Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

De veghe în cercetarea românească în vremea CoViD-19 – partea II

Vineri, 17 aprilie 2020, 16:13 Actualitate | Opinii


Blog Mic-Mic-Anc
Foto: Mic-Mic-Anc

Rectificarea bugetară bate la ușă, iar cum nouă ne place să vorbim cu cifre pe masă ne-am uitat la cele din dreptul cercetării. Știți voi, cele 0,xx% din PIB. Așa că vă prezentăm mai jos evoluția alocărilor bugetare (prin Legea bugetului de stat, în albastru) comparativ cu cât s-a executat efectiv la final de an (în roșu), ca procent din PIB. Comparația cu bugetul SRI puteți să o înlocuiți cu „pensii speciale”, „bani pentru biserici”, „buget PNDL”, și altele asemenea.

Iar dacă nu vă este clară evoluția finanțării cercetării în raport cu „altele asemenea” urmăriți cu noi linia întreruptă:

Art. 8 din Legea 1/2011: […] Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respective. Noi tot predicăm că cercetarea românească e sugrumată constant, graficul de mai sus fiind edificator în acest sens. Dar politicienii români nu sunt capabili să iasă din paradigma că cercetarea trebuie să fie aplicativă, iar dacă nu e, mai merită o lovitură de bici. Evident, sunt bine picurați în ureche de cercuri de interese obscure, PRCP, CNR, CNDGINCD venindu-ne rapid în minte în acest sens. Printre aceștia trebuie căutați adevărații influenceri din cercetarea românească, nu pe mic-mic-anc.ro, sau „ONG-uri Sorosiste”.

Dacă în articolul de acum o lună (aici) v-am menajat cu cifrele, hai să le punem pe masă, pentru cele patru categorii menționate atunci. Suntem lanterna roșie a UE la:

(i) alocări bugetare ca procent din PIB: 0,5% din PIB (public + privat), față de media UE de 2%; Malta și Bulgaria alocă mai mult decât România – detalii aici;

(ii) procent din populația activă implicată în activități de cercetare-dezvoltare: 0,5% față de media UE de 2%, următoarea țară UE din coada clasamentului (Cipru) având 0,79%, iar de Bulgaria (0,95%) și Ungaria (1,33%) ce să mai vorbim… – detalii aici;

(iii) indicele global de inovare: locul 50, următoarea țară UE din clasament fiind Croația, pe locul 44 – detalii aici;

(iv) brevete internaționale la European Patent Office (raportat la populație, suntem surclasați doar de Croația, dintre statele UE) – detalii aici.

Tot acum o lună dna ministru, Monica Anisie le cerea cercetătorilor din domeniul biomedical să găsească soluții pentru diagnosticarea pacienţilor infectați cu COVID-19 (aici). Este salutară în acest sens deschiderea competiției de proiecte de cercetare cu tematica generală „COVID-19”, dar asta nu face decât să sublinieze o dată în plus neputința noastră, precum și neglijența cu care politicienii tratează acest domeniu. De ce zicem neputință? Deunăzi citeam că cercetătorii de la Rutgers University, SUA (universitatea unde unul din „Mici” are doctorat în biologie moleculară) a obținut aprobarea FDA (Food and Drug Administration) pentru primul test destinat depistării SARS-CoV-2 din salivă (aici). Ia ghiciți care e bugetul anual al Rutgers University? Peste 19 miliarde lei! (aici). Dacă vă uitați pe graficul de mai sus și convertiți procentele din PIB în lei, veți realiza că suma reprezintă de 13x bugetul alocat anul acesta MEC pentru cercetare. Vă spuneam și acum o lună, o repetăm și acum: „din nimic nu poți face bici și să și plesnească”. Așa e și cu cercetarea românească… chiar dacă nu negăm că avem un bici amărât, dar nici vorbă să fie împletit în trei sau cinci, iar să aibă pleasnă nici nu poate fi vorba.

Cercetarea din România e ca și curba epidemiei de COVID19 din prezent, adică la un moment de cotitură. Mediocritatea din cercetare poate foarte ușor deturna orice umbră de posibilă reformă, la fel cum relaxarea măsurilor de izolare acum, poate duce la o explozie a cazurilor de îmbolnăviri. Un exemplu de luptă la baionetă a mediocrității din cercetare cu aripa reformatoare din sistem este cea pentru controlul CNATDCU, despre care au scris pe larg PressOne aici și EduPedu aici, iar în celălalt registru bătălia se dă între cercetători, care spun că nu e momentul de ieșit din casă (o analiză aici), și cei pentru care evoluția numărului de cazuri de COVID19 este prezisă de Mama Omida sau horoscop.

În contextul de mai sus, a se recurge la o rectificare negativă la cercetare echivalează cu a ne trage un glonț în piciorul șchiop și împărții ulterior banii pe baze contrare meritocrației. Nu zicem nicidecum că trebuie risipiți banii publici, prin creșteri substanțiale de buget fără o evaluarea prealabilă a „ciurului spart” cu care cernem în prezent performanța științifică în țară. Dar naibii să o ia de treaba! Nu mai tăiați măcar. Unde vreți să duceți linia roșie din graficul de mai sus?! Sub podea?


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1569 vizualizari


Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by