Sunt, fără îndoială, vremuri inedite. Tulburătoare.
Cred, însă, că trebuie să ne păstrăm discernământul, maturitatea, simțul proporțiilor. Generația occidentală de azi (din Atena până la Vancouver, din Porto până la Vilnius) este printre cele mai răsfățate din istorie. Nu am cunoscut mocirla însângerată a tranșeelor, nu am înfruntat foametea, nu am văzut ridicându-se la cer fumul crematoriilor naziste, nu ne-am trezit cu cetățile devastate de barbari, nu am fost decimați de ciumă, nu murim la 30 de ani, nu pierdem la naștere fiecare al treilea copil, nu am fost schingiuiți în închisorile comuniste, nu suntem prigoniți de biserică, de tirani scelerați, de sărăcie lucie. Nicio mare încercare nu ne-a testat.
Nu am apucat să ne dăm măsura. Nu știm cine suntem și cât putem duce. Faptul că trebuie să stăm câteva săptămâni în casă nu e o tragedie decât pentru niște râzgâiați. Dacă a existat vreodată un moment în care să ne arătăm bravi și înțelepți, acesta este. Să nu facem din țânțar armăsar. Să nu ne dovedim sub demnitatea provocării pe care o trăim. Criza de față va trece. Soarele va străluci din nou. Înghețul nu va dura. Oamenii din vechime s-au dovedit puternici în epoci infinit mai crâncene. Dacă tot ne considerăm mai evoluați decât ei, este cazul să o și arătăm. Generația noastră își dă, acum, testul. Poate nu îl picăm doar pentru că la magazinul din colț nu mai găsim avocado.
Sus inima! Jos moftul!
Comenteaza pe Contributors.ro
