Prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, indicele de corecție aplicabil la ieșirea la pensie aferent anului curent s-a stabilit la o valoare de 1,41 comparativ cu 1,2 în anul anterior. Această majorare semnificativă, a cărei sursă o voi detalia mai jos, este de natură să amplifice major ineficiența formulei de calcul a pensiei de stat, cu implicații multiple asupra echității și asupra cheltuielilor bugetare.
Așa cum am arătat într-un articol anterior, introducerea în anul 2013 a indicelui de corecție în formula de calcul a pensiei de stat, deși a creat un avantaj tuturor celor care ies la pensie, a fost de natură să genereze inechități între pensionari cu punctaje identice, dar care s-au pensionat în ani diferiți. Prin felul în care este calculat indicele de corecție, la momentul pensionării fiecare punct de pensie este valorizat la nivelul a 41% din salariul mediu brut pe economie din urmă cu 2 ani, iar ulterior indexarea pensiilor aflate în plată este dependentă de majorarea punctului de pensie.
Valoarea de 1,41 pentru indicele de corecție din anul 2020 a fost determinată potrivit art. 170 din Legea 263/2010, acesta fiind egal cu 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie (în practică se ia salariul cu 2 ani în urmă, pentru 2020 referința este 2018) / valoarea curentă a punctului de pensie / (1+rata medie anuală a inflației pe anul 2011- respectiv 5,79%). Mai precis, 43,3% * 4357 RON / 1265 RON / 1,0579 = 1,41. Pentru anul 2019, nivelul de 1,2 s-a obținut astfel: 43,3% * 3223 RON / 1100 RON / 1,0579. Creșterea la 1,41 de la 1,2 este explicată de majorarea cu 35,2% a salariului mediu brut pe economie, care a depășit creșterea de 15% a punctului de pensie (1,41 / 1,2 = 1,175 = 1,352 / 1,15).
Dar, majorarea salariului mediu brut în anul 2018 a fost afectată de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat care a crescut artificial nivelul salariului brut. Dacă acest factor – care justifică circa 20% din creșterea de circa 35% a salariului brut – nu ar fi fost luat în considerare, indicele de corecție ar fi rămas la același nivel ca și în anul 2019. Trebuie menționat și faptul că, potrivit unui articol introdus în anul 2017 în Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, indicele de corecție nu poate să scadă de la un an la altul, așa cum ar rezulta din formulă în situația în care majorarea punctului de pensie dintr-un an ar fi mai mare decât cea a salariului mediu brut.
Pentru a ilustra starea de fapt și amplificarea ineficienței formulei curente de calcul considerăm un pensionar cu un punctaj mediu anual acumulat pe parcursul vieții active de 1 punct, care a ieșit la pensie în unul din anii din intervalul 2014-2020.
citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
