La Parlament s-a depus un proiect de lege pentru amânarea alegerilor până la primăvară. PSD, ALDE și ProRomania sunt clar tentate să voteze așa ceva, din motive evidente. PNL și USR se vor opune din răsputeri din aceleași motive. Lăsând la o parte deznodământul politic al unei asemenea propuneri, cel economic este unul cert și extrem de grav. România stă cu sabia lui Damocles deasupra capului, iar ea este ținută de mâner de către agențiile de rating. Cele mai importante agenții de evaluare au arătat în repetate rânduri că decizia de majorare a pensiilor cu 40% ar conduce la downgrade imediat la categoria junk, cea nerecomandată pentru investiții.

BaniFoto: Agerpres

Singurul motiv, exprimat clar în sintezele analiștilor celor mai importante 3 agenții S&P, Moody s și Fitch, pentru care nu suntem deja cu rating junk este acela că Guvernul a reușit să amâne decizia populist-aberantă și că trendul arată că alegerile vor consolida o alianță a dreptei capabilă să țină sub un oarecare control deficitele și să atragă fondurile europene de mari dimensiuni promise de CE în 2021.

Acesta fiind contextul în care apare ”oportunitatea” amânării alegerilor parlamentare, oportunitate potențată de evoluția epidemiei cu COVID 19, chiar și intrarea în dezbaterea Parlamentului a proiectului de lege reprezintă un pericol pentru ratingul de țară. Contestarea la CCR a modificării rectificării bugetare care a mărit pensiile ”doar” cu 14% nu este decât o modalitate prin care Guvernul trage de timp pentru a evita falimentul inevitabil al finanțelor publice ce ar fi atras de o majorare cu 40%. Cum însă CCR nu judecă legile sub aspectul impactului macroeconomic și având în vedere și cuantumul pensiilor celor 9 judecători, este foarte probabil ca, la fel ca în cazul dublării alocațiilor pentru copii, să nu găsească niciun impendiment constituțional.

Din motivul sus-amintit, retrogradarea ratingului devine mai degrabă o funcție de timp, decât una de analiză a indicatorilor economici de sustenabilitate a finanțelor publice și a datoriei publice. Dacă proiectul de lege intră în dezbaterea parlamentară și mai este și aprobat ( chestiune care dat fiind jocul majorităților pare pe deplin realizabilă) atunci retrogradarea riscului de țară este iminentă. Se va întâmpla acest lucru pentru că, la calculele reci ale deficitului în creștere explozivă, analiștii ziselor agenții vor adăuga un risc politic crescut exponențial. Speranța că, începând chiar cu luna decembrie prin proiectul de buget pentru 2021, guvernarea de la București va începe consolidarea fiscală de neevitat este spulberată de amânarea alegerilor în luna martie. Cu alte cuvinte, o asemenea decizie a Parlamentului ar pune capăt iluziilor că o evoluție normală din punct de vedere al ajustării politicilor fiscale și de venituri ar mai fi posibila. Capătul de ață în care se mai ține ratingul ar fi rupt, deoarece agențiile de rating nu vor mai putea să amâne comunicarea analizelor de risc până în martie anul viitor.

Amânarea alegerilor va conduce la aducerea mai aproape a ajustării bugetare necontrolate sau mai pe românește fie spus a falimentului. Cum vor arăta după asta alegerile din primăvara anului viitor aproape că nu mai contează.

N.Red. Daniel Oanta este expert principal in cadrul Bancii Nationale a Romaniei. Opiniile sale nu reprezinta pozitia BNR sau a redactiei