Se vede în această conjunctură globală excepțională cât de importantă este presa și cât de necesară respectarea principiilor etice ale profesiei. Similare măsurilor de igienă și de prevenție pentru sănătatea fizică, informarea corectă, riguros exactă din surse verificate și onestitatea comentariilor devin obligații cetățenești pentru toți jurnaliștii. Totuși, și la noi știrile false și teoriile conspiraționiste zburdă în voie prin intermediul unor televiziuni iresponsabile, a unor site-uri suspecte și a unor publicații lacome de click-uri. Astfel, fake newsși zvonurile angoasante sunt circulate larg pe rețelele sociale. Fenomenul a primit și un nume: infodemie, adică pandemia informațiilor false. Din nou, RTV și Antena 3 au călcat strâmb, iar comentariile lui Ion Cristoiu promovate de acestea și de EvZ s-au dovedit a fi pe cât de inadecvate, pe atât de nocive. Nu e singurul „guru” al mass-media care bate câmpii în situații care reclamă raționalitate. Recomandarea ar fi ca vocile iresponsabile să fie izolate în aceste vremuri. Nu se poate ignora riscul la care se expun jurnaliștii de teren în acest război neobișnuit, unde inamicului nu i se cunoaște decât în mică măsură anvergura. Zilele acestea, corespondenților de la guvern, parlament și președinție li s-a făcut testul pentru COVID19 după ce un parlamentar a fost diagnosticat.
Organizațiile civile din Europa s-au gândit la programe de educare a publicului pentru a recunoaște semnele dezinformării. All Digital este un centru european de resurse educative pentru tineri și a adulți în privința competențelor digitale. Un proiect All Digital în care partenerul din România este Fundația Educație pentru o Societate deschisă-EOS vizează mai ales relația dintre generații în detectarea dezinformării. Get your facts straight!, care îndeamnă la verificarea directă a informației, este programul de training elaborat de European Association for Viewers Interest-EAVI pentru a fi aplicat de instructorii tuturor partenerilor europeni All Digital. Definițiile și explicațiile diferitelor forme ale denaturării informațiilor și ale fenomenului fake news pot fi utile în combaterea infodemiei: Dezinformare – fapte amestecate cu invenții, conținut distorsionat care poate fi distribuit conștient sau nu; Știri false și/sau contrafăcute – conținut integral contrafăcut distribuit cu intenția de a dezinforma. Poate lua forma de marketing înșelător, boți informatici, branduri contrafăcute, precum și manipulare comercială, politică sau ambele; Știința falsificată - terapii miraculoase, interpretări distorsionate ale studiiilor științifice în contradicție cu experții, ostilitate față de poziția oficială (schimbări climatice, vaccinare, măsuri COVID 19 etc.); Teoria conspirației -ipoteze verosimile dar neverificabile care pretind că explică realități generatoare de teamă sau incertitudine și care ignoră experții/autoritățile motivând că aceștia ascund adevărul; Click bait – obținerea de trafic și audiență cu scopul de a atrage venituri publicitare prin titluri înșelătoare, senzaționale, care atrag atenția. Conținutul este de cele mai multe ori în discordanță cu titlul; Advertorial – conținut sponsorizat, publicitate scrisă în stil editorial. Nemarcată, poate înșela publicul care poate să nu perceapă conținutul ca fiind publicitar producând totodată conflict de intrese pentru publicație; Propaganda - adoptată de guverne, corporații, organizații apelează la emoții, credințe cu scopul de a genera convingeri și atitudini favorabile sau defavorabile unor principii, valori etc.; Manipulare – acțiune voită prin mijloace înșelătoare asupra unui public pentru a-l determina să gândească sau să acționeze într-un anumit mod; Mistificarea datelor - statistici, grafice, fotografii sau video modificate intenționat sau falsificate; Citate eronate – texte, imagini foto sau video autentice sau citate sunt atribuite greșit altor evenimente sau persoane; Conturi false - pagini web sau conturi social media Twitter/Facebook/Instagram care imită pagini personale sau branduri cunoscute pentru a camufla identitatea reală a persoanelor, cu scopul de a transmite fără sancțiune fake news, pentru a defăima, a insulta, a calomnia sau pentru a influența electoral prin difuzarea unor mesaje fabricate. Este de notorietate cazul Oxford Analytica care a folosit armate de troli cu conturi false, precum și algoritmi cibernetici pentru a descredita candidați în alegerile prezidențiale americane din 2016. Compania Facebook a șters 5,4 miliarde de conturi false în 2019.
Comenteaza pe Contributors.ro
