În ultimii 10 ani, fiecare guvernare a venit cu propriul program de finanțare a investițiilor publice, deși o mare parte dintre domeniile sprijinite se regăseau și în programele anterioare.
După 1989, timp de peste 20 de ani, finanțarea infrastructurii a fost împărțită între diverse ministere și instituții, în realitate fiind o lipsă totală de coordonare între investiții, caracterizată de suprapunerea finanțărilor și de numeroase proiecte începute și nefinalizate.
Un prim pas spre integrarea politicii investiționale în domeniul lucrărilor publice s-a urmărit în anul 2010, prin Programul național de dezvoltare a infrastructurii (PNDI), aprobat prin OUG nr. 105/2010.
În cadrul PNDI, integrarea a fost parțială, proiectele fiind gestionate de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru programele „10.000 km drumuri judeţene şi de interes local”, „Modernizarea satului românesc” și „Sistem de canalizare, epurare a apelor uzate şi alimentarea cu apă a localităţilor” și de către Ministerul Mediului și Pădurilor pentru „Programele multianuale de mediu şi gospodărire a apelor” și „Programul pentru infrastructura în domeniul gospodăririi apelor, lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor, mărirea gradului şi/sau de siguranţă a barajelor şi reabilitarea şi protecţia zonei costiere”.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a criticat PNDI, în anul 2012, prin vocea șefului misiunii sale în România, Jeffrey Franks, pentru că nu respectă bunele practici fiscale, considerându-l un factor de risc pentru buget, care determină o risipă a fondurilor publice.
Lansarea Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), cuprins în OUG nr. 28/2013, era semnalul unei accelerări a investițiilor publice și o speranță că proiecte începute de ani de zile și nefinalizate, finanțate prin instrumente de tipul Programului privind reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes judeţean şi de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate la sate, precum şi în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice (aprobat în baza HG nr. 577/1997) sau Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural (aprobat prin OG nr. 7/2006) vor fi recepționate și date în folosință, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de viață și la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre urban și rural.
În anul 2017, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a lansat etapa a-II-a a PNDL, fiind prezentat de autorități ca programul care va scoate satul românesc din noroaie.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ PNDL - PNCIPS
În timp ce PNDL se află în etapa de implementare, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a decis completarea Programului național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), în luna iunie 2020, prin OUG nr. 92/2020, introducând 3 subprograme noi, pentru care se vor aloca finanțări:
- Subprogramul „Drumuri de interes local și drumuri de interes județean”; ...
- Subprogramul „Fose septice, microstații de epurare și sisteme de alimentare cu apă”; ...
- Subprogramul „Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor”.
PNCIPS este un program de investiții publice, gestionat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și derulat prin Compania Națională de Investiții „CNI” SA .
Deși sunt programe de finanțare diferite, PNDL și PNCIPS se suprapun în ceea ce privește finanțarea unor tipuri de investiții:
- Infrastructură rutieră de interes local și județean;
- Sisteme de alimentare cu apă;
- Obiective culturale;
- Unități de învățământ;
- Unități sanitare;
- Sisteme de evacuare și tratare a apelor uzate;
- Obiective destinate activităților sportive.
Tipurile de investiții aferente infrastructurii rutiere și sistemelor de alimentare cu apă sunt similare în PNDL și în PNCIPS.
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) propune prin cele două programe de investiții derulate, atât finanțarea unor investiții similare din domeniul cultural, educațional și sanitar (centre culturale, construirea, modernizarea, extinderea și/sau reabilitarea unităților din învățământul preuniversitar de stat, cabinete medicale și dispensare sanitare, etc.), cât și a unor tipuri de investiții diferite (construirea, modernizarea, extinderea și/sau reabilitarea universităților populare, a clădirilor aferente activității de cercetare sau spitalelor, prin PNCIPS, respectiv construirea, modernizarea, extinderea și/sau reabilitarea bibliotecilor, teatrelor, dispensarelor medicale din mediul rural, prin PNDL).
Este evidentă lipsa de coordonare a celor două programe de investiții, inclusiv în stabilirea domeniilor de intervenție care fac obiectul sprijinului. Astfel, în PNDL investițiile aferente grupurilor şcolare, şcolilor profesionale, şcolilor postliceale, unităţilor de învăţământ special de stat, precum şi altor unităţi de învăţământ preuniversitar sunt încadrate în categoria obiectivelor de investiții din sectorul educațional, iar în PNCIPS investițiile aferente școlilor populare de arte și meserii sunt finanțate în categoria așezămintelor culturale.
În domeniul activităților sportiv – recreative, informațiile lacunare prezentate sunt de natură a crea confuzii și suprapuneri între tipurile de investiții finanțate. Prin PNDL sunt susținute investițiile pentru realizarea / extinderea / reabilitarea / modernizarea bazelor sportive, fără detalii suplimentare, așa cum se menționează în Normele metodologice pentru punerea în aplicare a OUG nr. 28/2013, privind aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, republicate, în timp ce prin PNCIPS se finanțează complexurile sportive, definite ca spații și terenuri special amenajate, pe care se pot desfășura activități sportive și de recreere, acoperite sau în aer liber, inclusiv activități conexe.
Noile subprograme „Drumuri de interes local și drumuri de interes județean” și ... „Fose septice, microstații de epurare și sisteme de alimentare cu apă”, introduse pentru finanțare de către MLPDA, în anul 2020, ridică o serie de probleme importante, care pot afecta calitatea proiectelor depuse și impactul investițiilor:
- Lipsa unei delimitări clare între drumurile și sistemele de alimentare cu apă finanțate prin PNDL și cele finanțate prin PNCIPS.
- Lipsa justificării pentru care nu s-a suplimentat lista proiectelor finanțate prin PNDL, în domeniul infrastructurii rutiere și sistemelor de alimentare cu apă și s-a lansat un nou program de finanțare (PNCIPS), pentru același tip de investiții.
- Lipsa unor garanții ... privind respectarea prevederilor Directivei cadru apă și a Legii apelor, în ceea ce privește finanțarea sistemelor de alimentare cu apă, acolo unde nu există rețele de canalizare și instalații de epurare, ținând cont că modelul de solicitare privind includerea obiectivului de investiții în PNCIPS, nu cuprinde acest tip informații obligatorii.
- Lipsa unor informații relevante, referitoare la finanțarea investițiilor aferente foselor septice și microstațiilor de epurare. Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Compania Națională de Investiții nu furnizează, în ghidul de depunere a solicitărilor, informații referitoare rețelele colectoare ale apelor uzate, care sunt transportate către aceste fose și microstații și nici la eligibilitatea / neeligibilitatea acestor cheltuieli în cadrul PNCIPS, astfel încât autoritățile locale responsabile să-și poată gestiona eficient resursele proprii și să prezinte proiecte mature, realiste, care să nu fie blocate în faza de implementare, din cauza lipsei fondurilor alocate din bugetele locale.
RISCURILE ȘI ERORILE PROGRAMELOR DE FINANȚARE A LUCRĂRILOR PUBLICE
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației nu a învățat lecția PNDL, iar lipsa de transparență în alocarea resurselor aferente investițiilor publice se transmite de la un program de finanțare la altul.
Noile subprograme introduse prin Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), respectiv „Drumuri de interes local și drumuri de interes județean”, ... „Fose septice, microstații de epurare și sisteme de alimentare cu apă” și „Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor”, moștenesc tarele PNDL, riscând să repete erorile acestuia.
