Încă de la începutul pandemiei,una din marile necunoscute în privința SARSCoV-2 a fost mortalitatea. Acest indicator este un raport între număr de morți și număr de infectați. Primul termen al raportului, numărul de morți, să zicem că îl avem din statisticile oficiale. Nu intru acum într-o polemică privind criteriile după care un deces este contabilizat la COVID. Să luăm acest număr de bun.

Emil TaralaFoto: Arhiva personala

Problema a fost că celălalt termen al raportului, respectiv numărul de persoane infectate, nu a putut fi indicat cu exactitate. Dacă ne raportăm doar la cei identificați prin testare, înseamnă că omitem pe cei neidentificați, purtători ai virusului, de regulă asimptomatici. Numărul real al infectărilor poate fi doar estimat, pe baza testării unui eșantion cât mai reprezentativ dintr-o populație dată. Având o estimare bine fundamentată științific a gradului de răspândire a virusului într-o populație dată, poți calcula apoi o rată mult mai exactă a mortalității. Asta a încercat să identifice și studiul elaborat de Prof. John A. Ioannidis de la Stanford University, coroborând datele a mai multor cercetări din diferite țări. Puteți citi studiul integral aici.

Prof. Ioannidis a analizat rezultatele a 12 cercetări de seroprevalență (identificarea prezenței anticorpilor SARSCoV-2) elaborate pe eșantioane mai mari de 500 de persoane. Nu au fost incluse cercetările făcute pe personal medical pentru că, fiind o sub-populație cu un risc ridicat de infectare, ar fi afectat gradul de reprezentativitate.

Principala concluzie a studiului este că rata de infectare variază foarte mult în funcție de diferitele locații în care au fost realizate cele 12 studii, dar rata mortalității pare să fie semnificativ mai mică decât estimările inițiale vehiculate inclusiv de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și situate în jur de 3,4%. Această rată era calculată ca număr de morți raportat la persoane identificate pozitiv prin testare. Tot în primele zile ale pandemiei, OMS a lansat opinia că infecțiile asimptomatice sunt o raritate, astfel încât nu a existat o preocupare pentru ponderarea ratei mortalității prin raportare la o estimare a populației total infectate.

Unul din modelele matematice construite pe baza estimărilor inițiale, cel elaborat de Imperial College prognoza că vor exista 2,2 milioane morți în SUA în lipsa măsurilor de carantină. Până la data publicării acestei sinteze a studiului citat mai sus au fost înregistrate 94 mii morți, iar tendința este de scădere.

Încă din martie 2020 mai multe studii realizate în principal în țările dezvoltate au încercat să estimeze gradul de răspândire al virusului în diferite locații pe baza seroprevalenței; câți oameni dintr-un eșantion de populație au dezvoltat anticorpi față de virus. Prof. Ioannidis a analizat cercetările publicate până la 12 mai și a ajuns la următoarele rezultate:

  • COVID-19 pare să se fi răspândit preponderent în case de bătrâni, printre oameni ai străzii, în închisori și în rândul minorităților dezavantajate. Mare parte din aceste populații sunt dificil de integrat în testarea prin sondaj, lucru care poate conduce la o subestimare a seroprevalenței și la supraestimare a mortalității.
  • 4 studii (Iran, Geneva, Gangelt-Germania și Rio Grande do Sul – Brazilia) au urmărit să atingă un eșantion reprezentativ pentru întreaga populație. 3 studii (Danemarca, Olanda și Scoția) au fost făcute pe donatorii de sânge. Prin definiție, donatorii acceptați sunt persoane cu o stare de sănătate bună, ceea ce indică faptul că în rândul lor seroprevalența este subestimată față de ansamblul populației.
  • În ciuda diferențelor de design, execuție și analiză, cele mai multe studii au indicat rate ale mortalității destul de apropiate. 7 din cele 12 studii au indicat o probabilitate de a muri în urma infectării între 0,07% și 0,20%, similară gripei. 3 studii au identificat o mortalitate ceva mai ridicată decât gripa, între 0,25% – 0,40% (Gangelt, Geneva și Wuhan), iar alte două studii au găsit o rată de infectare sub cea a gripei: 0,02 – 0,03 (Kobe, Japonia și Oise, Franța).
  • Rata mortalității, fie că vorbim de SARSCoV-2, fie că vorbim de gripă, variază în funcție de regiune, de structura populației, dar și de alți factori.
  • O mare parte a deceselor din Europa au survenit în case de bătrâni. Un procent foarte mic de cazuri mortale au avut loc în rândul celor sub 60 ani.
  • Mortalitatea mai ridicată din Wuhan se poate datora complicațiilor generate de infecțiile nosocomiale, precum și faptului că inițial nu s-a știut cum să se abordeze din punct de vedere medical această nouă boală.
  • Cazurile Bergamo și Brescia sunt total atipice pentru ansamblu global. Aviz presei care a rostogolit la maxim aceste cazuri pentru rating.
  • Câteva studii au urmărit evoluția seroprevalenței în timp, măsurând repetat același eșantion de populație. În cercetarea făcută la Geneva, seroprevalența a crescut de 3 ori în decurs de 3 săptămâni, în condițiile în care orașul se afla în carantină și măsuri stricte de distanțare socială au fost implementate.
  • O singura cercetare analizată a fost făcută într-o țară în curs de dezvoltare, Iran. În acest caz, rata mortalității pare să fie mai mică decât cea a gripei. Iran are o populație tânără, comparativ cu țările europene, cu doar 1% din piramida populației având peste 80 ani.
  • Este mai probabil ca pacienții simptomatici să dezvolte anticorpi, decât pacienții asimptomatici sau care prezintă ușoare simptome. Asta înseamnă că unii oameni au avut virusul în cantități atât de mici, încât corpul lor nu a dezvoltat suficienți anticorpi pentru a fi depistați la testare. Asta se traduce într-o subestimate a numărului celor infectați, respectiv într-o supraestimare a mortalității.
  • Interesant este că și în cazuri particulare de populații captive într-un spațiu restrâns precum nave de croaziere, portavioane, adăposturi pentru oameni ai străzii, proporția celor infectați nu a depășit 45%. În populații mai ample luate în calcul, nivelul maxim identificat de persoane infectate a fost de aproximativ 33%.
  • Se sugerează că, datorită diferențelor de comportament și de receptivitate a gazdelor, imunitatea de turmă poate fi atinsă cu un procent mai mic de populație expusă. COVID-19 se răspândește infectând într-o proporție mai ridicată anumite grupuri decât altele datorită gradului de expunere diferit. Valul epidemic poate dispare chiar și cu un număr mai mic de oameni infectați decât s-a crezut.


    Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro