Cancelarul german Angela Merkel a ținut zilele trecute un discurs istoric în plenul Parlamentului European, discurs care va rămâne mult timp o referință pentru mesajele și direcția pe care o urmează Uniunea Europeană în momente de criză. A fost un discurs istoric pentru că Președinția rotativă germană are loc în vremuri istorice, vremuri de criză și schimbare radicală.
Germania preia Președinția Consiliului UE într-o perioadă cu provocări fără precedent pentru Uniune. Crizei economice și sanitare cauzate de pandemia de coronavirus i se adaugă multiple alte provocări, iar cele mai dificile par negocierile pentru noul Cadru Financiar Multianual și Fondul de Redresare al UE. Așteptările de la liderul german Angela Merkel sunt foarte mari, pe potriva responsabilităților.
Acest articol își propune să analizeze planul Germaniei pentru Europa în aceste șase luni de Președinție care par să fie esențiale pentru redresarea Uniunii.
Uniunea Europeană încă se confruntă cu pandemia de coronavirus. Deși pare că pericolul sanitar major a trecut, numeroase restricții sunt încă în vigoare la nivel național, iar circulația liberă în interiorul Uniunii este sever limitată. Mai mult, în numeroase regiuni, numărul de cazuri de COVID-19 confirmate sunt în creștere de la o zi la alta, ridicând problema unui posibil val doi al pandemiei. Una dintre aceste țări este chiar România unde, după cum bine știm, numărul de cazuri noi depistate a atins record după record în ultimele zile.
Un sondaj de la începutul lunii mai, sondaj realizat de Datapraxis și YouGov, a arătat că un procent mare dintre cetățenii europeni au fost dezamăgiți de răspunsul UE în timpul primelor luni de criză. În același timp, cetățenii europeni intervievați și-au dorit o mai bună cooperare în interiorul UE pentru stoparea efectelor negative ale pandemiei. Alegând să își pună Președinția rotativă sub motto-ul „Împreună pentru redresarea Europei”, Germania pare că a ascultat de acest deziderat al cetățenilor de a vedea mai multă cooperare la nivel european.
În programul cu prioritățile celor 6 luni de președinție, lupta împotriva pandemiei este adresată, așa cum era de așteptat, în primul capitol. Programul propune mai multă cooperare între statele membre prin coordonarea livrărilor de medicamente și de echipamente medicale la nivelul UE, sprijin mutual în tratarea pacienților și protejarea lanțurilor de aprovizionare medicală la nivel european. Germania propune ca statele europene să își pună la un loc o parte din resursele medicale pentru a acționa coordonat acolo unde este nevoie mai mare, ceea ce nu s-a întâmplat în prima fază, când statele membre au concurat pentru resurse. Pe termen lung, coordonarea politicilor de sănătate la nivel european (după cum se știe, UE are competențe limitate în domeniul sanitar, de altfel unul dintre motivele pentru care instituțiile europene au avut un rol redus în răspunsul imediat la pandemie) și îmbunătățirea răspunsului la crizele de sănătate publică prin producția internă de medicamente și echipamente medicale (precum măștile de protectie ) sunt alte priorități în zona de sănătate publică.
Răspunsul la criza cauzată de pandemia de coronavirus nu se limitează doar la măsuri care să protejeze sănătatea populației, ci presupune și măsuri care să țină sub control contracția economică abruptă anunțată pentru acest an. Comisia Europeană a lansat, cu doar o zi înainte de discursul din PE al Cancelarului Merkel, previziunile economice din vara anului 2020, previziuni care anunță o recesiune accentuată cu o contracție economică severă de 8,3% pentru UE în anul 2020. Cele mai afectate țări vor fi și cele mai lovite de pandemie, respectiv: Italia, Spania și Franța. Economia României se va contracta cu 6% în 2020 și va crește apoi cu 4% în 2021, conform CE. Mai mult, CE avertizează că un al doilea val de pandemie urmat de măsuri de carantinare similare celor din primăvara lui 2020 va afecta și mai grav economia cu consecințe greu de stabilit.
Un răspuns al UE la recesiunea cauzată de pandemie este Pachetul economic de redresare Next Generation EU, propus de Comisie la sfârșitul lunii mai. De altfel, negocierile pentru aprobarea acestui pachet de 750 de miliarde de euro vor fi primul test al Președinției germane și al capacităților de negociator ale Angelei Merkel. Dacă nu se ajunge la un consens săptămâna viitoare, UE riscă să intre în dificultăți economice și mai mari conform CE. Angela Merkel trebuie să negocieze un consens cu ceilalți lideri privind procentajele granturilor și împrumuturilor pe care statele membre ar trebui să le primească, și mai ales asupra condițiilor prevăzute pentru accesarea acestor fonduri substanțiale. Țări europene precum Olanda, Austria, Danemarca sau Suedia (sau cele 4 țări austere/frugale așa cum sunt denumite de presa europeană) insistă ca fondurile din pachetul de redresare să fie împărțite sub formă de împrumuturi și nu sub formă de granturi. Argumentul lor e acela că fondurile sub formă de granturi vor trebui apoi plătite de toți cetățenii europeni, indiferent de statul membru de care aparțin, în timp ce împrumuturile vor trebui returnate de fiecare stat în parte. În celălalt colț se regăsesc țări precum Italia și Portugalia, care susțin un plan de redresare care să se bazeze pe granturi. După ezitări în luarea unei poziții, Germania pare să fie alături de țările care propun finanțarea fondului de redresare prin crearea unei datorii la nivel european, deci prin granturi. De altfel, Germania a fost cea care a propus, alături de Franța, un fond de 500 de mld. de euro la începutul crizei, propunere care a fost preluată apoi de Comisie în construcția Pachetului de redresare economică.
Un alt punct de divergență în negocierile pentru pachet este legat de perioada de alocare. Dacă în propunerea Comisiei fondurile sunt prevăzute a fi alocate între 2021 și 2024, deci pentru patru ani, țările austere cer o reducere la doi ani a alocărilor, poziție la care de data aceasta aderă Germania și Franța. Timpul este foarte important, mai ales pentru statele a căror administrații nu au capacitatea de a crea proiecte și planuri de investiții coerente într-un timp atât de scurt. Țările cu probleme în atragerea de fonduri europene, România printre ele, își doresc un timp mai lung al alocărilor.
Pachetul de redresare va fi supus la o primă dezbatere pe 17 și 18 iulie la Bruxelles, în cadrul reuniunii speciale a Consiliului European, fiind un prim test al capacității diplomației germane de a obține un consens european, dar și un test solidarității europene în fața unei crize de asemenea proporții.
În aceeași perioadă, liderii europeni vor relua și negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 (CFM), probabil cel mai dificil dosar pentru Președinția rotativă germană. Atingerea unui consens pe acest dosar mamut, practic bugetul UE pe următorii 7 ani, este principala prioritate legislativă a președinției rotative.
Negocierile nu vor fi deloc ușoare, chiar mai dificile decât cele care vizează pachetul de redresare. Nivelul resurselor, stabilit în pachetul de negociere propus de Președintele Consiliului European înainte de pandemie, la 1,1 trilioane de euro, este contestat de cele 4 țări austere care doresc un buget mai redus și o păstrare a contribuțiilor statelor membre la nivelul actual, în timp ce țările din Centrul și Estul Europei dar și cele din Sud își doresc alocări mai generoase.
Germania mizează în aceste negocieri pe cartea coeziunii, un concept apropiat și României în timpul președinției rotative a țării noastre. În discursul din hemiciclul Parlamentului European, Angela Merkel a subliniat că ieșirea din criza actuală nu se poate realiza decât mizând pe și întărind coeziunea continentului european. Nu mai poate fi vorba de o salvare individuală a statelor europene, ci de una colectivă. Pare că Germania va încerca să încline balanța în favoarea solidarității și a investițiilor în coeziunea UE, cu speranța că această direcție va scoate rapid Europa din criză și va da un nou avânt proiectului european.
Pe lângă prioritățile care sunt legate de răspunsul UE la criza de sănătate, economică și socială cauzată de coronavirus, prioritățile Președinției rotative germane ating și alte domenii precum digitalizarea și inovarea, susținerea pactului verde european și protecția climei, prezervarea coeziunii sociale a continentului, susținerea valorilor europene în domenii precum politica de migrație și de securitate, dar și păstrarea unei scene internaționale multilaterale.
Citeste intreg articolul si coemnteaza pe Contributors.ro
