Ce e greșit la amenzile stabilite pentru încălcarea ordonanțelor militare
O lege trebuie să fie previzibilă. Omul de rând trebuie să știi clar ce n-are voie să facă și cum va fi sancționat dacă încalcă legea.
Claritatea și previzibilitatea lipsesc din art. 28 al O.U.G. nr. 1/1999 într-o asemenea măsură încât nu prea poți să știi ce nu ai voie să faci și pentru ce riști să primești amenda.
Articolele buclucașe sunt:
Art. 28. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.
Art. 9. -
Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanță de urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite.
Adică, prin art. 28 din O.U.G. 1/1999, modificat prin O.U.G. 34/2020, se stabilește că orice încălcare a măsurilor și obligațiilor stabilite în cuprinsul ei se plătește amendă între 2.000 de lei și 20.000 de lei.
Și pentru ce scrie în ordonanțele militare.
Și pentru ce scrie în ordine.
Și pentru ce scrie în actele normative conexe.
Care ordonanțe militare? Nu se identifică, dar toate. Le cauți tu. Și cele care erau emise până la momentul apariției O.U.G. 34/2020 și pentru următoarele, de ce nu?
Care ordine? Ordinele ce țin de starea de urgență. Toate, le cauți tu.
Care sunt actele normative conexe? Ce înseamnă conexe? De unde îți dai seama că un act normativ este sau nu conex? Nu se spune.
Pentru omul de rând era aproape imposibil să își dea seama exact care fapte se încadrează la imensele sancțiuni și care nu. Nici pentru un profesionist nu era ușor sau clar. Și un profesionist putea să se înșele sau să fie de o părere diferită față de următorul profesionist, fie el avocat, polițist sau judecător.
Într-un stat în care domnește supremația legii, este important ca legea să fie cât de cât clară, previzibilă și să nu lase prea mult loc de mișcare, pentru că dacă este prea mult loc de mișcare, nu mai domnește legea, ci arbitrarul.
Curtea Constituțională a reținut că ”stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.”
Așa că decizia Curții Constituționale este una care vine să ne apere de potențiale abuzuri din partea autorităților, să garanteze că nu putem fi amendați pentru fapte pe care nu le putem identifica cât de cât în lege.
Ce se întâmplă acum?
Toate amenzile care au fost date începând cu data de 16.03.2020 pot fi anulate dacă sunt contestate în instanță, indiferent dacă au fost plătite sau nu și amenzile se pot recupera. Este vorba atât despre amenzile din forma inițială, cuprinse între 100 de lei și 5.000 de lei pentru persoane fizice, cât și cele majorate, cuprinse între 2.000 lei și 20.000 lei. La fel, vor putea fi anulate și amenzile de la la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.
Ele nu sunt anulate automat, ci prin intermediul contestației la instanța de judecată.
Chiar dacă pe procesul-verbal scrie că el poate fi contestat în 15 zile de la comunicare, ele vor putea fi contestate până 1 iunie 2020 pentru că pe durata stării de urgență termenu de 15 zile nu a început să curgă.
Cât despre amenzi, poziția oficială este că poliția va amenda în continuare, dar cu amenzile mici, între 100 de lei și 5000 de lei stabilite anterior.
În realitate, amenzile aplicate în continuare vor putea fi contestate în instanță și anulate, indiferent dacă sunt la valorile mici sau valorile mai mari din forma modificată prin O.U.G. 34/2020.
Cum sunt sancțiunile previzibile?
Modelul clasic este în dreptul penal, unde sunt reglementate infracțiunile.
De exemplu, art. 193 Cod penal:
Art. 193. – (1) Lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Clar, simplu și previzibil: avem o descriere a faptei (lovirea sau actele de violență) și pedeapsa care se aplică dacă o săvârșești (închisoare între 3 luni și 2 ani).
În codul penal nu scrie că nerespectarea interdicțiilor din cod se sancționează cu amendă, cu închisoarea sau cu detențiunea pe viață, ci definește fiecare faptă în parte și stabilește pentru ea câte o pedeapsă, între anumite limite.
Cum e în cazul altor amenzi
Contravenția este un fel de infracțiune în varianta light. Adică, prin legea contravențională, legiuitorul încearcă să oprească sau să pedepsească alte încălcări ale valorilor sociale, dar care sunt mai puțin grave decât infracțiunile. Fiind mai puțin grave, și sancțiunile sunt mai ușoare, adică amenda, nu închisoarea. Dar și ele trebuie să fie prevăzute de lege, trebuie să fie clare și previzibile.
În Codul rutier, de exemplu, sunt definite cu o rezonabilă previzibilitate faptele, chiar dacă într-un mod destul de încurcat.
De exemplu, art. 99 din Codul rutier:
Art. 99. - (1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de către persoane fizice: [...] 2. nerespectarea obligației de semnalizare a manevrei de schimbare a direcției de mers;
Nu e culmea clarității, dar dacă te uiți un articol mai sus și cauți valoarea punctului amendă, cam poți să îți dai seama ce nu ai voie să faci și ce pățești dacă te încumeți.
3
7
