Cosmaruri la scara globala: spectrul foametei (de Cristi Antonescu)

de Cristi Antonescu    
Sâmbătă, 23 februarie 2008, 1:15 Actualitate | Opinii


Omenirea n-a scapat niciodata definitiv de spectrul foamei.  De-a lungul istoriei, foametea  i-a fost insotitor permanent, amintindu-i ca exista o limita a posibilitatilor umane ce nu prea poate fi depasita. Sunt suficienti doi ani ani consecutivi cu recolte proaste si catastrofa devine inevitabila.                       

E adevarat, in ultimele doua secole, foametea si-a restrans sistematic aria de actiune.

Si-a restrans-o, dar n-a disparut.  Si, la ora actuala, un numar de 37 de state primesc asistenta alimentara prin World Food Programme, coordonat de Natiunile Unite. Sunt inca vii in memorie scenele apocaliptice din Namibia, Biafra sau Bangladesh, in momentul impartirii ajutoarelor umanitare, copiii scheletici, cu priviri ratacite,  incapabili sa se ridice in  capul oaselor din cauza slabiciunii.

Tarile dezvoltate, si ele victime ale foametei cu trei secole in urma, pareau sa fi scapat odata pentru totdeauna de acest cosmar. Superioritatea   lor tehnologica le-a permis sa descopere, inaintea celorlalti, secretul recoltelor din ce in ce mai bogate si al sigurantei alimentare.

Nu numai ca dispun, din abundenta, de o varietate extraordinara de produse  alimentare, dar si preturile acestora se micsoreaza continuu. Motiv pentru care  si „cosul alimentar”, folosit de statisticieni, isi schimba periodic strucutura: ponderea hranei in  totalul cheltuielilor  se „subtiaza” sistematic.                        

Brusc, acest vis este pe cale sa se destrame, iar cornul abundentei sa se goleasca.

                                
Primele simptome ale penuriei                         

Din a doua jumatate a anului trecut, au inceput sa se stranga nori negri deasupra economiei mondiale.

Semnalul a fost dat, ca multe altele, mai intai pe bursa. Dupa ce in luna mai, tona de grau era estimata la 200 $, in septembrie , in templul comertului  mondial cu grane- la Chicago-  se produce un soc: pretul graului se dubleaza, ajungand la 400 $.      “Record” mondial! Simplu joc al  speculantilor?  Nu prea. Si porumbul se tranzactioneaza la 175 $,-alt “record” mondial- caci pretul este cu 50 % mai mare decat „varful” ultimilor 25 de ani.

In ianuarie curent, scenariul se repeta in forme agravante. Tranzactiile  cu grau, porumb, soia sau orez se incheie la preturi care sfideaza orice orice sperante ca  piata  va mai reveni pe vechiul ei fagas.

Toate preturile sunt de doua ori mai mari decat acum un an sau doi. „Principul dominoului” intra in functiune: si produsele obtinute direct sau indirect din cereale incep sa se scumpeasca vertiginos. E vorba, de faina, paine si paste fainoase, de carne de porc, de pasare si de vita, de lapte si oua. Cad prada scumpirilor, de la simplu la dublu, si mancaruri traditionale, consumate pe scara larga, fie in Mexic - tortillas- fie in Indonezia- asa-numitul tempeh.

Nu sunt loviti numai saracii. In Statele Unite, printre altele, laptele se scumpeste cu 30 %, iar ouale cu 40. In Italia, pastele costa mai mult cu 20 la suta.
                        
Apar zvonuri reale sau inchipuite, lumea  incepe sa se agite, intra in panica, organizeaza demonstratii pasnice, ca in Italia si Mexic, sau se declanseaza adevarate lupte de strada, ca in Pakistan si Indonezia.

Oficialitatile intra si ele in alerta. Rusia ia masuri pe plan intern, introducand controlul riguros al preturilor la alimentele de baza, iar pe plan extern, adoptand suprataxe  cu pana la 40  % mai mari pentru descurajarea exportului. Este urmata partial de Argentina, Maroc, Ucraina, China, mai ales dupa panica iscata in  fata unui supermarket dintr-un mare oras, unde se vindea ulei mai ieftin, panica soldata cu 3 morti si 31 de raniti.

Vietnamul si Tailanda restrictionezaa exportul de orez. Semn ca criza cerealeleor se acutizeaza si se extinde, prin decizia multor fermieri de a renunta la celealte culturi, in favoarea graului si porumbului, mult mai avantajoase financiar.                                           

Ambitiile energetice americane                            

Cautand cauza principala a acestei derute cvasigenerale, oamenii de stiinta si economistii arata cu degetul spre administratia americana, considerata responsabila pentru declansarea haosului alimentar.

Si nu numai atat. Scumpirea alimentelor va deveni, spun ei, ireversibila, iar foametea va lua din nou in primire sute de milioane de oameni.                 

In cautarea unei solutii care sa-i asigure independenta energetica, pe o piata a resurselor nesigura, dominata de preturi explozive, Statele Unite a initiat un amplu program de fabricare a etanolului din porumb.

Anual, consumul mondial de cereale creste, in conditii normale, cam cu 20 milioane de tone. Anul trecut, numai necesarul de porumb pentru producerea etanolului american a fost de 27 de milioane tone, dubland deci cererea mondiala. Iar, daca in acest an americanii   mai pun in functiune cele 60 de distilerii aflate in constructie, vor avea nevoie de  alte 33 milioane tone de porumb, de 3 ori mai mult decat  media mondiala de crestere a productiei cerealiere.

  Perspectiva este si mai sumbra, caci stocurile tuturor marilor porducatori mondiali sunt partial epuizate.                            
Dezechilibrul dintre cere si oferta de cereale  a luat  proportii de-a dreptul dramatice, provocand explozia preturilor la produsele alimentare.

Un laureat Nobel, americanul Garry Becker a calculat ca, prin cresterea cu o treime a preturilor la alimente, nivelul de trai scade cu 3 la suta in statele dezvoltate si cu 20 in cele sarace. Existenta a peste doua miliarde de oameni, cei mai saraci locuitori ai planetei este in pericol. Oricum, “flamanzii” planetei isi vor dubla randurile: de la 625 milioane, ei vor ajunge la peste 1,2 miliarde, a facut public o echipa de cercetatori de la Universitatea din Minnesota.

World Food Programme  a anuntat ca nivelul ajutoarelor alimentare este mai mic ca in anul 1973, datorita cresterii costurilor cu peste 50 %. Tari precum Bangladesh, Nepal, Niger, Benin, Zambia, Etiopia sau Bolivia  vor deveni tragice circuri ale foamei, descriu viitorul imediat amatorii de scenarii . Zilnic, in unele din aceste tari mor deja din cauza malnutritiei peste 18 000 de copii.

Chiar si tarile in curs de dezvoltare, cu economii mai echilibrate, vor plati o nota extrem de piperata: peste 50 miliarde dolari in plus anual, ca sa-si asigure importurile necesare.                           

Un fleac: proiectul e gresit            

Celebrul savant Lester Brown se inscrie si el in corul celor care denunta costurile inacceptabile ale proiectului american.

Mai mult, savantul a calculat ca, la un pret al barilului de petrol de peste 50 de dolari, proiectul devine nerentabil. Or, pretul barilului cocheteaza de multa vreme cu nivelul de o suta de dolari. Culmea e ca, prin toata bulversarea actuala a agriculturii mondiale, americanii nu reusesc sa-si asigure, pe seama etanolului, mai mult de 3 la suta din necesarul  de carburanti auto. Asta da, independenta energetica! Care s-ar ridica la 18 la suta, in conditiile in care intreaga productie de porumb a Statelor Unite ar lua calea noii industrii de etanol.

Demers imposibil, avand in vedere perspectivele agriculturii americane, chiar in acest an: cele mai mici stocuri, cele mai mari preturi si cea mai rezervata prognoza in privinta recoltei viitoare. Americanii au de ce sa fie mandrii : subventioneaza din greu American Ethanol Programme, ca sa plateasca o mancare mult mai scumpa.           

Dar Romania? Intrebare inutila.

N-a aflat inca despre fierberea din agricultura mondiala, darmite sa-si mai puna la punct vreo strategie. Sa Fim noi sanatosi si sa pregatim cat de cat campania agricola de primavara, si mai vorbim dupa aia. Ce criza alimentara mondiala? Noi avem alte dureri.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1658 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Chinezii au gasit solutia (Sâmbătă, 23 februarie 2008, 11:21)

    sorin [anonim]

    Limitarea inmultirii populatiei. Asta e solutia, cel putin in tari ca India, Bangladesh, nigeria...
    • -1 (1 vot)    
      cogito ergo sum ... dar tu nu gandesti (Sâmbătă, 23 februarie 2008, 19:17)

      Alex [anonim] i-a raspuns lui sorin

      mancare este, Slava Domnului, pentru toti. este prost gestionata din interese meschine asa dupa cum se mentioneaza in articol.<br><br>daca ai energie in plus ai putea milita pentru intarirea agriculturii romanesti pentru ca tare a fost distrusa pana acum de interese straine (vezi obligarea lichidarii Comtim si alte asemenea "inginerii", omg-uri etc etc etc)
  • 0 (0 voturi)    
    cauze? (Sâmbătă, 23 februarie 2008, 12:23)

    andrei [anonim]

    suntem oare siguri ca aceste miscari nu sunt cumva cauzate de celelale crize ale SUA. departe de mine gandul ca piata alimentara nu este in pericol sau ca u criza alimentara nu poate aparea dar o analiza mai profunda nu strica.
    La fel de bine se poate afirma ca o alta solutie pe langa cea chineza este ca europa sa dea liber la consum tuturor alimentelor modificate genetic. Poate la fel de drastica solutie ca cea chineza dar cu potential de rezolvare a crizei alimentare destul de ridicat.
    concluzia finala este ca scenariile alarmiste nu fac bine nimanui.
  • 0 (0 voturi)    
    dar cresterea populatiei? (Sâmbătă, 23 februarie 2008, 18:40)

    cornel [anonim]

    Nu stiu cat sunt americanii de vinovati, dar cresterea populatiei nu cantareste in balanta? Suntem vreo 7 miliarde, iar pamantul cultivat este cam acelasi. Cat poate sa ne hraneasca? Acum 7-8 decenii eram doar 2 miliarde si jumatate. Desi a fost injurat de "progresist"i, de comunisti in special, se pare ca Malthus avea dreptate. Exista o relatie imposibil de incalcat intre marimea populatiei si hrana de care dispune.
  • 0 (0 voturi)    
    responsabilitate (Duminică, 24 februarie 2008, 8:36)

    DM [anonim]

    Eu cred ca la nivel de tara, guvernul ar trebui sa ia in consideratie eventualele probleme legate de schimbari climatice, evolutie demografica etc. si sa preintampine problemele majore care sunt previzibile ; sa se faca impaduriri, retele de irigatii contra secet'ei, lucrari pentru limitarea efectelor inundatiilor etc. Se anunta inundatii in primavara si seceta la vara. Ce face guvernul nostru ? Mai ales ca aceste calamitati se repeta de cativa ani. Daca s-ar actina de pe acum, s-ar reduce si riscul foametei, pe termen mai lung. Chiar nu exista nici o responsabilitate ?
  • 0 (0 voturi)    
    desigur (Duminică, 24 februarie 2008, 11:05)

    baronul stanganbuch [utilizator]

    ca de obicei, americanii sint de vina. Daca cumpara petrol, daca nu-l cumpara, daca produc etanol- de ce il produc, daca nu produc-de ce nu produc?, si tot asa.De ce au basca, sau de ce n-au basca.
    Ceilalti n-au nici o treaba, au dreptul sa primeasca orice de la americani, la preturi cit mai mici sau gratis.
    Singura lor obligatie este sa tipe cind nu se intimpla asta.
  • 0 (0 voturi)    
    un avertisment (Duminică, 24 februarie 2008, 11:56)

    julie [anonim]

    Un articol care te trezeste la realitate. Daca se va intampla ce se spune, ne intoarcem iarasi la saracie. Sanse sunt, atat vreme cat si politicile marilor state sunt egoiste si interesate. Nu cred ca sete vorba de un scenariu alarmist, cum spunea Andrei, ci mai degraba de un avertisment lucid.
  • 0 (0 voturi)    
    Foametea cu abundenta (Marţi, 26 februarie 2008, 13:44)

    lucius lucidus [anonim]

    Vorbim de foametea prin lipsa. Tragic. Dar hai sa vbim de foametea cu magazinele pline din Romania Natoizata si Ueizata in care pensionarii intra ca la Museul Mincarii, se uita, trag pe nas aroma de muschi Montana si ies si merg acasa sa manince piine cu ceai.
    • 0 (0 voturi)    
      corect (Miercuri, 5 martie 2008, 12:00)

      fomistu [anonim] i-a raspuns lui lucius lucidus

      Si in care supermarcheturile fac legea preturilor si scumpesc mancarea cu 10 la suta pe luna !


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by