ANALIZA

Vreți mai multe judecătoare? Așteptați revoluția

de Radu Parvulescu     Contributors.ro
Luni, 21 septembrie 2020, 9:20 Actualitate | Opinii


Radu Parvulescu
Foto: Arhiva personala

Respectarea egalității între sexe este un subiect de actualitate politică. În mediul politic, de pildă, această egalitate este reglementată prin art.52, alin.2 din Legea nr.208/2015 care prevede că „Listele de candidați pentru alegerile senatorilor și deputaților trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe...” În țările anglo-saxone și musulmane se discută mereu despre lipsa de femei nu doar din rândul politicienilor ci și a judecătorilor, mai ales în judecarea dosarelor cu caracter „sexual” precum violul, argumentându-se că judecătorii bărbați nu vor judeca ci vor prejudeca. Este bine cunoscut că în România corpul judecătoresc nu suferă de sub-reprezentarea femeilor: din contră, judecătorii români sunt în raport de 75% femei. Această situație este tipică fostelor state socialiste, precum se poate observa din Graficul 1;* de menționat că România este în fruntea clasamentului în privința procentajului de femei judecători.

Așadar, trebuie să investigăm legătura dintre raportul dintre sexe din interiorul profesiilor juridice – magistrați, avocați, etc. – și schimbările de regim politic. Precum urmează să demonstrez, feminizarea profesiilor juridice se datorează nu doar moștenirii comuniste ci, în special, tranziției de la comunism la capitalism. Profesiile juridice (adică acele profesii ale căror exercitare necesită o diplomă de drept) pe care le voi aborda sunt judecătorii, procurorii, notarii publici și executorii judecătorești. Lipsesc avocații, grefierii și juriștii deoarece s-a dovedit imposibilă localizarea datelor istorice în privința acestor profesii.† Nădăjduiesc totuși că rezultatele care vor urma sunt relevante și acestor profesii.

Graficul 2 prezintă evoluția procentajului de femei din cadrul magistraților, notarilor publici, executorilor judecătorești, și a absolvenților de la facultățile de drept din Iași și Cluj-Napoca.‡ În toate cazurile ne bucurăm de cel puțin cincisprezece ani de date, deci suficient pentru a evalua evoluția raportului dintre bărbați și femei. Tendința este clar spre feminizare, cu excepția notarilor publici, acest grup menținându-și procentajul feminin elevat din 1995 până în prezent. Mai mult decât atât, în fiecare profesie feminizarea cea mai însemnată s-a desfășurat pe parcursul a zece-cincisprezece ani, după care raportul dintre femei și bărbați s-a stabilizat. De ce oare feminizarea cea mai intensă a durat maxim cincisprezece ani? De ce în unele profesii valul de feminizare a început mai devreme? Iar cum se explică faptul că raportul dintre femei și bărbați din diversele profesii încă diferă?

Orice răspuns la aceste întrebări trebuie să înceapă cu geopolitica. Profesiile juridice românești au crescut enorm după revoluția din Decembrie 1989, iar această schimbare de regim politic a fost precipitată de instabilitatea Uniunii Sovietice și realinierea geopolitică a Europei de Est. După revoluție elitele noastre s-au întors spre blocul euro-atlantic, introducând o serie de reforme „liberale:” reînvierea dreptului comercial, comercializarea terenurilor și imobilelor și încurajarea acumulării de capital privat. Totodată rezolvarea disputelor din câmpul muncii a trecut de la întreprinderile de stat și sindicate la instanțe, iar abuzul în serviciu, corupția, etc. au migrat de la partid și administrație la instanțe. Rezultatul a fost o explozie de cerere pentru servicii juridice.

Creșterea numerică unui corp profesional și feminizarea acestuia sunt deseori corelate, după cum indică Graficul 2. Atunci când cererea de muncă depășește oferta, forța de muncă are tendința să se asemene cu corpul de muncitori disponibili, fiindcă angajatorii nu își permit să refuze mâna de lucru calificată. De exemplu, dacă muncitori disponibili sunt preponderent tineri atunci corpul profesional va întineri. În cazul de față s-ar putea spune că profesiile juridice s-au feminizat oarecum automat, deoarece promoțiile de la facultățile de drept mereu s-au bucurat de un procentaj feminin mai mare decât corpurile profesionale. Singura excepție, notarii publici, nu face decât să întărească argumentul: notarii nu s-au feminizat deoarece din 1995 încoace procentajul de femei din această profesie s-a asemănat cu procentajul din cadrul absolvenților de la drept.

Prin urmare concluzionăm că feminizarea accelerată se poate atribui creșterii numărului de profesioniști din zona dreptului. Iar această expansiune a durat între zece și cincisprezece ani fiindcă atâta timp a fost nevoie pentru formarea unui număr suficient de mare de judecători, executori judecătorești, etc. ca să facă față cererii de servicii juridice. Desigur, întâmpinarea acestei cereri prin expansiunea numărului de posturi explică și creșterea promoțiilor de la facultățile de drept.



Rămâne de explicat desincronizarea creșterii profesiilor, și implicit desincronizarea feminizării acestora. De ce, de pildă, aceste tendințe încep doar în anul 2001 în cazul executorilor judecătorești, cu zece ani după ce schimbările din cadrul procuraturii începuseră deja? Expansiunile profesionale sunt debutate în primul rând prin reforme naționale, economiei internaționale revenindu-i un rol secundar. Pentru fiecare profesie din Graficul 2 liniile verticale, întrerupte, gri marchează date cheie: 1993 pentru magistrați (când a început să intre în vigoare Legea 92/1992 prin care sau re-introdus curțile de apel și parchetele pe lângă acestea) iar 2003 pentru procurori (an în care au fost stabilite DNA-ul și DIICOT-ul, structuri noi necesitând un număr mare de procurori).

Numărul de notari și executori a început să crească după privatizarea acestor profesii, în 1995, respectiv 2000. Însă expansiunea profesională din cadrul acestor două profesii se poate datora și ciclurilor economice. Notarii, ale căror ștampilă este necesară pentru transferuri de proprietate, aproape că s-au dublat în anii precedenți crizei financiare din 2009-2011, în condițiile unei piețe imobiliare supraîncălzite. Pe de altă parte, numărul executorilor judecătorești (experți în executarea silită) s-a dublat imediat după începutul crizei, când creditorii au început să-și recupereze împrumuturile. În fine, mărimea acestor profesii a rămas relativ stabilă din 2012 până în prezent. Pe scurt, în general expansiunea profesională se datorează reformelor organizaționale, iar în unele cazuri putem vorbi și de efectele ciclurilor economice.



Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1412 vizualizari

  • +5 (5 voturi)    
    As fi multumit cu judecatori cinstiti (Luni, 21 septembrie 2020, 9:29)

    emil bobu [utilizator]

    de orice gen. Ca ce avem acum e o rusine, scapa interlopii pe banda rulanta, cei din partide si dinafara lor.
  • +2 (2 voturi)    
    Vrem justitie electronica. Judecatori -computer. (Luni, 21 septembrie 2020, 10:02)

    Marionette [utilizator]

    Lumea actuala este o mizerie nedreapta din cauza ca lasam pe mana unor oameni minusculi ceea ce este supraomenesc.
    Partea cea mai indignanta este ca aceasta datorie divina care este actul judecatii in toata lumea este NECONTROLAT ca vezi Doamne s-ar stresa judecatoriii (si n-ar mai scapa interlopii si violatorii in toata lumea).
    Noi trebuiie sa trecem prin 3 etape:
    etapa 1: Judecatorii nu judeca oameni cu nume ci cu pseudonime sau litere. A isi bate partenera B si ii provoaca o rana. Zilnic printre cazurile rezolvate judecatorul va rezolva si un caz capcana pentru a i se testa pregatirea si responsabilitatea. Acest prim pas va permite ca judecatorii sa sanctioneze fii de judecator care violeaza fete si apoi le ucid. Sau care umble beti cu masina si omoara oameni. Pentru ca daca unul in Vaslui a facut asa va primi o speta teoretica un judecator din Arad si inca 10 spete teoretice similare altii din tara (dar spete capcana).
    etapa 2: pe masura ce dreptatea se instaureaza pe planeta cazurile previzibile sunt preluate de computer. Cum introducem in calculator datele primim raspuns. Justitia este instantanee si corecta!
    etapa 3: pe masura ce justitia electronica devine mai buna decat cea umana lasam totul pe mana justitiei AI
  • +2 (2 voturi)    
    niste aberatii (Luni, 21 septembrie 2020, 10:45)

    martel55 [utilizator]

    nu ne intereseaza procentul numeric intre barbati si femei in justitie (si in general), e irelevant, ne intereseaza ca respectivii sa fie cinstiti si competenti , sa rezolve dosarele cu celeritate...ba chiar e preiculosr ca angajarea sa se faca pe alte criterii decat competenta, si nu doar in justitie , ci in orice domeniu
  • +1 (1 vot)    
    mda (Luni, 21 septembrie 2020, 14:12)

    Nevermind [utilizator]

    Si eu care credeam ca ar trebui sa conteze competenta, nu sexul persoanei la hectar.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by