Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Mieii de paște și epidemia Covid 19

de Ioana Trana, Toma Burean     Contributors.ro
Joi, 16 aprilie 2020, 9:51 Actualitate | Opinii


Ioana Trana
Foto: Arhiva personala

Nu toate crizele grave dau oportunitatea unor schimbări societale importante. Pe de o parte, drepturile omului au fost înființate juridic și promulgate de o Europă devastată de ororile celui de-al doilea război mondial și care a învățat din experiența dureroasă a „dictaturilor”. Pe de altă parte, criza economică mondială izbucnită în 2008 nu pare să fi avut efecte de învățare sau de schimbare a comportamentului economic și politic al europenilor. Depinde deci foarte mult de ce și când alegem să învățăm din experiența supraviețuirii unei crize.

De acum este destul de clar faptul că SARS-CoV-2 e unul dintre virușii proveniți de la animalele pe care le folosim pentru hrană. În ultimul secol, oamenii au contractat în repetate rânduri, epidemii de la animale. Virusul HIV, care a declanșat, la începutul anilor ’80, pandemia SIDA, provine de la maimuțe lipsite de habitatul lor natural în urma urbanizării agresive a unei regiuni din statul Congo. De asemenea, pandemia de gripă aviară, din anii 2004-2007, provine de la păsări și implicit industria avicolă, în vreme ce porcii s-au aflat la originea gripei porcine, pandemie izbucnită în 2009. Sindromul acut respirator (SARS) a venit de la lilieci, animale care se află și la originea bolii Ebola.

Cu toate acestea, nu animalele au fost cele resposabile pentru bolile pe care le-au transmis oamenilor, ci este posibil ca de vină să fi fost modul în care aceste animale au fost tratate de către oameni.

În cazul Covid 19, nu a depins deloc de animale felul în care ele au fost transportate, hrănite, comercializate și sacrificate pentru consum uman, în piețele din China de unde se afirmă că a izbucnit epidemia. Imaginile cu aceste piețe de animale din Asia conțin multă cruzime. Acestea arată animale din specii diferite, unele specii sălbatice, înghesuite și stivuite, unele deja ucise, altele doar muribunde și foarte multe persoane care le manipulează fără nicio protecție.

Aceste contexte în care animalele sunt crescute, sacrificate si manipulate fără nici un fel de respect pentru suferința, demnitatea și viața lor, au generat boli cu transmitere la om și răspândirea rapidă a acestora. Sunt oare piețele românești de animale vii, mai ales de miei, acum în preajma Paștelui, foarte diferite de cele din Asia?

Spre deosebire de Asia, Europa are o legislație compactă privind condițiile în care animalele destinate consumului uman trebuie crescute, cum se transportă aceste animale și ce condiții trebuie îndeplinite atunci când aceste animale sunt sacrificate.

Legendele comunitare spun că Uniunea Europeană datorează Marii Britanii legislația sa privind bunăstarea animalelor de fermă. De altfel, chiar termenul de animal welfare, tradus în română cu termenul de “bunăstare a animalelor”, provine din UK. Așadar, în anii premergători semnării Tratatului de la Lisabona, care a marcat începerea proiectului Uniunea Europeană, Marea Britanie și-a manifestat în mod repetat ezitările privind aderarea la piața unică europeană. Unul din motivele pentru care ezita, se spune că era faptul că în Europa continentală, lua avânt industria creșterii animalelor. Însă era un alt fel de creștere a animalelor, complet diferit de cel de dinaintea celui de-al doilea război mondial. Pacea s-a restabilit laolaltă cu o foamete gravă, iar europenii aveau nevoie de hrană și mai ales de carne care ajunsese un simbol al prosperității. Atunci a apărut în Europa un nou model de creștere a animalelor, unul intensiv, reprezentat de clădiri joase și imense unde se creșteau înghesuite și în condiții precare zeci de mii de animale. Asta spre deosebire de fermele britanice, care aveau atunci efective de sute de ori mai mici dar cu animale crescute în condiții incomparabil mai bune.

Desigur că modelul reprezentat de cantitate și nu de calitate era cel care era economic avantajos, iar în competiția economică liberă dintre cele două modele de creștere a animalelor, era evident că cel care implementa calitatea vieții animalelor urma să piardă. Fermierii britanici și Marea Britanie erau adepții creșterii animalelor în condiții de bunăstare pentru animale iar în cursul negocierilor pentru aderare Marea Britanie a introdus în Europa conceptul de animal welfare, britanicii insistând asupra legiferării condițiilor de bunăstare animală în fermele din Europa.

Acum, o dată cu apariția unui nou virus care s-a transmis de la animale la om, ar fi ocazia să ne gândim și să acționăm mai mult în ceea ce privește felul în care ne raportăm la animale și natură și mai ales modul în care consumul de carne afectează sănătatea noastră, a mediului și bunăstarea animalelor pe care le consumăm.

Piețe ca cele din Asia nu mai există demult în Europa, tocmai din cauza standardelor de bunăstare animală. În România, chiar și porcii din gospodăriile țărănești izolate trebuie asomați (anesteziați) înainte de ucidere, iar carnea destinată consumului uman este supusă unor controale de igienă amănunțite. Asupra bunăstării animalelor dar și a piețelor care vând animale, veghează în teorie ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor). Ideea pe care Europa și implicit România o promovează este că sănătatea și bunăstarea umană este direct influențată de sănătatea și bunăstarea animalelor care sunt crescute și consumate pentru hrană.

În apropierea sărbătorilor de Paște, crescătorii de animale din România solicită o derogare de la standardele de sacrificare a mieilor, pentru a putea vinde mai repede o cantitate mai mare de carne de miel. Derogarea constă în posibilitatea crescătorilor de a sacrifica ei singuri mieii direct în fermele lor sau chiar în locuri publice adiacente piețelor agroalimentare, fără a mai exista obligația ca mieii să fie sacrificați doar în abatoare unde există protocoale stricte privind igiena uciderii animalelor precum și protocoale privind respectarea bunăstării animalelor în momentul uciderii acestora.

Și în acest an crescătorii de oi au solicitat o derogare de la standardele de sacrificare a mieilor. Motivul aparent pentru această cerere a crescătorilor ține de acoperirea pierderilor generate de criza Covid. Dan Petrescu, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC) a cerut relaxarea condițiilor de sacrificare și de vânzare cumpărare, pentru că „mielul nu e porc” (Agerpress) și pentru a nu pune producătorii pe drumuri până la abatoare.

Știm că în anii precedenți, sub oblăduirea A.N.S.V.A, se acordau derogări crescătorilor de miei iar în preajma Paștelui, se organizau piețele de miei, locuri publice unde la fel ca în piețele din Wuhan, te puteai plimba printre mormane de miei deshidratați și morți de spaimă, îți alegeai unul și mielul era ucis în fața ta și în fața celorlalți miei, scurs de sânge, jupuit cu un cuțit și ți se înmâna cald într-o pungă de plastic. La fel ca în piețele din China, erau astfel încurajați micii producători să câștige un ban. Nimic rău în sprijinul acordat micilor producători, însă nu cu prețul producerii unei posibile zoonoze, a unor focare de infecție și nu în ultimul rând, nu cu prețul suferinței inutile a mii de miei care sunt uciși fără a se respecta condițiile privind asomarea și moartea lor.

Anul acesta ANSVSA nu a publicat pe site-ul său derogarea în formă scrisă. În urma unor cercetări, a rezultat că ANSVSA a expediat o directivă Direcțiilor Sanitar Veterinare și pentru Protecția Alimentelor Județene, prin care ar fi transmis instrucțiuni privind posibilitatea sacrificării mieilor direct în ferme și nu în abatoare. Ce este cert însă, e faptul că internetul abundă cu anunțuri ale crescătorilor de miei, care oferă carne de miel proaspăt sacrificat; îl poți plăti chiar și cu cardul și îți ajunge acasă livrat într-o cutie de carton. Mieii cumpărați online sunt sacrificați la ferme de cele mai multe ori, conform APC, nerespectându-se mai ales normele de igienă și normele care asigură ca animalul sacrificat să nu sufere, adică mijloacele de retenție și asomare. Spre deosebire de abatoare, unde există norme de igienă stricte și infrastructură aferentă, la ferme acestea nu pot fi verificate sau implementate. Pentru a putea sacrifica mieii, fermierii trebuie să depună o cerere și să se oblige că asigură condiții optime de sacrificare. De exemplu, în județul Cluj, doar un centru de cercetare agricolă are autorizație de sacrificare a mieilor.

Organizația Mondială a Sănătății a avertizat de mai multe ori despre focarul de zoonoze pe care îl reprezintă fermele de creștere a animalelor. Un studiu din 2019, în urma unei sinteze a tuturor studiilor pe bolile infecțioase pornite de la animale, arată că peste 50% din bolile infecțioase care au fost cauzate de mutații ale virușilor de la animal la om, au fost generate de către industria fermelor agricole.

Presiunea opiniei publice poate schimba modul în care fermele se ocupă de creșterea și sacrificarea animalelor. Acum zece ani, opinia publică a fost surprinsă de faptul că două treimi din ouăle consumate în România proveneau de la găini crescute în baterii, adică în niște cuști minuscule unde nu se puteau mișca. Scandalul găinilor stresate a produs efecte benefice asupra reducerii suferinței inutile la care ele sunt supuse. Oamenii au învățat să dea importanță codării de pe ștampila de pe ouă și a informațiilor de ambalaje și asta a dus la creșterea consumul conștient de ouă provenite de la găini care nu erau chinuite în baterii. La fel, în 2011, intenția de a captura și de a-i transforma în salam pe caii sălbăticiți din pădurea Letea, a stârnit o revoltă în sânul opiniei publice. În ultimii ani s-au înregistrat și progrese. În Cluj-Napoca, de exemplu, Primăria a conceput un regulament de deținere a câinilor ce cuprinde câteva reguli precise de apărare a bunăstării acestora.

Mai sunt multe de făcut pentru ameliorarea condițiilor de viață ale animalelor din România. Există nenumărate exemple reprobabile de tratament, neglijență și cruzime față de animale care se bucură de protecția instituțiilor sau țin de valorile culturale. Sacrificarea porcilor de Crăciun fără anestezie și asomare a fost interzisă recent, normele de sacrificare obligând crescătorii necomerciali să reducă stresul sacrificării animalelor. Ritualuri precum botezul cailor, dar și exemple de oameni care otrăvesc sau torturează câini fără stăpân reprezintă argumente convingătoare pentru a face mai multe.

Să nu uităm însă, că cele mai multe animale din România trăiesc în ferme și sunt destinate consumului uman. Competiția cu piețele europene stimulează fermierii să țină tot mai mult cont de raportul cost-beneficiu atunci când cresc, înmulțesc și sacrifică animale. Adică se înghesuie mai ales vacile, găinile și porcii în hale, în cuști pentru că în acest mod producția se va realiza cu costuri reduse dar cu riscuri ridicate de producere a zoonozelor, a apariției unor noi viruși mai puternici și a intensificării poluării.

Unul dintre cei mai cunoscuți filozofi contemporani și profesor la Princeton, Peter Singer afirmă că pandemia Covid poate oferi un moment de reflecție asupra lucrurilor pe care le facem animalelor față de care ne declarăm și suntem superiori. În aceste momente de criză, din punctul de vedere al sănătății, interesele oamenilor sunt identice cu interesele animalelor. Un animal sănătos e un aliment sănătos. Un animal bolnav și chiar un animal stresat se transformă într-un aliment nociv.

Peter Singer, în mod similar cu filozoful utilitarian, Jeremy Bentham, ne propune să privim animalele ca ființe care suferă și simt plăcere în mod similar cu oamenii și nu doar ca pe o resursă pentru hrană. Dacă reușim să facem asta atunci poate am putea să fim mai conștienți de deciziile noastre culinare.

Un consum responsabil înseamnă informarea despre proveniența cărnii, studierea etichetelor produselor animale, selectarea produselor de origine animală în funcție de standardele de bunăstare animală chiar dacă sunt sensibil mai scumpe. Cetățenii ar putea fi încurajați să depună plângeri la OPC atunci când etichetele produselor nu cuprind informații prin care să se asigure trasabilitatea lotului respectiv de carne. Comisia Europeană a încurajat politicile de etichetare a produselor de carne cu informații privind bunăstarea animalelor. Marea Britanie aplică deja acest mod de etichetare ce a facilitat o mai bună informare a consumatorilor. Au existat initiative legislative pentru includerea pe eticheta produselor animale a mai multor informații care să permită trasabilitatea lor și să ofere date despre proveniența exactă a cărnii însă aceste legi întâmpină dificultăți în a fi implementate. Presiunea opiniei publice ar impulsiona autoritățile să reacționeze.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2451 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by