Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Producţia de tehnică medicală în România şi problemele privind utilizarea aparaturii medicale în 20 de unităţi sanitare româneşti (noiembrie-decembrie 1980)

de Petre Opris     Contributors.ro
Duminică, 20 septembrie 2020, 14:26 Actualitate | Opinii


Petre Opris
Foto: Arhiva personala

Din punct de vedere sentimental, înţelegem dilemele nostalgicilor epocii comuniste din România care au îndeplinit funcţii de conducere în aparatul politic şi administrativ al statului român. Înlăturaţi brusc sau în mod treptat din poziţiile în care se aflau în decembrie 1989, aceştia au ajuns, mai devreme sau mai târziu, în situaţia de a-şi depăna în culori pastelate amintirile despre perioada în care au lucrat şi au crezut că ideile, analizele şi documentele pe care le-au emis au influenţat pozitiv deciziile adoptate de Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Deşi unele dintre aceste persoane – nostalgice faţă de comunism şi faţă de propria tinereţe – s-au aflat, la un moment dat, în vârful piramidei meritocratice din unităţile superioare de învăţământ (ca şefi de promoţii, conducători de laboratoare ştiinţifice etc.) şi au fost recrutate, din acest motiv, pentru a ocupa diferite funcţii de conducere în instituţiile statului, competenţa nu a fost mereu un punct forte al regimului comunist. Pentru politruci, persoanele de acest fel au fost o ameninţare latentă deoarece le puteau pune sub semnul întrebării propria competenţă în domeniile în care au fost numiţi de dictatorii comunişti pentru a le conduce. A fost creată însă iluzia că specialiştii recrutaţi de pe băncile universităţilor şi din diferite instituţii de cercetare au un cuvânt hotărâtor în dezvoltarea economică şi socială a României în perioada Războiului Rece.

Din păcate, blocarea accesului, timp de un deceniu şi jumătate, la toată arhiva fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român nu a permis compararea unor informaţii care proveneau din surse orale cu cele existente în documentele elaborate în perioada comunistă. Accesul a fost acordat parţial, pe perioade cronologice, din motive pe care nu le vor comenta în acest moment deoarece subiectul analizei noastre este cu totul altul. Cert este faptul că poveştile despre isprăvile lui Făt-Frumos au găsit un punct de intersecţie cu aşa-zisele ctitorii ale lui Nicolae Ceauşescu, în mintea unor persoane nostalgice ai epocii comuniste.

Din punct de vedere ştiinţific, poveştile relatate de martorii oculari care au lucrat în eşaloanele superioare ale puterii de partid şi de stat, în perioada Războiului Rece, trebuie comparate cu informaţiile existente în documentele de partid. Fantezia debordantă a unor asemenea persoane, lipsa lor de onestitate şi irelevanţa unor amănunte ne-au determinat să evităm de nenumărate ori discuţiile pe tema comunismului cu nostalgicii „Epoci de Aur”, salvând timpul pe care îl putem dedica unei cercetări serioase. Perioada în care Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu s-au aflat la conducerea României, în calitate de dictatori, este extrem de complexă, iar o poveste despre pantofii procuraţi de la fabrica „Guban” din Timişoara de o comunistă româncă, pentru o comunistă poloneză, nu are nici o relevanţă din punct de vedere ştiinţific. Capacitatea intelectuală, competenţa profesională şi titlul de doctor în ştiinţe ale persoanelor care povestesc despre asemenea cazuri nu ajută absolut deloc şi provoacă doar o irosire a timpului în cercetarea istorică.

În acelaşi timp, asemenea persoane pun sub semnul întrebării chiar şi veridicitatea documentelor care există în fosta arhivă a C.C. al P.C.R. Acestora nu le vine să creadă faptul că tot ceea ce au realizat în funcţiile lor, la un moment dat, nu a fost inclus în notele şi rapoartele întocmite de miniştrii şi activiştii de partid comunişti pentru informarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi a lui Nicolae Ceauşescu. Exemplele sunt nenumărate şi, pentru a se înţelege mai uşor ideea, am selecţionat nouă dintre acestea.

La 29 mai 1973 a fost întocmit, la Secţia Organizatorică şi Cadre a C.C. al P.C.R., un document intitulat „Informare privind stadiul aplicării indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitelor de lucru efectuate în unele întreprinderi în anul 1972”. În documentul semnat de Gheorghe Pană s-a precizat, printre altele, astfel:

„În scopul cunoaşterii stadiului înfăptuirii indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitelor de lucru, un număr de 20 de comitete şi birouri ale organizaţiilor de partid din unităţile constructoare de maşini grele, maşini unelte şi electrotehnicii, metalurgice, miniere şi materialelor de construcţii, care au fost vizitate în 1972, au informat Comitetul Central asupra măsurilor întreprinse şi rezultatelor obţinute în îndeplinirea sarcinilor ce le revin. [...]

Astfel, la Uzina de autoturisme Piteşti a fost executat prototipul unui autoturism rezultat din DACIA 1300 cu gardă la sol mai mare şi cu rezistenţă corespunzătoare drumurilor accidentate; sunt pregătite condiţiile pentru ca în anul 1974 să se treacă la comercializarea acestui tip de autoturism. S-a elaborat de asemenea, studiul tehnico-economic privind realizarea unei secţii speciale pentru fabricarea în serie mică a unor autoturisme tip DEMNITAR şi au fost executate două modele funcţionale care rulează în probe. [...]

Potrivit indicaţiilor primite, la Uzina Tractorul Braşov s-au luat măsuri de recuperare a nerealizării celor 2000 tractoare pentru export, iar planul fizic la export pe acest an este contractat în întregime. Au fost stabilite şi sunt în curs de perfectare acorduri de lungă durată cu beneficiari externi; pentru îmbunătăţirea cursului de revenire s-au majorat preţurile la toate contractele încheiat[e] în acest an. Pe linia modernizării produselor se pregăteşte intrarea în fabricaţie a tractoarelor modernizate de 45 şi 65 C.P. pe roţi şi şenile şi se lucrează la perfecţionarea tractoarelor de 150 C.P.

Programul de introducere în fabricaţie a tractoarelor mari industriale de 180-360 C.P. este în curs de realizare; s-a terminat documentaţia pentru tractorul de 180 C.P. pe şenile, în luna mai a.c., a început proiectarea tractorului de 360 C.P. pe şenile; modelul agricol al tractorului de 180 C.P. se va termina până la finele lunii mai, iar cel industrial până în septembrie a.c.

În urma sarcinii primite, conducerea Întreprinderii de construcţii aeronautice Ghimbav a realizat pregătirea tehnologică şi fluxul de fabricaţie corespunzător al elicopterului IAR 316 B Alouette III care permite reducerea timpului de execuţie a pieselor simple şi a ansamblelor. Astfel, se crează condiţii de a se dubla producţia de elicoptere. În prezent se află în stadiul de perfectare contractarea lotului suplimentar de elicoptere. În ce priveşte creşterea gradului de integrare a elicopterului uşor, a fost propus „graficul de integrare” pentru un lot de 50 de elicoptere Alouette III pe baza căruia se poartă discuţii cu partenerul francez. În ultima etapă, s-a prevăzut atingerea unui grad de integrare de circa 70%, faţă de 42% în etapa actuală.

Pentru fabricarea motoarelor aeroreactive s-a aprobat programul de integrare în fabricaţie; de asemenea, a fost semnat contractul pentru motorul [Rolls-Royce] „Viper”. Au fost livrate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor primele 5 avioane agricole IAR-822, urmând ca în trimestrul II a.c. să fie livrate următoarele 5 avioane.

În luna mai 1973 se vor face prestări de servicii în Franţa cu două avioane IAR-822. În luna iunie a acestui an vor fi exportate în R.F.G. două planoare de construcţie metalică tip IS-29 D, iar în luna iulie a.c. alte trei. [...]

Pentru realizarea capacităţii de 3000 vagoane echivalente pe 4 osii anual, este necesară extinderea Uzinei de vagoane Drobeta Turnu Severin pe actualul amplasament al remizei de locomotive C.F.R. şi preluarea atelierelor centrale ale Grupului de şantiere I.C.H. (Întreprinderea de Construcţii Hidroenergetice – nota P. Opriş). Cu toate intervenţiile făcute până în prezent, nu s-a obţinut acordul ministerelor Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi Energiei Electrice.

Tema de proiectare pentru atingerea capacităţii de 8000 vagoane marfă la Uzina de vagoane Arad a fost înaintată în termen, însă Institutul de Proiectări pentru construcţia de maşini a stabilit prin contract data de 30 septembrie 1973 pentru elaborarea STE-ului (studiului tehnico-economic – nota P. Opriş), cu care unitatea nu este de acord, deoarece astfel se amână punerea în funcţiune.

Pentru asigurarea gradului de integrare şi creşterea tehnicităţii uzinei se propune execuţia la Arad, prin dezvoltarea capacităţilor existente, a echipamentului de frână şi cuplelor automate care nu au fost însuşite de conducerea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Grele.

În vederea dezvoltării sectorului de autoutilare, în scopul satisfacerii nevoilor de utilaje a uzinelor de vagoane din Arad şi Caracal, se propune urgentarea aprobării STE-ului (studiului tehnico-economic – nota P. Opriş) pentru construirea şi dotarea cu utilaje a unei hale speciale. [...]

Pentru corelarea capacităţilor de montaj cu sectorul prelucrător şi sculărie, Uzina mecanică de maşini şi utilaj minier Baia Mare a întocmit un studiu tehnico-economic care a fost înaintat Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Grele pentru aprobare; ministerul nu s-a pronunţat încă, astfel că greutăţile provocate de necorelare se menţin, conducând la nerealizarea ritmică a sarcinilor de plan.

În lucrarea înaintată Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Grele pentru dezvoltarea Uzinei „Unio” Satu Mare în anii 1973-1980 s-au cerut spaţii productive în vederea amenajării atelierului de prototipuri, precum şi a celui de autodotare; în acest sens s-au făcut demersurile pentru scoaterea terenurilor necesare din circuitul agricol, însă în planul de investiţii al centralei de care aparţine uzina nu sunt prevăzute fonduri în acest scop.

În urma reeşalonării fondurilor de investiţii pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie la Uzina piese auto Sibiu, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele a suplimentat planul de investiţii al uzinei, pe anul în curs, cu 71.070 mii lei, faţă de 85.000 mii lei solicitaţi de unitate pentru a realiza la sfârşitul cincinalului o producţie suplimentară de 240 milioane lei. Uzina propune să se aprobe în întregime fondurile solicitate, iar volumul de investiţii prevăzut pentru anii 1974-1975 să fie acordat în 1974.

Pentru punerea în funcţiune a capacităţii de 10 mii bucăţi boghiuri în trimestrul II 1973 la Întreprinderea de osii şi boghiuri Balş, încă nu sunt asigurate din import 4 instalaţii de sudură Kielberg.

Nu sunt contractate din import două prese cu manivelă şi 4 maşini de debitat cu flacără oxi-acetilenică, ceea ce nu asigură punerea în funcţiune la 30 VI 1973 a capacităţii de 7000 tone/an piese forjate pentru producţia de boghiuri şi vagoane destinate exportului în U.R.S.S.”.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1316 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by