Câteva observații despre problema maghiară, din și dincolo de declarațiile politice ale momentului

de Clarice Dinu     HotNews.ro
Marţi, 5 mai 2020, 7:49 Actualitate | Opinii


Clarice Dinu
Foto: Facebook
Președintele Klaus Iohannis a venit luni să ne traducă ce a vrut să spună în urmă cu o săptămână când a vorbit despre datul Ardealului ungurilor. „Eu nu am niciun fel de problemă cu persoanele de etnie maghiară – a afirmat el - Problema pe care o am este cu politicienii, în special cu politicienii din PSD, care, culmea, au încercat să promoveze legislație care privește autonomia Ținutului Secuiesc”.

Altfel spus, proiectul de lege, ajuns pentru a patra oară pe masa Parlamentului - e adevărat în premieră aprobat tacit de una dintre camere, cu tăcerea complice a PNL - a fost, în principal, un pretext de atac politic la PSD, adversarul constant identificat în ultimii ani de șeful statului.

În principal, pentru prin felul în care a rostogolit declarația șeful statului pare a fi umărit ceva mai mult. Președintele nu poate fi suspectat că nu știe când să folosească „unguri” și când „maghiari”, de altfel precizările de luni ne arată că știe exact. Iar amestecarea lui Viktor Orban în discursul inițial nu putea să rămână fără o reacție de la Budapesta. Justificare pentru București să răspundă și el de la nivelul MAE și să dea replica unui atac dur al autorităților ungare, din în urmă cu o săptămână, la adresa ambasadorului român în Ungaria care luase apărarea unui parlamentar al opoziției. La momentul respectiv, autoritățile române au tăcut, ambasadorul român neavând mandat pentru demersul său, lucru de altfel confirmat ulterior de ministrul de de Externe, Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru pentru g4media.ro, unde a exprimat nemuțumiri și vizavi de finanțarea masivă a guvernului V. Orban în Ardeal.

Doi iepuri dintr-o lovitură. Să revenim însă la primul.

Din păcate, după două runde de alegeri – prezidențiale și europarlamentare – în care tema etnică a lipsit, ea a fost readusă în jocul politic folosindu-se unul din cele mai grave clișee ale naționaliștilor chiar de președinte, aproape singurul care până acum rezistase acestei tentații, cum au remarcat și jurnaliștii de la Der Spiegel. Nu întâmplător cel mai probabil, ci într-o perioadă de cădere liberă a PNL pe fondul crizei coronavirusului și în fața a două runde de alegeri.

Dincolo însă de declarațiile electorale, avem o problemă maghiară cu adevărat? Pentru că pe lângă autonomia Ținutului Secuiesc, președintele a introdus în dezbatere și un alt proiect de lege inițiat de UDMR și trecut și el tacit de prima cameră. Un „cod administrativ paralel”, spune șeful statului, care „prevede, de exemplu, ce credeți, obligativitatea limbii maghiare în unele zone din Ardeal”.

În principal, criticile se referă la articolul 94 din proiectul de lege care reglementază folosirea limbii minorităților naționale. Două dintre alineatele articolului copiază aproape fidel prevederile din Codul Administrativ în vigoare la acest moment și adoptat, anul trecut, prin Ordonanță de Urgență de Guvernul Dăncilă. Decizia fostului cabinet a venit după ce proiectul de lege privind Codul administrativ picase la Curtea Constituțională pe motiv că nu s-a respectat principiul bicameralimului, judecătorii nemaiajungând să se se pronunțe și pe fond.

Ce spun cele două alineate ale articolului criticat?
  • (1) În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, Inspectotatele Județene ale Poliției Române, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
  • (2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).
Primul alineat este preluat, în mare parte, din fosta lege a administrației publice cu adăugarea pe lista instituțiilor a organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, prefecturilor și inspectoratelor Poliției Române. Prea mult, spun unii, iar Consiliul Legislativ sugerează că și neconstituțional.

De asemenea, mulți dontre contenstatarii proiectului s-au legat de formularea „asigură” care este înlocuită cu „au obligația”.

Însă în articolului 120 din Constituție nu a fost reglementată o posibilitate de a utiliza limba unei minorități naționale în relațiile cu autoritățile publice, ci o obligație, în măsura în care această obligație se naște în măsura există o „pondere semnificativă” de cetățeni care vorbesc limba respectivă ( fapt remarcat, de altfel, și de președintele Iohannis în contestația inițială la CCR).

De aici și obiecțiile referitoare la alineatul doi al articolului care lăsa posibilitatea de decizie autorităților locale privind folosirea limbii minorității acolo unde ponderea nu este de peste 20%.

Legea administrației publice din 2001, abrogată prin OUG privind Codul Administrativ, prevedea însă clar, la articolul 131, că după intrarea sa în vigoare prevederile legate obligate să asigure folosirea limbi minorității în raport cu autoritățile publice, precum și în cazul celebrelor plăcuțe bilingve, sunt aplicabile și în cazul în care, din diferite motive, ponderea cetățenilor aparținând unei minorități naționale scade sub procentul de 20%.

În contestația la Curtea Constituțională, pe Codul administrativ discutat în parlament și preluat ulterior în OUG de Guvernul Dăncilă, șeful statului invocă însă Legea nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în care legiuitorul român a ales să precizeze că „prin sintagma zonă în cadrul căreia o limbă regională sau minoritară este folosită, prevăzută la art. 1 paragraful b) din Cartă, se înțelege unitățile administrativ-teritoriale în care o limbă regională sau minoritară este folosită de cel puțin 20% din numărul locuitorilor acelei unități administrativ-teritoriale”.

Incidentă în acest caz este însă și Convenția cadru privind drepturile minorităților, ratificată de Parlament prin legea 33 din 1995. Aceasta prevede la articolul 10 că „în ariile locuite tradiţional sau în număr substanţial de persoane aparţinând minorităţile naţionale, dacă aceste persoane solicita acest lucru şi acolo unde aceasta cerere corespunde unei nevoi reale, părţile se vor strădui să asigure, în măsura posibilului, condiţii care să permită folosirea limbii minoritare în raporturile dintre aceste persoane şi autorităţile administrative”.

Comitetul consultativ privind Monitorizarea Convenției-cadru a reținut, în 2017, că „cerința ca persoanele aparținând minorităților naționale de a atinge un prag necesar accesării unui număr de drepturi, nu este îndeplinită într-un număr mare de municipalități, în care, de altfel numărul unor astfel de persoane este unul „substanțial”, astfel cum prevede art. 10 pct. 2. din Convenția-cadru”. Comitetul precizează că a primit propuneri potrivit căreia în situația în care numărul cetățenilor aparținând minorității naționale atinge un prag numeric, cum ar fi 5.000 de persoane (prag numeric alternativ validat de exemplu în legea asistenței sociale sau privind reforma în domeniul sănătății – n.r.), autoritățile locale și cele descentralizate ar trebui să aplice aceleași drepturi pe care le aplică autoritățile în cazul care se îndeplinește condiția pragului proporțional. De asemenea, reamintește că a recomandat în mod constant o abordare flexibilă și specifică contextului în ceea ce privește pragurile numerice pentru aplicabilitatea drepturilor minorităților.

Totodată, Comitetul de experți ai Consiliul Europei în raportul de evaluare periodică a stadiului de implementare a Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare, din 2018, notează că „legislația română limitează în continuare utilizarea limbilor minoritare doar de și în relațiile cu autoritățile administrative în care 20% din populație aparține unei minorități naționale”. De asemenea, recomandă „un prag mai redus și încurajează aplicarea voluntară a Cartei de către autoritățile locale”, astfel încât să fie garantată protecția prevăzută de articolul 10 din Cartă.

Un caz relevant, de exemplu, este cel al Primăriei Cluj care într-o primă fază a refuzat montarea plăcuțelor bilingve, pe motiv că procentul maghiarilor este sub 20%. Instanța a obligat-o însă să o facă hotărând că numărul de 49.565 de locuitori de etnie maghiara din Cluj Napoca, conform rezultatelor recensamantului din 2011, adica 15,27%, întruneste toate cerintele pentru a fi considerat un numar substanțial în sensul prevederilor Conventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale.

Al treilea alineat din Codul administrativ al UDMR, contestat și acesta se referă la celebrul steag secuiesc.

  • (3) Autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale, locuitori ai unității administrativ-teritoriale în cauză.
Steagul secuiesc a fost, de-a lungul timpului, subiect de dezbatere și contre politice, dar și de decizii ale instanțelor din România.

În 2012, Tribunalul Covasna a decis că acesta este legal, instanța arătând în motivare că, deși legislația nu spune în mod clar că autoritățile locale își aleg în mod obligatoriu un steag, interpretarea dispozițiilor legale arată că acestea pot să o facă. „În România există zeci de unități administrativ teritoriale care au aprobat drapele, fanioane, chiar și imnuri, majoritatea dintre acestea motivându-și hotărârile prin Statutul unității administrativ teritoriale, neexistând nici un temei pentru care pârâta (CJ Covasna -n.r.) să fie tratată diferit, în caz contrar ajungându-se la discriminarea cetățenilor români din Județul Covasna față de cetățeni ai României, în acest sens fiind jurisprudența Curții Europene se Justiție”, se arăta în motivarea instanței. Mai mult, judecătoarea preciza că steagul respectiv trebuie considerat al Consiliului Județean, și nu al unității administrative în sine, respecțiv județul Covasna.

În același an, o altă instanță, Curtea de Apel Târgu Mureș, invalida o decizie în acest sens a CJ Harghita, motivând că nu s-au respectat pașii procedurali, în principal vadidarea prin hotărâre de guvern a stemei care apărea pe steag. De asemenea, referitor la drapelul în calitate de simbol oficial al unei unități administrativ-teritoriale în care trăiesc și români, precum și locuitori de alte etnii, adică la transformarea unui simbol monoetnic, Curtea a avut în vedere și argumentele legiuitorului în respingerea proiectului de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc, mai exact că sunt încălcate prevederile articolului 12 din Constituție.

În 2015, la inițiativa PSD a fost adoptată însă o lege potrivit căreia aprobarea modelului steagurilor unităţilor administrativ-teritoriale se face prin hotărâre a Guvernului. De asemenea, actul normativ prevede că culoarea şi însemnele distinctive ale steagurilor unităţilor administrativ-teritoriale nu pot aduce atingere simbolurilor naţionale şi nu pot conţine simboluri naţionale ale altor state.

Cere prea mult UDMR, încercând să-și maximizeze profitul acum mizând pe greutatea rolului în actualul context politic? Posibil că s-a folosit de moment, cum acum o fac și contestatarii prevederilor mai sus menționate. Dincolo de asta însă temele ridicate în discuție, alături de altele care n-au fost pomenite referitoare la drepturile minorităților, ar fi meritat o dezbatere mai serioasă. Poate data viitoare, când presiunea electorală nu va atât de ridicată ca în preajma alegerilor.

Nu am văzut atâta emoție în cazul pensiilor speciale pentru aleșii locali, prevăzute de atât de Codul administrativ al Guvernului Dăncilă, cât și de cel propus de UDMR, nici în cazul modificările promovate de PSD la același cod care le-ar permite primarilor și consilierilor locali incompatibili sau aflați în conflict de interese să candideze la următoarele alegeri.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















14503 vizualizari

  • +26 (44 voturi)    
    /// (Marţi, 5 mai 2020, 8:17)

    GemstonePig [utilizator]

    problema este simpla. De 30 de ani Romania plateste regeste niste cetateni de etnie maghiara care nuse considera romani si far orice este posibil pentru a obtine separatia zonei pe care oconsidera ei maghiara-seui. In toti anii astia un singur maghir unul macar nu a spus ''romania este stat unitar indivizibil! avem scoloin maghiara facultate in maghiara avem absolut tot ce este necesar''
    • +12 (28 voturi)    
      Mai mult ! Invocând Atributul Drujba lu (Marţi, 5 mai 2020, 9:00)

      un domn [utilizator] i-a raspuns lui GemstonePig

      Dumnezoo ( exact așa pronunța honvezii ) au creat Kerestoy Gaterszag SRL care “sănătate a aerului “ au adus in situația hilara următoare : minim 15 ani iudemere a avut la Ministerul Mediului câte unuu de al lor
    • -7 (17 voturi)    
      Comentariu sters de utilizator (Marţi, 5 mai 2020, 10:21)

      [anonim] i-a raspuns lui GemstonePig

    • -2 (6 voturi)    
      romania plateste (Marţi, 5 mai 2020, 16:27)

      JuditPaton1 [anonim] i-a raspuns lui GemstonePig

      Romania nu plateste nimic din buzunar...plateste din impozite, taxe pe care cetatenii de etnie maghiara le platesc la fel ca oricine...daca ei se lupta pentru autonomie, e dreptul lor, e legal, e recomandat de UE, si numai extremistii bolnavi si politicienii care folosesc aceasta boala, spun altfel, pentru ca stiu ca astia nu verifica, nu citesc deci inghit orice minciuna...normal ar fi sa doreasca autonomia toate zonele tarii care au de gand sa se limiteze la propriile venituri, numai ccei care vor sa fure de la alte zone sunt impotriva...lor nule pasa ca tara nu se poate dezvolta pe acest sistem central, important e sa poata fura de la altii.
  • +19 (35 voturi)    
    Când Bucătăria este Invadata de Insecte (Marţi, 5 mai 2020, 8:21)

    un domn [utilizator]

    Gospodarul da cu Insecticid ! Așa și trebuie !
  • 0 (24 voturi)    
    Problema maghiară nu există. (Marţi, 5 mai 2020, 8:46)

    asavreau [utilizator]

    Problema maghiară este o născocire a unor politicieni români și maghiari pentru a-și bate joc de românii naționaliști și maghiarii iredentiști.Între alegeri lucrurile sunt la foc mocnit.Când se apropie alegerile izbucnește vâlvătaia,UDMR are materiale propagandistice că vrea binele ungurilor,partidele românești scot naționalismul în față.Acum PSD care au favorizat UDMR în declanșarea focului(electoral),se retrag strategic de frica electoratului.Adevărul este că PSD sa mânjit prea mult cu k... și nu cred-că se va curăța până la alegeri,contrele pe care le face sunt înțelese ca un fel de //gică contra//.Adică suntem împotrivă ca să nu fim pentru.Mai ales că lucrează într-un trio tembel-Ciolacu,Tăriceanu,Ponta,indivizi din partide diferite pe care-i unește ipocrizia și minciuna.Că,dacă gândesc la unison,de ce nu se unesc ca partide?
  • +8 (22 voturi)    
    Pai atunci (Marţi, 5 mai 2020, 9:02)

    consumator2 [utilizator]

    De ce nu si rromii sa nu beneficieze? Ca sunt peste 20% prin multe localitati...
  • +2 (22 voturi)    
    este o problema 100% politica (Marţi, 5 mai 2020, 9:04)

    hanu [utilizator]

    de tip pompierul-piroman. Numai buna de obtinut voturi. Noile generatii chiar nu au nimic de impartit, dar se tot dezgroapa mortii. Din pacate poate duce la probleme daca se intalneste un idiot nationalist dacopat cu alt idiot nationalist attilopat.
  • +2 (16 voturi)    
    Agenturi (Marţi, 5 mai 2020, 9:25)

    Setalcott [utilizator]

    As avea si eu nemuțumiri vizavi de finanțarea masivă a guvernului V. Orban în Ardeal, daca as vedea o nemultumire a autoritatilor fata de finanțarea masivă a ONGurilor de catre unii finantisti din strainatate.
  • -21 (27 voturi)    
    Klaus a dat apa la moara nationalismului extremist (Marţi, 5 mai 2020, 9:59)

    Cactus Jack [utilizator]

    ... un proverb romanesc spune nu te...impotriva vantului, ca te stropesti. Dl Presedinte a incercat sa franeze caderea PNL-lui in sondaje, folosind vechea arma a partidelor nationaliste extremiste, xenofobe și șovine. Ceeace cere UDMR-ul este obligatoriu(!) in UE, acceptata si aplicata de majoritatea tarilor in UE. Romania la aderare a semnat legislatia privind drepturile minoritatilor nationale. Exista 2 posibiltati: ori accepta Romania legislatia UE, ori se retrage din aceasta uniune. Jocuri politice a la M.la Pen din Franta nu este cazul sa fie copiat de presedintele tarii,. Ieri a incercat sa clarifice si sa franeze barca din directia periculoasa a nationalismului extremist.
    • +15 (25 voturi)    
      Daca asta e reactie de nationalist extremist, (Marţi, 5 mai 2020, 10:56)

      John M. [utilizator] i-a raspuns lui Cactus Jack

      atunci sunt si eu unul din ei. Daca exista si partid, ma inscriu si cotizez. Cred ca cei ce-l critica pe presedinte pentru luarea de pozitie in privinta autonomiei maghiare se impart in 3 categorii:
      1. foarte prosti
      2. cumparati de UDMR
      3. impostori in parlament care habar n-au ce se voteaza
        #showComment
    • +3 (9 voturi)    
      Partide (Marţi, 5 mai 2020, 12:22)

      Beta Alfa [utilizator] i-a raspuns lui Cactus Jack

      In momentul in care scrieti de:
      "partidelor nationaliste extremiste, xenofobe și șovine" eclar ce hram purtati.
      Daca sunteti maghiar e de asteptat, daca sunteti roman e foarte trist...
    • -1 (3 voturi)    
      Nationalismul extremist e o farsa. (Marţi, 5 mai 2020, 13:05)

      Lok [utilizator] i-a raspuns lui Cactus Jack

      Si daca ar exista asa ceva ce fel de partid ai vrea sa ii acapareze? Unu centrist stangist de felul PNL sau vrei sa isi faca ei partidul lor cu un Fuhrer? E o miscare destul de buna a lui Klaus, avand in vedere restul miscarilor idioate.
  • +7 (21 voturi)    
    Zau , asa.... (Marţi, 5 mai 2020, 10:06)

    Arkantas [utilizator]

    Bine a spus Putin referitor la minoritati ! Daca vor sa traiasca in RUSIA , sa vb. ruseste , sa respecte legile statului rus , .... daca nu sa plece acolo , unde le asigura ceea ce doresc.... Dixit ! Jos palaria D-le Putin !
  • +16 (22 voturi)    
    Autoarea (Marţi, 5 mai 2020, 10:16)

    codrean [utilizator]

    sub pretextul neutralitatii, al grijii pentru respectarea legilor, bla-bla, omite niste evidente. In primul rand faptul ca toate aceste campanii, desfasurate concomitent in tarile vecine Ungariei care au o minoritate maghiara (cat-de-cat) semnificativa sunt coordonate printr-un proiect unic, conceput si aplicat sub patronajul guvernului maghiar. Dintotdeauna, nu de ieri-alaltaieri ! Ideea ar fi - o povesteste Francisc Pacurariu relatand o intalnire "informala" cu un diplomat maghiar - ca problema ungurilor din afara granitelor sa fie mentinuta "calda", in atentia opiniei publice si a politicienilor, doar-doar odata - cum s-a petrecut in 1940 - reconstituirea Ungariei Mari sa devina posibila !?
    Evident ca dupa Helsinki, intrarea Ungariei in UE si NATO guvernul maghiar nu poate actiona pe fata. Si interpusi entuziasti se gasesc destui ... Hai sa nu-i numesc aici .
    Si-i mai amintesc Dnei Dinu ceva . Romanii din Ardeal au o experienta milenara a situatiei lor sub stapanire maghiara. Ultima "experienta" a fost cea cu "Regiunea Autonoma". Cei care-au trait-o n-ar mai dori-o repetata. Se plang si cei care traiesc azi in Harcov !
    Si inca ceva. Cam cati functionari de etnie romana s-ar califica - prin cunoasterea desavarsita a maghiarei - pentru a ocupa o functie publica pe-acolo ?
    • +2 (8 voturi)    
      Codrene, esti din banie? (Marţi, 5 mai 2020, 13:06)

      Cactus Jack [utilizator] i-a raspuns lui codrean

      "cati functionari de etnie romana s-ar califica - prin cunoasterea desavarsita a maghiarei"
      Dintre cei nascuti acolo, marea majoritate. Invata deja in copilarie pe strada de la vecinii ungurasi. Dintre vinituri, prea putini. Acestia nici nu sunt interesati fiind intoxicati in permanenta de alde Vadim si indivizi ca tine.
    • -1 (3 voturi)    
      limba maghiara pentru romani (Marţi, 5 mai 2020, 16:40)

      JuditPaton1 [anonim] i-a raspuns lui codrean

      cine sa ceara cunoasterea limbii maghiare de la functionari romani? ei nu isi cunosc nici propria limba materna...se cere sa fie si o persoana cunoscatore de limba maghiara in biroul dau servicicul respectiv.
        #showComment
  • +9 (23 voturi)    
    Aceasta tovarasa a ungurilor (Marţi, 5 mai 2020, 11:11)

    mopsu [utilizator]

    uita cu desavarsire de crimele comise de unguri , de greata cu care se uita la noi, romanii, cand vorbim romaneste....Nu putem sa uitam magariile comise de orbani , jobici, sijjartani si alti nesimtiti din Ungaria vecina !
    • +2 (16 voturi)    
      Decretarea Zilei de 15 Martie - Doliu Național (Marţi, 5 mai 2020, 11:28)

      un domn [utilizator] i-a raspuns lui mopsu

      Pentru Comemorarea Genocidului de la Ip și Treznea
  • +8 (12 voturi)    
    Dna DInu, (Marţi, 5 mai 2020, 12:23)

    Tudor PetruFriciu [anonim]

    poate ne spuneti unde in lume o minoritate inpune legi care submineaza untatea statului si obliga majotitarii sa vorbbeasca limba minoritarilor .Poate scrieti un articol ,la fel de amplu, despre dreturile romanilor care traiesc in Ungaria.Poate ne spuneti citi romani traiau in Ungaria in 1919 si citi mai sunt acum.
    • +3 (5 voturi)    
      Cand un partid ca UDMR a decis guvernul (Marţi, 5 mai 2020, 19:10)

      clint [utilizator] i-a raspuns lui Tudor PetruFriciu

      fiindca cei 5% contau ce tabara ( grupare daca vreti ) a castigat alegerile. UDMR si-a vandut mereu scump pielea, asta nu inseamna ca au facut ceva pentru maghiarii din Ardeal. Si-au facut afaceri banoase, au taiat padurile si au pus mana pe ministere cheie.
  • +5 (9 voturi)    
    UDMR (Marţi, 5 mai 2020, 12:42)

    Cristian Bigiu [anonim]

    UDMR-ul procedeaza asa pt. ca poate , toti politicienii-partidele aflate la guvernare ( poate exceptia e PRM ) au cautat permanent intelegeri-voturi de la ei. Si atunci despre ce vorbim ?! . Hai in viitor sa nu mai votam nici un partid care face intelegeri cu UDMR chiar daca sunt pt. o cauza aparent buna si o sa vedeti ca nici maghiarii nu-i mai voteaza , am f. multi colegi de etnie maghiara care nu au mai votat UDMR-ul scarbiti de aranjamentele cu PSD-ul .
  • 0 (4 voturi)    
    PNL = PSD, sunt 2 partide corupte si incompetente (Marţi, 5 mai 2020, 16:45)

    eucomentez [utilizator]

    Ignorand isteria creata in jurul acestor schimbari de legislatie, ele sunt justificate si aduce inbunatatiri si clarificari pentru a elimina problemele in aplicarea lor.

    Atmosfera creata de PNL e de neiertat, dintr-o propunere legislativa simpla si justa a creat un scandal enorm.
    • +1 (5 voturi)    
      Justa pentru (Marţi, 5 mai 2020, 17:25)

      Kepler [utilizator] i-a raspuns lui eucomentez

      tine. Dar pt marea majoritate a romanilor este o magarie. Asta sa-ti fie clar.
        #showComment
  • +2 (8 voturi)    
    politica udmr (Marţi, 5 mai 2020, 18:34)

    Didado [utilizator]

    UDMR, organizatie care are ca obiectiv principal, realizarea unui teritoriu autonom, a fost, este si va fi lingusitor pe linga coalitia de guvernare Guvernantii nostrii, indiferent de culoarea politica, avizi dupa cele 5, 6 voturi promise de UDMR si care uneori puteau face diferenta, erau de acord cu micile solicitari ale acestei organizatii etnice. Voturile se dadeau si promisiunile se votau in semn rasplata facuta acestei slugi credincioase , in realitate fatarnice.
    Doar ca aceste mici solicitari, au facut parte dintr-o strategie, o politica bine gandita, si nu de UDMR ci venita de la "centru". Aceasta politica a pasilor marunti, a compromisurilor facute de guvernele care s-au sccedat la putere si respectatrea cu strictete a sfaturilor primite de la "fratele mai mare" a transformat UDMR intr-o organizatie obraznica, tupeista si nesimtita. Kelemen isi permite sa-l faca mincinos pe presedinte, stiind ca el este mincinosul si ticalosul care creaza aceasta stare de tensiune artificiala. Si nu va fi singura.
    Stimati POLITICIENI, sunteti alesi sa aveti grija de tara.
    POLITICIENI aveti mare grija, acesta organizatie perfida nu este un partener de incredere.
    Oamenii de rand indiferent de nationalitate, aceleasi griji, nevoi. Vor liniste si sanatate.
    Kelemen asa sa spui tu la Viktor si la Vladimir, bineee?
  • -1 (1 vot)    
    Dialectele?! (Miercuri, 6 mai 2020, 0:14)

    Namaste! [utilizator]

    Nu numai o limba anume dar si dialectele sale sa fie recunoscute si promovate !
    Constitutia e de mult vetusta...
  • +2 (2 voturi)    
    Dar INVERS (Miercuri, 6 mai 2020, 3:52)

    danmarian [utilizator]

    Dar daca eu = roman - intr-o zona cu peste 20 % unguri sau secui incerc sa vorbesc limba oficiala in Romania = limba romana - si mi se raspunde :nem tudom !!! Ce trebue sa fac ? Si ce prevede legea - Sau nu prevede ? Ca si POPULATIA MAJORITARA trebue OCROTITA contra unor manifestari INVERS - xenofobe ! Sau nu se stie nimic de aceste aspecte ? Sau le stim dar LE TOLERAM ca prostii ?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by