Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Un amendament în Parlamentul European și o mie de întrebări (încă) fără răspuns la București

de Cristian Felea     Contributors.ro
Miercuri, 30 septembrie 2020, 11:02 Actualitate | Opinii


Cristian Felea
Foto: Arhiva personala

"Am luptat pentru acest amendament și faptul că azi avem un vot final favorabil este o veste excelentă pentru regiunile afectate, dependente de cărbune, care vor avea astfel o tranziție mai realistă, mai blândă și impactul socio-economic va fi atenuat."

Cristian Ghinea, Renew Europe (1)

Parlamentul European a votat joi, 17 septembrie ac., un amendament legat de modul în care, printre alte state membre, România poate folosi banii europeni din Fondul pentru tranziţie justă, adică bugetul special dedicat aplicării politicii Green Deal, respectiv pentru finanțarea proiectelor energetice având ca sursă gazul metan. Anunțul a fost făcut, pentru presa din România, de europarlamentarul Cristian Ghinea, unul dintre inițiatorii amendamentului aprobat:

"Amendamentul Ghinea - Botoş - Knotek, prin care am obţinut includerea proiectele de gaz între cele eligibile pentru finanţare, ca alternativă de tranziţie de la cărbune la economia verde, e un avantaj major pentru România, o tranziţie ecologică prin reducerea emisiilor la mai puţin de jumătate din valorile actuale", a explicat europarlamentarul Renew Europe.

Pentru România, au considerat Cristian Ghinea și Vlad Botoș, unul dintre marile obiective era să convingă instituțiile unionale să accepte gazul ca soluţie de tranziţie către atingerea obiectivelor cuprinse în Green Deal: să accepte utilizarea fondurilor europene pentru investiţii în tehnologizarea centralelor care produc energie pe bază de cărbune sau petrol şi adaptarea lor la gaz.

În urmă cu circa o săptămână, Greenpeace România i-a criticat dur pe cei doi europarlamentari pentru amendamentul pe care l-au susținut:

"Situația a devenit problematică și riscă să blocheze decarbonizarea continentului, odată cu adoptarea unor amendamente de către Comisia REGI (Dezvoltare Regională) în data de 8 iulie, amendamente care permit finanțarea proiectelor pe bază de gaze fosile."

Presa europeană a vorbit de un lobby puternic din partea industriei gazelor naturale pentru a nu fi excluși de a finanțări.

Cristian Ghinea a replicat, nu foarte convingător în opinia mea, transmițându-le activiștilor Greenpeace că:

"... este mai greu să le explici românilor care, în secolul 21, încă nu au ajuns nici măcar să se încălzească cu gaze și adună lemne din pădure că nu vor mai avea acces la civilizație pentru că în viitor cândva se va găsi o soluție mai puțin poluantă. E bine că unii europeni se gândesc să renunțe la încălzirea cu gaze, dar pentru mulți români e singura alternativă realistă și civilizată, iar Greenpeace le spune acum să stea pe loc, să inhaleze fum de sobă, că în viitor se va găsi ceva și pentru ei." (2)

Cert este că nu acest gen de argumente emoționale au determinat o majoritate din Parlamentul European să voteze în favoarea amendamentului propus de europarlamentarii Renew Europe, la mijloc fiind evident alte argumente și considerente, nu foarte greu de intuit.

Ceea ce încerc să aduc în discuție însă, în această analiză, se referă un alt subiect, și anume dacă și în ce măsură este în mod real avantajată România în urma aprobării amendamentului Ghinea-Botoș-Knotek, dincolo de enunțarea unei liste întregi de beneficii, respectiv posibilitatea de a include pe lista finanțărilor eligibile din fonduri europene a proiectelor energetice noi având ca sursă gazul metan, respectiv extinderea rețelor de distribuție a gazelor naturale către populație etc..

CUM PRODUCEM ENERGIE ÎN ANUL 2020

Orice analiză trebuie să pornească de la o stare de fapt: cum stă situația producției de energie electrică în România anului 2020?

Răspunsul poate fi găsit în statisticile pe care Transelectrica le face orar, zilnic și mai apoi în calcul unor medii pe diverse perioade. Alăturat am desprins câteva valori medii pentru două zile oarecum diferite ca profil al producției, după criteriul nivelului producției de energie din surse regenerabile: scăzut – 2 septembrie ac. și relativ ridicat – 15 septembrie ac.


Observațiile mele sunt sintetizate în tabelul de mai jos și identifică următoarele aspecte critice:

(i) în ambele zile luate în analiză producția a acoperit parțial consumul (85,5% - 2 septembrie; 97% - 15 septembrie), deși consumul s-a menținut la același nivel, în jurul a 6.800 MW;

(ii) structura producției este destul de rigidă, prin urmare nivelul producției pe sursele apă, hidrocarburi, nuclear (prin definiție) și cărbune a fost relativ similar în cele două zile luate în calcul;


(iii) am acoperit mai bine consumul intern când am produs mai multă energie electrică din surse regenerabile (1.107 MW - 15 septembrie, față de 335 MW în 2 septembrie).

Nu am avut timpul necesar să extind această analiză, dar cred că avem deja un patern, care este în linii mari replicat indiferent ce structură zilnică de producție am analiza în cursul anului 2020.

Sursa de producție / Nivelul producției2 septembrie 202015 septembrie 2020
MW%MW%
Regenerabile3355,71.10716,8
Apă1.71329,31.62824,7
Hidrocarburi (gaze naturale)1.171201.20218,3
Nuclear1.37023,51.38220,9
Cărbune1.24521,31.30719,8
Total producție5.8446.593
Total consum6.7596.800

Ce mai este important de observat, de asemenea, este că pe lângă structura rigidă de producție a energiei electrice, se poate identifica în același timp și o volatilitate ridicată a disponibilității surselor din care aceasta este produsă. De exemplu, în data de 18 septembrie ac. s-a putut observa concomitent că:

(i) datorită condițiilor favorabile, producția de energie electrică în centralele eoliene pentru circa 7 ore a fost de o treime din total (peste 2.000 MW în medie), iar România a exportat energie electrică (pentru că nivelul producției de energie din celelalte surse a rămas aproximativ similar cu cel din zilele anterioare);

(ii) producția internă de gaze a scăzut cu circa un sfert, datorită unor lucrări planificate de revizie planificate de OMV Petrom la Hurezani. Pentru a menține nivelul de consum (de exemplu producția de energie electrică din gaze naturale a rămas la nivelul mediu de circa 1.000 MW), compania a contractat importul a circa 4 milioane de mc..

PROIECTE NOI PENTRU UNITĂȚI DE PRODUCȚIE ENERGETICĂ PE BAZĂ DE HIDROCARBURI ȘI SURSE REGENERABILE

Mai multe companii, dintre care se distinge Romgaz, au anunțat proiecte energetice combinate, pe bază de gaze naturale și surse regenerabile de energie, care sunt inventariate (sper cât mai complet) în tabelul de mai jos.

ProiectulPuterea instalată MW
Gaze naturaleRegenerabile
Centrala Electrică cu ciclu combinat cu turbine de gaze Iernut400
Centrala Electrică cu ciclu combinat cu turbine de gaze Mintia405
Centrala electrică cu ciclu combinat cu turbine de gaze și integrare regenerabile Halânga15050
Centrala în cogenerare de pe platforma combinatului chimic CIEH230
Proiectul ALRO467
Proiectul partenerial Liberty500
Alte proiecte din surse regenerabile
200
Total pe surse de energie2.152250
Total2.402

Hidroelectrica are în plan execuția de proiecte hidroenergetice noi cu o putere instalată totală de 713,62 MW; capacități de producere a energiei electrice din surse eoliene off-shore cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW și 500 MW, respectiv capacități de producere a energiei electrice din surse eoliene on-shore cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW și 500 MW, în funcție de rezultatul studiilor de fezabilitate.

ProiectulPuterea instalată MW
MinimMaxim
Producție hidroenergetică713
Producție din surse regenerabile on-shore300500
Producție din surse regenerabile off-shore300500
Total1.3131.713

CÂT DE MULT NE AJUTĂ AMENDAMENTUL APROBAT DE PARLAMENTUL EUROPEAN?

În două cuvinte, amendamentul susținut de europarlamentarii Renew Europe în numele interesului românilor săraci poate avantaja la fel de bine industria românească și pe români, cât și pe Gazprom, de exemplu. Totul depinde de modul în care guvernele României vor reuși – depășind totala ineficiență de până acum – să dezvolte programe credibile, sustenabile și politicile publice adecvate pentru a profita de posibilitatea deschisă prin votul din PE.

Cea mai utilă cale de abordare a chestiunii ar fi să plecăm de la măsurile anunțate de Guvern în Planul Național de Investiții și Relansare Economică (PNIRE), la capitolul Infrastructura energetică, acolo unde regăsim proiecte de investiții care pot fi eligibile pentru finanțarea europeană în baza Green Deal (luând în considerare și amendamentul votat în PE), dar și proiecte care nu au cum să fie finanțate printr-o schemă europeană și au nevoie, prin urmare, să se adreseze pieței pentru finanțare și, implicit, guvernului pentru o schemă de sprijin prin acordarea de garanții (ce vor trebui aprobate de COM). Așadar, regăsim proiecte:

(i) ce pot obține finanțare europeană:

•proiectele de energie verde;

•proiectele strategice ale Romgaz și ale unor companii private (în asociere sau nu cu Romgaz): Chimcomplex, Alro, Liberty;

•investițiile în sistemul național de transport și distribuție a gazelor naturale și interconectarea cu rețelele europene de transport gaze naturale;

(ii) ce pot obține într-o mai mică măsură finanțare europeană:

•restructurarea și decarbonarea producției Complexului Energetic Oltenia;

•creșterea capacității liniilor de transport energie electrică și a inteconexiunilor transfrontaliere;

(iii) care nu pot obține finanțare europeană:

•creșterea capacității de producție a energiei electrice pe bază nucleară cu cel puțin o unitate până în anul 2030.

Pentru că despre câteva din proiectele Romgaz și de energie regenerabilă am discutat deja, acestea fiind cele mai importante câștigătoare ale aprobării amendamentului Ghinea-Botoș-Knotek, am să trec aici în revistă și proiectele cu finanțare problematică cuprinse în PNIRE, și anume cele ale Complexului Energetic Oltenia și proiectele privind energia pe bază nucleară.

(a) Programul de restructurare și decarbonare al Complexului Energetic Oltenia (3)

ProiectCapacitate MWObservații
Bloc energetic cogenerare pe gaze naturale CET Craiova 2200Închiderea celor două grupuri actuale de câte 150 MW începând cu anul 2025
2 blocuri energetice pe gaze naturale Ișalnița800Blocul nr. 8 va fi închis începând cu 2025, iar blocul 7 începând cu 2026
Bloc energetic pe gaze Turceni400Grupul 3 de 330 MW va fi închis în anul 2025
3 parcuri fotovoltaice la Rovinari, Turceni și Ișalnița300Instalate pe depozitele de zgură și cenușă închise de la termocentralele Rovinari, Turceni și Ișanița
2 microhidrocentrale20Turceni și Ișalnița

Programul nu este unul de decarbonare, ci de reducere (seminficativă, este adevărat) a emisiilor de CO2, ca urmare a înlocuirii lignitului cu gazul natural; desigur alte avantaje importante vor fi acelea de reducere până aproape spre zero a emisiilor de oxizi de azot și sulf și de stopare a proceselor de ardere solidă, deci nu vor mai rezulta zguri și cenuși.

O parte semnificativă a acestor investiții (probabil circa 60-65% din cele 7 miliarde de lei cuantificate) vor trebui să fie finanțate de Complexul Energetic Oltenia din rezultatele propriei activități și cu împrumuturi din piață, garantate de stat.

(b) Dezvoltarea capacităților nuclearo-electrice (4)

ProiectCapacitate MWObservații
Retehnologizarea Unității nr.1700-
Construcția de noi capacități: Unitatea 3 și Unitatea 41.400S-a constituit Comitetul de Coordonare Strategică pentru fundamentarea deciziilor strategice privind implementarea proiectului
Investiții din programul propriu, de 2,3 miliarde de lei-Strategia de investiții a Nuclearelectrica pentru perioada 2020 - 2025 presupune opt obiective majore

În cursul unei vizite la Centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, premierul Orban a afirmat că: "Pentru centrala nucleară avem planuri mari, obiectivul nostru este să realizăm investiţii de 8-9 miliarde de euro, investiţia privind retehnologizarea reactorului 1, de asemenea investiţia privind construcţia reactoarelor 3 şi 4. (...) există o schimbare de abordare, vrem să realizăm aceste investiţii cu parteneri serioşi din zona euroatlantică, parteneri care să aibă expertiza, tehnologia necesară, pentru a putea susţine realizarea acestor investiţii fundamentale pentru dezvoltarea economică a României. În cel mai scurt timp (...), vom negocia şi vom semna acorduri astfel încât să putem să demarăm aceste investiţii fundamentale pentru România."

Programul energetic nuclear viitor este unul complex, relativ costisitor și plin de incertitudini în privința finanțării, întrucât:

(i) proiectele energetice noi, pe bază de gaze naturale (sunt anunțate 3.550 MW) și pe bază de surse regenerabile (1.150 – 1.450 MW), vor umple piața până în anul 2025 – 2026, înainte ca proiectele de investiții din energetica nucleară să debuteze;

(ii) retehnologizarea Unității nr.1 și contrucția cel puțin a unei noi unități nuclearo-electrice, respectiv Unitatea nr.3, implică capacități totale de circa 2.100 MW după 2030, care funcționează în bandă și vor furniza (după ce producția de energie pe bază de cărbune va fi sistată) cea mai scumpă energie din piață.

ARE BUCUREȘTIUL POLITICI SMART PENTRU A SUSȚINE UN MIX ENERGETIC PE MĂSURA VIITORULUI?

Așa cum am menționat deja, amendamentul Ghinea-Botoș-Knotek poate fi pentru România oportunitatea execepțională mult așteptată, dar și barosul care va fi folosit pentru a demola fragilele planuri ale Bucureștiului în privința structurării avantajoase a unui mix energetic al viitorului.

Europarlamentarul Cristian Ghinea a folosit public argumentul necesității de a finanța extinderea puternică a rețelelor comunitare de distribuție a gazului natural către micile gospodării; ori fondurile europene ar cam fi sigura soluție pentru ca România să mai poată implementa astăzi un asemenea program național.

În același timp, accesul la fondurile europene va impulsiona dezvoltatorii de proiecte energetice să le acceseze pentru a finanța și alte tipuri de investiții, de exemplu de producere a energiei electrice în centrale moderne în ciclu combinat, similare proiectului OMV Petrom de la Brazi.

Managerii Complexului Energetic Oltenia și-au propus înlocuirea, în următorii 5-6 ani, a producției de energie electrică din lignit cu cea din gaze naturale, numind acest proces decarbonatare. Dincolo de avantajele foarte clare ale acestei substituții de sursă de producție energetică pentru mediul înconjurător, revin cu precizarea că nu poate fi vorba de decarbonatare, ci doar de o reducere semnificativă a emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă.

Proiectele din Oltenia (Craiova, inclusiv Ișalnița, Turceni, Drobeta-Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea și Mintia) implică eliminarea în următorii 5-6 ani a cărbunelui (huilă și lignit) dintre sursele mixului energetic; ca urmare cea mai scumpă energie electrică va fi cea produsă în centralele nuclearo-electrice.

Investiția într-o centrală nuclearo-electrică este costisitoare, operarea unei astfel de centrale are costuri peste cele ale centralelor pe gaze naturale sau regenerabile, gestionarea deșeurilor radioactive înseamnă prin definiție costuri ridicate. Cu alte cuvinte, în următorii zece ani gazul metan și regenerabilele, favorizate de politicile europene Green Deal și de amendamentul Ghinea-Botoș-Knotek, vor scoate energia nucleară din piață. Putem renunța la nuclear în mixul energetic, așa cum o facem cu cărbunele, aceasta este întrebarea.

Obiectivul, dezirabil din multe privințe, al extinderii rețelelor de distribuție a gazului metan în localitățile României, implică un plan național de anvergură, pentru a cărui implementare va fi esențială sinergia dintre autoritățile centrale, locale și companiile de profil, fără de care extinderea rețelelor la nivel local nu va fi posibilă.

Ori, cele mai multe localități în care ar trebui să ajungă gazul metan sunt fie paupere, fie foarte îndepărtate de o magistrală de transport; ambele situații indică ca fiind extrem de optimist planul anunțat de Guvernul Orban privind extinderea rapidă a distribuției gazului metan în acele localități ale României ce nu dispun încă de alimentarea cu gaz metan a gospodăriilor.

În fine, proiectele din surse regenerabile anunțate nu ne spun nimic despre economia circulară, un capitol esențial al Green Deal. Master planul de gestionare a deșeurilor Bucureștiului face referire la o centrală electrică alimentată cu deșeuri menajere și cam atât, dar edilii locali au avut grijă să se delimiteze de acest proiect, sub pretextul că bucureștenii nu ar fi de acord cu el.

De fapt problema deșeurilor menajere în România este atât de gravă, încât ar fi trebuit să avem deja studiile de fezabilitate finalizate pentru acest tip de centrale în cel puțin opt amplasamente din România: București, Cluj, Timișoara, Brașov, Craiova, Iași, Bacău și Constanța.

Cum va arăta în noile condiții mixul energetic al viitorului? Accentul se mută pe trei surse: hidroenergia, energia eoliană și energia produsă prin arderea gazelor naturale. În circa 5-7 ani cărbunele va deveni irelevant ca sursă de energie și dacă nu se vor găsi surse de finanțare pentru proiectele nucleare și această sursă va deveni irelevantă după anul 2035. Economia circulară ar putea contribui cu circa 6-7% la producția de energie, dar interesul pentru acest tip de centrale este foarte redus astăzi.

Amendamentul Ghinea-Botoș-Knotek și preconizata (rapidă) extindere a rețelelor naționale de alimentare cu gaze naturale a gospodăriilor din România vor crește dependența economiei și societății de aprovizionarea cu gaze naturale. Deocamdată capacitatea de acoperire a acestui necesar din producția națională a atins o limită, ce poate fi extinsă doar prin dezvoltarea producției din depozitele de mare adâncime prospectate în zona economică extinsă a Mării Negre.

Alternativa este, evident, gazul rusesc sau gazele ce urmează a fi extrase din Marea Neagră ori din estul Mediteranei de state ca Turcia, Grecia, Bulgaria, Israel etc.. Din acest punct de vedere declarația recentă a premierului Orban, citată în presa de profil5, privind viziunea guvernului său cu privire la investițiile din Marea Neagră, nedumerește și mai mult:


Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1339 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by