Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Strategia Națională de Apărare – o nouă direcție în industria energetică românească

de Cosmin Gabriel Pacuraru     Contributors.ro
Luni, 29 iunie 2020, 18:33 Actualitate | Opinii


Cosmin Gabriel Pacuraru
Foto: Arhiva personala

Restructurarea guvernamentală în domeniul energiei este o necesitate într-un viitor cât mai apropiat. Aceasta trebuie să se facă plecând de la noile realități și trebuie să se bazeze pe un nou tip de gândire.

Primul plan de analiză: contexul geopolitic european și regional.

Actuala structură este bazată pe filosofia de dinainte de 1989. Oscilația plasării industriei energetice între un Minister al Energiei și unul comun cu Economia s-a făcut numai pe criteriile grupurilor de interese sau de partid și ale negocierilor politice. Intrarea în Uniunea Europeană a făcut să apară o mică structură ce se ocupă de transport și care a fost pasată în diferite departamente care nu au nicio legatură cu acest tip de infrastructuri, ajungând azi să „se supună” direct Secretariatului General al Guvernului, acolo unde chiar nu există niciun specialist în domeniu și unde jocurile politice primează.

Primul semn al schimbării de paradigmă în UE a fost dat acum mulți ani, după ce o parte din liderii țărilor componente au înțeles că Federația Rusă începe să devină un mare pericol, prin creșterea dependenței Uniunii de cărbunele, petrolul și în special gazul importate din Rusia. Cleștele energetic rusesc este aproape funcțional. Pericolul este întărit de declanșarea de-a lungul timpului a conflictelor înghețate sau în curs de desfășurare din jurul Mării Negre, conflicte legate de resurse sau trasee alternative la gazul rusesc.

Fig.: Harta riscurilor energetice la Marea Neagră (Cosmin Păcuraru)

Primele încercări, făcute de Comisia Barosso, de desenare a unor surse alternative au eșuat în mare măsura. În toamna anului 2019, Comisia von der Leyen a venit cu Green Deal, ce reprezintă o mare schimbare de gândire: renunțăm la combustibilii fosili importați din Rusia și trecem la surse alternative de energie. Rezultatul este disponibilizarea a unor mari sume de bani.

A doua cauză a necesității schimbării este pandemia Covid 19 care a arătat că infrastructurile critice europene sau naționale sunt vulnerabile și iar țările nu pot depăși crizele fără un efort comun. Astfel, Comisia va disponibiliza noi sume de bani pentru revenirea la starea inițiala a indicilor economici. România va avea la dispoziție peste 30 de miliarde de euro.

Al doilea nivel de analiză: osificarea sistemului intern

Nu în ultimul rând, necesitatea schimbării de filosofie a viitoarei arhitecturi guvernamentale vine ca rezultat al realizării Strategiei Naționale de Apărare (SNAp), „instrument cu caracter strategic – aplicativ care trasează orientări” obligatorii instituțiilor statului. Cuvintele cheie ale strategiei sunt: continuitate, adaptabilitate, flexibilitate, reziliență și predictibilitate. Managementul guvernamental trebuie să fie orientat către „gestionarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților” cu valențe în politica internă și externă, bazat pe relația securitate – prosperitate – stat de drept – democrație – identitate, echilibru între stat și individ.

Prima cerință în atingerea acestor ținte este asigurarea unei administrații profesioniste și eficiente. Am scris acum o lună că, în acest moment, acest lucru încă se află la stadiu de deziderat în industria energetică romanescă, lipsindu-ne „oamenii politici competenți, dedicați și responsabili” (pct. 21).

A doua cerință este „asigurarea funcționalității neîntrerupte a macrosistemelor publice” (pct. 52). Sistemul energetic național suferă și am scris despre câteva riscuri, amenințări și vulnerabilități aici și despre câteva nereguli din societățile energetice naționale „cu rol de prevenire și gestionare a situațiilor de criză” (pct. 61) în linkurile acestui articol.

Trebuie să remarc, cu toate că SNAp spune foarte clar că România trebuie să-și dezvolte instrumente de prevenție împotriva „amenințărilor asimetrice și războiului hibrid” (61)(71), că nimeni și niciodată din conducerile ministerului care s-a ocupat de energie nu a amintit că România este supusă pe plan energetic la aceste tipuri de agresiuni. De lipsa acestei probleme din Strategia Energetică nu are rost să dicutăm.

În privința RAV (a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților), nu există nicio structură guvernamentală care să le studieze, iar în ministerul Economiei și Energiei nu a existat niciodată astfel de structură care ar fi trebuit să se ocupe de „distorsiunile de pe piețele energetice și interacțiunile care lezează interesele economice strategice ale României” (pct. 133 și 134), de „infrastructura precară, deficitul de resursă specializată și subfinanțarea” (pct. 141), de grupurile de interese care prin acțiuni nelegitime afectează modul de elaborare și implementare a politicilor sectoriale (pct. 142) și alterează procesul decizional strategic (pct. 149 și 150), de corupție (pct. 146), precum și de dificultățile de gestionare a fondurilor europene (pct. 147).

Una din direcțiile de acțiune prevăzute în SNAp este dimensiunea diplomatică (pct. 174). După moartea distinsului diplomat Mihnea Constantinescu, noțiunea de „diplomație energetică” a dispărut și este necunoscută în actuala configurație guvernamentală a industriei energetice românești. Chit că Marea Neagră este un areal în care România dorește să se afirme (pct. 175), nu cred că cineva va răspunde pentru eșecul extragerii gazelor naturale aflate acolo.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1692 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by