Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Elicopterul cu bani: un mijloc miraculos de relansare a economiei?

de Silviu Cerna     Contributors.ro
Marţi, 28 aprilie 2020, 15:20 Actualitate | Opinii


Silviu Cerna
Foto: Arhiva personala
Blocarea activității economice și creșterea explozivă a datoriei publice determinată de cheltuielile statului legate de pandemia de coronavirus au resuscitat ideea de a da o anumită sumă de bani gratis tuturor cetățenilor. Scopul urmărit în modul acesta este creșterea cererii de bunuri și servicii și stimularea activității economice. Ideea „aruncării de bani din elicopter” este tentantă, însă puțin realistă.

„Elicopterul cu bani” (traducerea noastră liberă a expresiei „helicopter money”) este un tip de politică monetară caracterizat prin crearea de monedă de către banca centrală (monedă primară, bază monetară, high-powered money) și distribuirea acesteia în mod direct și gratuit populației și/sau întreprinderilor. Sintagma a fost sugerată de situația imaginată de cunoscutul economist american Milton Friedman, creatorul școlii de gândire economică numită „monetarism”, în contextul analizei efectelor economice ale variațiilor cantității de monedă nominale:

Să presupunem că într-o zi un elicopter zboară peste această comunitate și aruncă din cer 1.000 de dolari sub formă de bancnote. Evident, membrii comunității se vor grăbi să adune aceste bancnote. Să mai presupunem că toată lumea este convinsă că este vorba despre un eveniment neobișnuit, care nu se va mai repeta.

Pentru început, să presupunem în continuare că se întâmplă ca fiecare individ să adune o cantitate de bani egală cu cantitatea pe care o avusese anterior, astfel încât fiecare individ se găsește acum în situația de a avea o cantitate de bani de două ori mai mare decât cea pe care a avut-o înainte.1

Se observă că situația descrisă de Friedman este un model teoretic, fără corespondent în lumea reală. Ipotezele pe care se bazează acest model ideal sunt, evident, nerealiste, însă ele servesc pentru explicarea și previzionarea unor fenomene economice, deoarece satisfac criteriul metodologic al infirmabilității (falsifiability) formulat de Karl Popper.2 După cum arată Friedman într-o altă importantă lucrare, consacrată metodologiei științei economice, acest procedeu este comun tuturor ştiinţelor, fizice şi sociale, inclusiv ştiinţei economice în partea sa pozitivă.3 Implicația este că economiştii nu trebuie să se preocupe mai mult decât alți savanți de formularea unor ipoteze “realiste”; nu numai că nu este necesar ca postulatele științei economice să fie realiste, ci este chiar un avantaj dacă nu sunt: pentru a fi importantă, o ipoteză trebuie să fie falsă din punct de vedere descriptiv în postulatele sale.4

În acest context, expresia „elicopter cu bani” pare mai degrabă o metaforă, decât o propunere de instrument de politică monetară. Cu toate acestea, ideea de a arunca bani din cer a avut un destin propriu în gândirea și dezbaterile economice, ajungând să fie înțeleasă de unii economiști și de mass-media ca o alternativă reală la politica de „relaxare cantitativă” (quantitative easing) aplicată de principalele bănci centrale ale lumii în ultimii ani. Dezbaterile cu privire la acest mijloc miraculos de relansare a economiei s-au intensificat chiar în ultimele săptămâni, după ce Congresul SUA a aprobat un plan de salvare a economiei americane în valoare de peste 2.000 mild. dolari, constând în principal în acordarea unui cec în valoare de 1.200 dolari (pe care este tipărit numele președintelui Trump) fiecărei persoane adulte, care câștigă mai puțin de 75.000 dolari pe an. Luată în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din luna noiembrie, această măsură este prezentată adesea în mas-media ca fiind „elicopterul cu bani” despre care s-a scris și s-a vorbit de mai multă vreme, însă nu corespunde accepțiunii consacrate a sintagmei. După cum am arătat, aceasta desemnează un tip de politică monetară ce constă în crearea de monedă de către banca centrală și distribuirea acesteia în mod direct și gratuit agenților economici, indiferent că aceștia sunt indivizi sau întreprinderi. Or, acțiunea autorităților americane nu rezidă în crearea de monedă de către Fed (banca centrală a SUA), ci în alocarea de fonduri de la bugetul statului. Cu alte cuvinte, nu este o măsură monetară, ci una pur bugetară, mai precis instituirea unei subvenții.

Interesul pentru înzestrarea băncii centrale cu un asemenea instrument ține în primul rând de capacitatea acestei instituții de a acționa rapid. În al doilea rând, banca centrală este mai bine pregătită decât guvernul să facă față pericolului inflației, ceea ce permite stimularea creșterii economice fără amplificarea datoriei publice.5 De aceea, adepții ideii „elicopterului cu bani” susțin sus și tare implementarea rapidă a acestui nou instrument.

Argumentul lor este înainte de toate că politica monetară dusă în ultimii ani de principalele bănci centrale ale lumii (relaxarea cantitativă) și-a atins limitele, din cauză că dobânzile au devenit foarte mici. Ca urmare, este necesară – se spune – înlocuirea sa cu un nou tip de politică monetară, care ar fi eficace chiar și în actualele condiții neobișnuite din economiile avansate. Al doilea argument este că pandemia de coronavirus constituie o bună ocazie pentru folosirea „elicopterului cu bani”, deoarece șocul economic produs de această tragedie colectivă este atât de mare și de brutal, încât lumea pare dispusă să accepte orice promisiune de salvare, mai ales dacă este vorba despre mană picată din cer. În fine, se susține că, deși în țările din zona euro și în alte țări există, într-adevăr, restricții legale, care împiedică băncile centrale respective să acorde credite în mod direct statului și economiei, aceste reglementări pot fi modificate, dacă există voința politică necesară. Iar această voință ar trebui să existe, din moment ce omenirea se află pe marginea prăpastiei.

Argumentele adversarilor „elicopterului cu bani” sunt mai numeroase și mai bine fundamentate din punct de vedere teoretic și empiric. În primul rând, ei arată că procedeul riscă să deterioreze calitatea acelor posturi din activul bilanțului băncii centrale, care, în sistemele monetare contemporane, constituie „acoperirea” masei monetare. Consecințele sunt devalorizarea – internă și externă – a monedei naționale și pierderea credibilității instituției care o emite. Într-adevăr, crearea de monedă de către banca centrală coincide întotdeauna cu apariția unei contrapartide în activul bilanțului său. De exemplu, în cazul operațiunilor de refinanțare ale băncilor comerciale, banca centrală obține un anumit volum de creanțe asupra sistemului bancar. Din punct de vedere patrimonial și contabil, aceste creanțe sunt înregistrate în activul bilanțului băncii centrale, având același rol de „acoperire” a monedei nou create pe care îl avea aurul în sistemele monetare mai vechi. De asemenea, atunci când injectează lichidități în economie în cadrul amintitei politici de relaxare cantitativă, banca centrală dobândește în schimb titluri de stat și, eventual, titluri emise de corporațiile private, care figurează tot în activul bilanțului său. În cazul în care banca centrală crează monedă fără nici o contrapartidă, așa cum cere principiul „elicopterului cu bani”, masa monetară suplimentară nu mai este „acoperită” printr-o creștere de egală valoare a activelor băncii centrale. În consecință, are loc reducerea valorii activului net al băncii centrale, de unde necesitatea recapitalizării sale de către stat, care este proprietarul său și în numele căruia ea acționează. Până atunci și poate chiar și de atunci încolo, moneda nou creată și dăruită cu generozitate poporului va ajunge să-și piardă aproape complet valoarea. Or, după cum arată numeroase episoade istorice, pe termen lung, devalorizarea monedei nu numai că nu produce efectele benefice așteptate, ci are consecințe nefaste asupra stabilității prețurilor, credibilității băncii centrale și stabilității întregului sistem financiar.

În al doilea rând, inexistența unei „acoperiri” pentru moneda nou creată de către banca centrală face ca acest mecanism să fie ierversibil. În prezent, moneda băncii centrale este creată întotdeauna în mod temporar. Astfel, rambursarea la scadență a unui împrumut primit de către o bancă comercială de la banca centrală stinge creanța acesteia din urmă asupra băncii comerciale beneficiare. Acestei modificări în activul bilanțului băncii centrale îi corespunde în pasivul său desființarea unei cantități de monedă (primară) de egală valoare. În cazul „elicopterului cu bani”, banca centrală crează monedă în mod definitiv. Ca urmare, în situația în care banca centrală injectează în economie prea multă monedă, cantitatea de monedă excedentară nu poate fi retrasă, ceea ce dă naștere iarăși pericolului inflației și hiperinflației. Este adevărat că, în prezent, acest pericol pare îndepărtat în economiile avansate, însă nimeni nu știe cât timp lucrurile vor rămâne așa. Ca urmare, nu ar trebui ca băncile centrale să se cantoneze într-o o viziune pe termen scurt, ci să să fie vigilente și, oricum, să nu semene vânt și să culeagă furtună. Or, „aruncarea de bani din elicopter” este exact opusul acestei atitudini prudente: dacă banca centrală începe să facă așa ceva, ea trece Rubiconul, deoarece însuși acest fapt face ca lumea să se aștepte și să-i ceară cu vehemență să repete figura.

În al treilea rând, modalitatea de distribuire directă către locuitori a monedei băncii centrale pune o problemă practică destul de dificilă. Cu excepția cazului în care se adoptă amintitul procedeu american, cu evident iz elecoral, ori alte metode de subvenționare mai mult sau mai puțin asemănătoare, nu este deloc clar cum vor proceda autoritățile astfel încât toți indivizii să primească concomitent aceiași cantitate de bani. În mod concret, moneda băncii centrale are două forme: moneda fiduciară (bancnote și monezi metalice) și disponibilitățile existente în conturile băncilor comerciale deschise la banca centrală (soldurile creditoare ale acestor conturi în pasivul bilanțului băncii centrale). Distribuirea bancnotelor și a monezilor este și ea destul de greu de realizat în practică, deoarece constă în numeroase și costisitoare operațiuni de manipulare, transport, pază, evidență, control etc. Cealaltă alternativă, care privește componenta scripturală a bazei monetare (peste 90%), este și mai dificilă, deoarece nu există încă o monedă digitală a băncii centrale care să fie direct accesibilă particularilor.

În al patrulea rând, admițând că banii apar în mod magic, în același moment și în proporții egale în pungile sau în conturile bancare ale tuturor oamenilor, rămâne problema consecințelor economice și sociale ale acestui fenomen. Prin această prismă, modificările ofertei de bani nu mai sunt deloc neutre și echitabile: inevitabil există câștigători și perdanți.

Astfel, banii noi, „cazuți din elicopter” și obținuți la început în mod egal de toată lumea, intră propriu-zis în economie prin anumite puncte specifice, adică prin anumite acte de schimb liber. Ei se răspândesc în mod inegal în economie, chiar dacă inițial au fost obținuți egal de toată lumea, ceea ce face ca acest proces să aibă efecte diferite asupra diverșilor indivizi, în funcție de momentul în care ei vor folosi noile cantități de bani pentru a cumpăra bunuri și servicii, respectiv vor intra în posesia banilor nu din cer, ci în mod normal din punct de vedere economic, adică prin vânzarea mărfurilor și serviciilor lor. Această analiză a răspândirii neuniforme a noilor cantități de bani se aplică atâtmonezilor din aur, cât și bancnotelor și monedei de cont emise de banca centrală. Ea se aplică, de asemenea, banilor de cont creați de sistemul bancar comercial. După cum a demonstrat Ludwing Mises, pierderile indivizilor care folosesc banii mai târziu sunt sursa veniturilor suplimentare ale celor care utilizează banii mai devreme.6 Deoarece, chiar și „căzuți din elicopter”, banii se răspândesc apoi în mod inegal în economie, acest proces are efecte diferite asupra diverșilor indivizi, în funcție de momentul în care ei folosesc noile cantități de bani în mod obișnuit din punct de vedere economic. Pierderile indivizilor care folosesc sau obțin banii mai târziu sunt sursa veniturilor suplimentare ale celor care intră în posesia banilor mai devreme și cumpără cu ei mărfuri și servicii înainte ca prețurile să fi crescut. Și, de fapt, tocmai pe acest fenomen de redistribuire ascunsă mizează adepții „elicopterului cu bani” pentru a relansa economia.



Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3697 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by