Pandemia Covid-19 și speranța de viață

de Vasile Ghetau     Contributors.ro
Marţi, 1 septembrie 2020, 8:36 Actualitate | Opinii


Vasile Ghetau
Foto: Arhiva personala

Pandemia Covid-19 și speranța de viață

  1. Introducere
  2. Recul al speranței de viță la naștere în unele țări
  3. Situația din România

Anexa 1. Se încheie lunga perioadă de ascensiune fermă și spectaculoasă a speranței de viață la naștere în țările europene dezvoltate?

Anexa 2. Pandemia Covid-19 și impactul asupra natalității. Ce știm până acum

Introducere

Literatură internațională consacrată pandemiei Covid-19 cunoaște o efervescență ieșită din comun, cea publicată pe diverse platforme și arhive ajungând în unele zile chiar la mai mult de 100 de titluri (cazul medRxiv - The Preprint Server for Health Sciences). Și mari publicații consacrate, folosind exigentul sistem peer review de validare academică a lucrărilor științifice, au recurs la formule de publicare mai rapidă în fața marilor necunoscute ale manifestărilor pandemiei și a avalanșei de articole propuse spre publicare (*). Presupun că și în revistele medicale românești de prestigiu există aceeași efervescență și grijă pentru publicare rapidă a manuscriselor valoroase dedicate pandemiei Covid-19 în țara noastră.

Una dintre problemele asociate consecințelor mortalității prin (atribuite) Covid-19 aflate în atenția demografilor a fost și a rămas impactul acestei mortalități asupra speranței de viață la naștere dar și la alte vârste. Date pentru câteva țări sunt disponibile și sunt prezentate în ordinea publicării lor. Se cuvine a preciza că valorile speranței de viață care vor fi prezentate au toate o dimensiune anuală, indiferent de lungimea perioadei la care se referă datele asupra deceselor. Metoda folosită asigură în mod automat această dimensiune anuală și comparabilitate cu valorile standard calculate la nivelul unui an calendaristic. Variațiile numărului de decese după perioada luată în considerare la determinarea speranței de viață vor modifica în mod automat nivelul acestui indicator sintetic și prudența se impune în interpretări și comparații. Această volatilitate a indicatorului într-un context epidemic în schimbare frecventă ar putea motiva și o frecvență relativ redusă a abordării problemei.

(*) Prestigioasa publicație Nature, de pildă, a decis, printre altele, să comunice autorilor care trimit manuscrise dedicate direct pandemiei acceptarea pentru procesul de peer review în 24 de ore și finalizarea deciziei de primă fază post-review în 10 zile; de asemenea, comunicarea rapidă a unor concluzii și date relevante asupra pandemiei serviciilor de sănătate publică). O altă bine cunoscută publicație, The Lancet, a creat Coronavirus Resource Centre, unde sunt publicate prompt, cu acces gratuit, toate articolele apărute în revistele grupului The Lancet, în intenția de a oferi celor care activează în domeniul sănătății și cercetării informații utile în eforturile de a pune capăt pandemiei.

Recul al speranței de viță la naștere în unele țări

Au fost deja publicate articole în care se estimează nivelul speranței de viață la naștere în perioada pandemiei, pentru un număr de săptămâni în care virulența acesteia a fost deosebită. Numărul articolelor nu este foarte mare, explicația găsindu-se în disponibilitatea relativ restrânsă a datelor detaliate asupra distribuției deceselor și a populației pe vârste dar și în prudența pe care o reclamă interpretarea rezultatelor pentru perioade mai mici de un an calendaristic.

În Italia estimările se referă la cele mai afectate de pandemiecinci provincii(patru din regiunea Lombardia și una din regiunea vecină Emilia Romagna) [1]. Datele folosite la estimarea speranței de viață la naștere în context de mortalitate ridicată prin Covid-19 se referă la perioada 1 ianuarie-15 aprilie iar pentru estimarea speranței de viață în întregul an 2020 au fost folosite date medii din anii 2015-2019 pentru perioada 15 aprilie-31 decembrie (decese și populație pe vârste). Autorii studiului precizează că este fundamentat pe conceptul de mortalitate în exces, însemnând creșterea numărului de decese pe sexe, vârste și provincii în anul 2020 în raport cu valorile medii din cei cinci ani anteriori (2015-2019) (ani „normali‟). Diferențele în numărul de decese nu oferă însă un indicator al costului în termeni de viață umană și se impune sintetizarea acestora într-un singur indicator care să ofere o măsură autentică a pierderii de ani de viață. Acest indicator sintetic este speranța de viață la naștere, expresie a întregului context economic, social, cultural și medical, fiind capabilă să reprezinte unica măsură concretă a suferințelor și victimelor umane provocate de evenimente imprevizibile., fără precedent în ultima sută de ani la populațiile din cele cinci provincii.

În perioada de referință, 1 ianuarie-15 aprilie 2020, nivelul speranței de viață la naștere a scăzut în cele cinci provincii cu 5,1 până la 7,8 ani la bărbați și cu 3,2 până la 5,8 ani la femei. În scenariul în care după vârful din perioada primului val mortalitatea ar reveni la nivelul mediu din anii 2015-2019, reculul speranței de viață în cele cinci provincii la nivelul întregului an 2020 ar fi între 2 și 3,5 ani la bărbați și între 1,1 și 2,5 ani la femei. Se apreciază că impactul pandemiei Covid-19 asupra sănătății populației în Italia măsurat prin scăderea speranței de viață se situează ca mărime după urmările pandemiei de gripă din anul 2018 și ale celui de al Doilea Război Mondial.

În Spania speranța de viață la naștere a fost estimată săptămânal pentru cele 17 regiuni în două cadre temporale: (i) - de la săptămâna 1 (1-7 ianuarie) la săptămâna 24 (8-14 iunie) în anii 2019 și 2020 și (ii)-speranța de viață anuală pentru anul 2019 și 2020 (cu datele de până la 14 iunie și extindere la dimensiune anuală [2] . Nivelul estimat al speranței de viață la naștere în săptămânile 11-20 din anul 2020, însemnând cele din 02.03-8.03 și 11.05-17.05, a fost la nivel național mai mic față de aceleași săptămâni din anul 2019 cu valori între 6,1 și 7,6 ani. Valorile cele mai ridicate ale scăderii la nivel de regiuni, pe săptămâni, au fost cele din regiunea Madrid, situate între 11,2 și 14,8 ani și la bărbați și la femei, în săptămânile 13-14 (23.03-05.04. Declinul anual este însă de 2-3 ani. Scăderile cele mai mici au fost în regiunile din Nod-Vest, Sud și Sud-Est. Depășirea imensului val de infectări și decese după săptămâna 21 (18-24 mai) a avut drept rezultat revenirea speranței de viață săptămânale la valori apropiate de cele din anul 2019. Speranța de viață anuală a scăzut în anul 2020 față de anul 2019 la nivel național cu 0,8 ani și la bărbați și la femei, cu valori la nivel regional între zero și 2,7 ani în regiunea Madrid (reamintesc că valoarea pentru anul 2020 este cea rezultată din datele pentru perioada 1 ianuarie – 14 iunie extinsă la nivelul întregului an).

Autorii apreciază că este probabil ca mortalitatea excesivă să provină și din creșterea mortalității prin afectarea accesului la asistență medicală în contextul pandemiei, prin amânarea tratamentelor sau insuficientă grijă pentru alți bolnavi prin capacitate redusă de tratare a altor urgențe.

În fine, date pentru alte câteva țări completează tabloul impactului pandemiei asupra speranței de viață. Este vorba de SUA, Italia, Germania și Suedia. Sunt prezentate și date noi pentru Italia [3]. Autorii studiului sunt din India, de la Institutul Internațional de Studii în Științele Populației din Mumbai și de la Centrul de Studii asupra Dezvoltării din Kerala, și vom vedea puncte de vedere având o altă rezonanță, venite dintr-o țară de pe un alt continent, țară cu mari probleme sociale și având o populație care se apropie de 1,4 miliarde de locuitori. Obiectivul studiului este examinarea impactului deceselor atribuite Covid-19 asupra speranței de viață și altor indicatori asociați acesteia în patru scenarii: fără decese prin Covid-19, cu numărul de decese prin Covid-19 până la 22 mai 2020, cu proporții anticipate ale deceselor prin Covid-19 de 6 și 10%. Datele folosite au drept surse Divizia de Populație ONU, pentru populația pe sexe și vârste și numărul de decese fără Covid-19, CDC-Center for Disease Control and Prevention din SUA, pentru decesele prin Covid-19 pe vârste în SUA și platforma Statista, pentru decesele prin Covid-19 pe vârste în celelalte trei țări. Cele patru țări au fost alese datorită severității efectelor pandemiei și disponibilității datelor. Rezultatele sunt cele din tabelul de mai jos.

IndicatorSUAItaliaGermaniaSuedia
Proporția deceselor prin Covid-19 la 20 mai (cumulat) -în%3,24,80,94,1
Speranța de viață estimată fără Covid-19 – în ani79,583,681,582,7
Reducerea speranței de viață cu o proporție a deceselor prin Covid-19 de 3,2% - la 20 mai (cumulat) – în ani
0,4

0,5

0,1

0,4
Reducerea speranței de viață cu o proporție a deceselor prin Covid-19 de 6% - la 20 mai (cumulat) – în ani0,70,60,60,5
Reducerea speranței de viață cu o proporție a deceselor prin Covid-19 de 10% - la 20 mai (cumulat) – în ani1,21,01,00,9

Reculul speranței de viață este considerabil mai ridicat în SUA, Italia și Suedia (comparativ cu Germania), țări în care mortalitatea prin Covid-19 a fost în perioada de referință deosebit de ridicată. Dimensiunea reculului speranței de viață se majorează în ipoteza unor proporții mai mari ale deceselor prin Covid-19, îndeosebi la proporția de 10 la sută. Autorii apreciază că reducerea speranței de viață se poate accentua dacă decesele prin Covid-19 își vor continua creșterea. Reducerea longevității, mortalitatea prematură și pierderea de ani de viață prin dizabilitate (DALY) sunt considerabil mai mari la populația vârstnică.

Câteva aprecieri finale ale autorilor se cuvin a fi reținute. Datele sunt repere ale tragediei din țări având un înalt nivel al dezvoltării umane, nivel ridicat al veniturilor și considerate ca având sisteme de sănătate superioare. Pornind de la deficiențele de pregătire în confruntarea cu pandemia din lume dezvoltată se poate vedea vulnerabilitatea noastră la apariția unei infecții similare în viitor. În absența vaccinului ca și a unei intervenții medicale sistematice, singura cale este de prevenire a vitezei expansiunii sau dezvoltarea imunității colective la timpul potrivit. Dimensiunea deceselor prin Covid-19 este subestimată prin limite ale testării, sub-raportare și clasificare eronată a deceselor prin Covid-19 în țările analizate. În pofida acestor limite, estimările asupra modelului mortalității anunță implicațiile sale pe termen lung asupra balanței structurale și de compoziție a populației mondiale pe regiuni. Deși este prea devreme pentru a evalua impactul său final asupra structurii și compoziției populației, persistența sa cu virulență necontrolată fără introducerea unui vaccin eficient și a mijloacelor de vindecare, ar putea schimba ordinea mondială.

Reiau aici precizarea, valorilor indicatorului pentru perioade mai mici de un an li se conferă în mod automat prin construcția tabelei de mortalitate o dimensiune ipotetică anuală, prin abordare de tip what if, indispensabilă asigurării comparabilității indicatorilor și a speranței de viață la naștere în particular.

Situația din România

Există și în România un impact negativ al evoluției mortalității în contextul epidemiei Covid-19 asupra speranței de viață? Demersul firesc pentru a găsi răspunsul la întrebare este, în prima fază, determinarea și evaluarea schimbărilor pe care le-a cunoscut rata mortalității generale a populației în lunile respective. O creștere bruscă și importantă a acesteia ar putea fi expresia deteriorării stării de sănătate cu impact asupra speranței de viață. Datele disponibile acoperă lunile martie-iunie și nu arată o recrudescență a mortalității, curba indicatorului în figura 1 fiind predominant descendentă. Am adăugat valoarea ratei din anul 2019 pentru a avea un util reper comparativ. Numărul deceselor prin Covid-19 în lunile aprilie, mai și iunie a fost mic, de ordinul a câteva sute, proporția în ansamblul deceselor din lunile respective nedepășind 3 la sută. În plus, o comparație a numărului de decese și a ratei mortalității pe luni în prima jumătate a anilor 2019 și 2020 nu relevă schimbări semnificative în cel din urmă an. Există deci argumente pentru a admite că nivelul speranței viață la naștere nu a fost afectat de evoluția numărului de decese în lunile martie-mai 2020, odată cu apariția deceselor prin Covid-19. Pentru o apreciere comparativă, iată care a fost supra-mortalitatea în țări afectate masiv de pandemie, în cele 8 săptămâni din perioada 2 martie-26 aprilie 2020: 71% în Spania, 49% în Italia, 44% în Belgia și de 28% în Franța [4].

Publicarea de către INS a distribuției numărului de decese pe vârste în lunile ianuarie-aprilie 2020 permite trecerea la faza clarificărilor prin determinarea speranței de viață la naștere (și la alte vârste). Instrumentul folosit este tabela de mortalitate, un impecabil model matematic, standardizat în indicatori și formă, al descrierii mortalității pe vârste prin intermediul probabilităților de deces și de supraviețuire, indicatorul sintetic fiind speranța de viață la naștere (în forma sa detaliată tabela de mortalitate are nouă indicatori de mortalitate/supraviețuire). Se cuvine a preciza că speranța de viață la naștere la nivelul unui an calendaristic are o accepțiune foarte bine definită: numărul mediu de ani pe care i-ar trăi un născut viu dintr-o generație (ipotetică) care ar trăi de la naștere până la dispariția ei (convențional, 100 de ani) în condițiile mortalității pe vârste dintr-un an calendaristic. Indicatorul este expresia gradului de dezvoltare economică, socială, culturală și a calității asistenței medicale în care trăiește o populație. Tabelele de mortalitate pot fi elaborate și cu mortalitatea medie din doi sau trei ani calendaristici.

Înainte de a vedea estimațiile asupra speranței de viață în acest an, o rapidă privire asupra evoluției indicatorului în întreaga perioadă 1990-2019 (figura 2) poate facilita o mai corectă interpretare a valorilor din acest an. În evoluțiile de după anul 1990 pot fi distinse trei perioade: 1991-1991 - regres masiv la bărbați și stagnare la femei; 1997-2013 - progres considerabil atât la femei, cât și la bărbați; 2014-2019 - progres minor la femei și stagnare la bărbați. Regresul la bărbați și chiar stagnarea la femei din prima perioadă continuă tendința instalată la mijlocul anilor 1970 dar pot fi puse și pe seama impactului dur al rigorilor tranziției în prima parte a anilor 1990 (creșterea șomajului, inflația, violența, incertitudinea, deteriorarea nivelului de trai). Progresul care i-a urmat reflectă incontestabila ameliorare a standardului de viață și a asistenței medicale, vizibile în datele statistice asupra consumului alimentar, de bunuri și servicii, asupra înzestrării gospodăriilor și asupra serviciilor medicale. Stagnarea creșterii la bărbați după anul 2013 și progresul minor la femei au motivații dificil de identificat până acum. Stagnarea de la bărbați provine din ușoară creștere a mortalității la vârste avansate și reducere similară a mortalității la vârstele tinere, în timp ce progresul modest de la femei are originea în recul minor al mortalității generale. Vizibila inflexiune a curbei în anul 2002 nu are drept cauză o severitate a gripei, sezonul 2001-2002 fiind considerat unul cu manifestări ușoare spre moderate în țările europene, inclusiv în România [4] iar explicația este una simplă: populația din anul 2002, aflată la baza determinării tuturor indicatorilor demografici, deci și ai mortalității pe vârste și speranței de viață, este considerabil mai mică decât în anul anterior. Este populația de la recensământul din luna martie 2002, o populație afectată masiv de migrația externă de după anul 1989. Numărul populației din anul 2001 și din anii anteriori avea la bază populația de la recensământul din luna ianuarie 1992 și neluarea în considerare a migrației externe din anii care au urmat din lipsă de informații statistice adecvate. De aceea valorile speranței de viață la naștere din anii 1997-2001 în figura 2 par excesiv de mari. Discordanțele care apar în seriile de date asupra numărului populației prin valori mai mici la recensăminte sunt în unele cazuri corectate retroactiv și noile valori duc la corectarea indicatorilor demografici, inclusiv ai mortalității populației și speranței de viață. Este însă o întreprindere extrem de complexă și cu multe implicații.

Valorile speranței de viață la naștere la unele vârste în anul 2020 sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ele se referă la lunile ianuarie-aprilie și la luna aprilie și la întreaga populație, distribuția deceselor pe sexe și vârste nefiind disponibilă. Sunt prezentate, pentru comparație, și valorile pentru anul 2019, pe sexe. Chiar dacă tabelele de mortalitate sunt elaborate pe baza deceselor pe vârste din una sau câteva luni, indicatorii au o dimensiune anuală, prin folosirea unui număr adecvat al populației pe vârste. Datele pe anul 2019 pot constitui un reper în evaluarea datelor din anul 2000.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2213 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    trebuiau luate procente de estimare (Marţi, 1 septembrie 2020, 9:20)

    Je__ [utilizator]

    de la 50% in sus, articolul era mult mai dramatic

    cand pe datele actuale iti iese tot pe acolo sau fara impact, nu e dramatic

    daca tot lucrati in marjele de eroare, estimati mai grosolan nu va mai incurcati in detalii


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by