderarea în Uniunea Europeană.

În data de 4 octombrie, pentru prima oară în istoria Uniunii, Comisia a venit cu un raport care privește o analiză a respectării statului de drept în fiecare țară din Uniunea Europeană. Raportul analizează problemele majore, evoluțiile în curs, schimbările pozitive, cele mai bune practici și alte informații notabile privind situația statului de drept în fiecare stat membru al UE. Acesta se întemeiază, printre alte surse, pe standardele legale prevăzute de legislația UE, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și standardele stabilite de Consiliul Europei.

În discursul său, Ursula von der Leyen a menționat acest raport că fiind un instrument care va înlesni sesizarea timpurie a problemelor statului de drept și găsirea de soluții. Evaluarea pentru fiecare țară cuprinde 4 capitole, respectiv pe sistemele de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-media și alte probleme instituționale legate de echilibrul puterilor.

În mod previzibil, țările care au cele mai mari probleme cu respectarea principiului de drept sunt Polonia și Ungaria la momentul de față. Ele au făcut și obiectul unor rezoluții în Parlamentul European, au fost vizate proceduri disciplinare care însă au fost blocate. În ultimii ani, au făcut obiectul unor decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește reforma Justiției în Polonia, sau violarea dreptului de stabilire - recenta condamnare a Ungariei, prin care a interzis instituțiilor de învățământ superior străin să continue activitatea pe teritoriul său.

Alte exemple privind corupția sistemică și procedurile judiciare cu întârzieri lungi care aduc atingere derulării un proces echitabil în Malta, probleme care vizează corupția și independența magistraților în Bulgaria, deficiențe în protejarea avertizorilor de integritate în Republica Cehă.

În România, o serie de modificări controversate ale sistemului judiciar adoptate în ultimii ani rămân în vigoare, în ciuda eforturilor de reformă. „Măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare continuă să se aplice” cum ar fi modificările aduse Codului Penal dar și legilor Justiției, cum ar fi de pildă creearea Secției Speciale de anchetare a magistraților. În pofida unui start bun la momentul aderării în ce privește lupta împotriva corupției și respectarea statului de drept, raportul ridică întrebări cu privire la durabilitatea măsurilor anticorupție.

Cât despre celelalte țări occidentale, rapoartele sunt mai laudative pentru realizările lor. Totuși sunt indicate probleme în fiecare Stat membru, de la capacitatea guvernului de a instrui procurorii din Austria și Germania, până la slăbiciunile în urmărirea corupției în Luxemburg .

Raportul vorbește, desigur, și despre pandemie și felul în care această situație excepțională a afectat respectarea statului de drept. În majoritatea ţărilor care au fost afectate de pandemie, au fost luate măsuri excepţionale pentru a interzice adunările sociale şi multe dintre facilităţile publice au fost închise.

Toate aceste evenimente recente, au condus la diminuarea rolului Parlamentelor naționale în luarea de măsuri care au vizat limitarea unor drepturi fundamentale. Raportul nu cuprinde în întregime toate aspectele impactului pandemiei, însă ridica întrebări cu privire la proporționalitatea sau necesitatea unor măsuri, care de altfel au făcut obiectul unui control de constituționalitate, cum a fost cazul României.

Totodată raportul menționează și rolul pe care tehnologia îl poate avea în respectarea statului de drept. Digitalizarea a devenit un instrument prin care s-a garantat respectarea principiilor enumerate mai sus, pe durata pandemiei. Probabil, pandemia a fost catalizatorul digitalizării mai accelerate a sistemului de justiție pentru a garanta accesul la justiției, căci statul de drept trebuie respectat și în momente de restriște.

Bref, acest prim raport anual pe tema statului de drept, discuția privind condiționarea bugetului Uniunii de mecanismul statului de drept, dar și rolul Parchetului European care va deveni operațional la finalul acestui an, sunt pași importanți în atingerea obiectivului pe care Uniunea Europeană îl propune: respectarea principiului statului de drept în toate țările membre, fără excepție.

Tematica aceasta va fi abordată în cadrul Forumului Eurosfat, unde reprezentanți europeni din sistemul de justiție vor discuta despre pandemia Covid-19 și respectarea statului de drept din Uniunea Europeană. Mai exact despre modul în care pandemia a afectat accesul la justiţie, procesul echitabil şi respectarea principiului contradictoriu. De asemenea, vorbitorii vor vorbi despre instrumentele pe care le are Uniunea Europeană la îndemână pentru a asigura utilizarea fondurilor de redresare economică nu va favoriza corupția, frauda și grupurile economice afiliate puterii politice.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















264 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by