Redresarea economică a UE: un plan pentru noua generație

de Tana Foarfa     Contributors.ro
Miercuri, 27 mai 2020, 15:54 Actualitate | Opinii


Tana Foarfa
Foto: Arhiva personala
O Europă verde, digitală și pregătită să răspundă la orice criză. O Europă în care Pactul Ecologic european va reprezenta chintesența dezvoltării Uniunii, în care progresul digital va presupune investiții în conectivitate pentru o Piață Unică Digitală. O Europă în care Pilonul European al Drepturilor Sociale va deveni o realitate, nu doar un vis continuu, cu o Garanție pentru copii și cu o Agendă Europeană pentru Competențe. O Europă cu lanțuri valorice dezvoltate, cu o industrie puternică. O Europă care investește în sistemul de sănătate, în cercetare și inovare. Și, nu în ultimul rând, o Europă democratică, cu respectarea valorilor fundamentale și cu implicarea societății civile în procesul decizional.

Așa arată noua generație a Uniunii pe care a descris-o Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, astăzi, 27 mai, în Plenul Parlamentului European. Comisia a prezentat astăzi un pachet de instrumente care vor ajuta Uniunea Europeană să își pună economia pe picioare, după criza provocată de COVID-19 care a înghețat întreaga activitate a continentului european, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social. Pachetul de redresare al UE va pune la bătaie 1,85 TRILIOANE euro: 750 miliarde pentru planul de redresare economică a Uniunii intitulat “Noua Generație a UE”, și 1100 miliarde prin Cadrul Financiar Multianual (CFM).

De unde va oferi Uniunea Europeană aceste resurse financiare uriașe? Cum vor fi cheltuiți acești bani? Ce presupune acest plan de redresare al economiei UE? Mai jos descriem procesul de colectare a acestei sume uriașe, dar și modul în care acești bani vor fi cheltuiți prin Noua Generație a UE și CFM.

Unitate la nivel european: creșterea resurselor proprii

Există un consens general la nivel european care nici nu mai trebuie rostit: Uniunea Europeană are nevoie de o creștere a bugetului european și de instrumente adaptate realității curente.

O creștere a bugetului european presupune, fără doar și poate, o creștere a resurselor proprii ale Uniunii. Toate cele 3 instituții principale ale Uniunii au promovat nevoia de creștere a resurselor proprii, dar și soluții de finanțare pentru acești bani suplimentari.

Parlamentul European (PE), prin rezoluția adoptată pe 15 mai, a propus o reformare a sistemului de resurse proprii a UE. Fără această reformă, și mai ales, fără creșterea plafonului de resurse proprii ale UE, Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 nu poate fi viabil fără creșterea contribuțiilor din partea statelor membre. Printre sursele de venituri care să intre în coșul de resurse proprii ale UE, Parlamentul a indicat următoarele opțiuni: impozitarea serviciilor digitale, o taxă pe tranzacțiile financiare, venituri din schema de comercializare a certificatelor de emisii, o contribuție pentru materiale plastice și un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon.

Franța și Germania au propus apoi instituirea unui fond de redresare a Uniunii de 500 de miliarde de euro prin permisiunea oferită Comisiei Europene de a împrumuta acești bani în numele UE, deci implicit a statelor membre. Acest fond de redresare s-ar adăuga, în viziunea franco-germană, resurselor prevăzute în CFM 2021-2027. Banii împrumutați de Comisia Europeană de pe piețele financiare vor fi apoi distribuiți regiunilor și sectoarelor cele mai lovite de criza COVID-19 sub formă de grant-uri. În fapt, și această propunere a celor două state membre ar crește sursele proprii ale UE dar din alte surse decât cele indicate de Parlamentul European, și anume împrumuturile de pe piețele financiare.

În propunerea prezentată astăzi Comisia Europeană a preluat ambele poziții, atât a Parlamentului cât și poziția franco-germană, și a propus un hibrid prin care recuperarea UE să fie finanțată atât prin împrumuturi pe piața financiară, cât și prin creșterea plafonului de resurse proprii prin instituirea unor resurse de venituri indicate de Parlamentul European. Comisia a indicat patru opțiuni de venituri pentru creșterea acestui plafon: impozitarea serviciilor digitale, venituri din schema de comercializare a certificatelor de emisii, venituri din mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și venituri rezultate din operațiunile marilor companii.

Cadrul Financiar Multianual

Comisia Europeană a venit astăzi și cu o propunere pentru noul Cadru Financiar Multianual pentru intervalul 2021-2027, a cărei negociere a intrat în impas după declanșarea crizei COVID-19. CE pleacă în propunerea sa de la mai vechea cutie de negociere a Președintelui Consiliului European, Charles Michel, care punea pe masă 1100 miliarde de euro. La această cutie de negociere Comisia propune schimbări pentru a crește flexibilitatea bugetului în noul context.

Această propunere, deși lăudată pentru flexibilitatea oferită în Politica Agricolă Comună și o creștere a fondurilor de coeziune pentru regiunile mai puțin dezvoltate, a generat și critici din partea Parlamentului European, care consideră în continuare că bugetul Cadrului Financiar Multianual este insuficient pentru a îndeplini obiectivele Uniunii nu doar pe plan intern, dar și pentru ambițiile pe care Uniunea le are pe plan extern. Rămâne de văzut dacă va reuși Comisia să obțină un acord între instituții pentru ca noul Cadru Financiar să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021, așa cum e prevăzut.

Planul de redresare – Noua Generație a Uniunii Europene

După ce a indicat resursele financiare pe care le va folosi Comisia Europeană a prezentat apoi modul cum acești bani vor fi cheltuiți pentru recuperarea economiei UE.

Planul de redresare al UE este orientat spre un viitor post-criză, iar instrumentele îi conferă aerul futurist încapsulat în titlul generic: Noua Generație a UE.

Programul este împărțit în trei piloni, fiecare adresând nevoi specifice, atât la nivelul statelor membre cât și la cel al sectorului privat.

Primul pilon conține un set de programe care va susține recuperarea statelor membre. 560 de miliarde alocate pentru investiții publice și reforme la nivelul statelor membre. De asemenea, se va asigura și un buget suplimentar de 55 miliarde pentru politica de coeziune prin inițiativa REACT-EU. Acest buget suplimentar va fi disponibil pentru toate statele membre, dar va fi direcționat cu precădere spre regiunile cele mai afectate de pandemia de coronavirus. De asemenea, două programe vor fi în mod special consolidate financiar: programul de dezvoltare rurală va primi 15 miliarde de euro în plus, iar mecanismul pentru o tranziție justă va avea un total de 40 miliarde, ambele propuneri fiind extrem de necesare pentru România.

Cel de-al doilea pilon va fi îndreptat spre ajutorarea sectorului privat și mai ales spre stimularea investițiilor private pentru relansarea economiei europene. Acest sprijin spre sectorul privat va fi realizat prin programul InvestEU, căruia i se va dubla bugetul prin introducerea unei Facilități de Investiții Strategice de 15 miliarde care să susțină lanțurile valorice esențiale pentru economie, precum spre exemplu sectorul farmaceutic. Va exista și un instrument care va oferi stimulente pentru companiile viabile dar care au fost puse în dificultate de criza COVID-19, numit și instrument de solvență, în valoare de 31 miliarde.

Al treilea pilon urmărește să aplice lecțiile învățate în urma acestei pandemii și va consolida instrumentele care au fost utilizate eficient pe durata crizei, în esență RescUE și programele dedicate cercetării și inovării. Dar cea mai importantă lecție este faptul că UE dorește să modernizeze sistemele de sănătate din UE prin EU4Health, un program de investiții de 9,4 miliarde de euro în capacitatea de a răspunde la crize sanitare. Pe lângă asta, fonduri suplimentare vor fi puse în cooperarea cu statele terțe din vecinătate UE (86 miliarde pentru Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională), cu un accent suplimentar pentru asistența pre-aderare pentru statele din Balcani (12,9 miliarde).


Citeste intreg articolul si coemnteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2652 vizualizari

  • -4 (4 voturi)    
    cum adica??? (Miercuri, 27 mai 2020, 16:19)

    ..13 [utilizator]

    Vrei sa accelerezi digitalizare dar taxezi pe de alta parte serviciile digitale??? Mi se pare un non-sens ca sa nu scriu ca o imensa prostie.

    Cum vrei sa accelerezi integrarea economica a statelor membre cand tu taxezi veniturile rezultate din operațiunile marilor companii??? Nu, nu este bine.

    Si dupa care spui ca oferi granturi...

    Pai nu era mai bine sa oferi imprumuturi cu dobanda redusa sa accelezi in special salvarea si relansarea sectorului privat inclusiv accelerarea serviciilor oferite digital cand se vede cu ochiul liber ca UE este mult in urma USA si a Asiei???

    De ce 560 mld euro reformei sectorului public si numai 30 mld euro sustinerii sectorului privat???

    Credeam ca pandemia a limpezit mintile europenilor si caii va indrepta spre o abordare flexibila, apropiata de realitatea de astazi si nu una birocratica si rigida.

    Nu mi se pare ca se intampla ceva pozitiv.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by