Datoria Statelor Unite ale Americii a depășit pragul de 23 de trilioane de dolari, ceea ce înseamnă 188 de mii USD pentru fiecare plătitor de taxe american sau 71 de mii USD pe cap de locuitor. Peste 74% din datoria SUA este deținută de entități private, companii, chiar și guverne ale altor țări, diferența de 26% reprezentând datorii interguvernamentale.
Datoria SUA este cea mai ridicată din lume și s-a majorat cu câte 1 trilion de dolari, în fiecare an, începând cu 2007. La nivelul anului 2020, ponderea în PIB este 106,1%.
Guvernul SUA s-a împrumutat constant, în ciuda amenințărilor Congresului de a nu ridica plafonul peste care guvernul federal se poate îndatora, plafon care s-a majorat însă de fiecare data când Statele Unite s-au confruntat cu riscul blocării guvernului federal. În 2011, criza datoriilor din SUA a fost aproape de a pune Statele Unite, pentru prima data în istorie, în situația de a intra în incapacitate de plată. În luna august a aceluiași an, Standard&Poor’s a retrogradat pentru prima dată în istorie ratingul SUA de la AAA, la AA+ (cu perspectivă negativă). Retrogradarea rating-ului Statelor Unite a reprezentat un moment jenant pentru administrația lui Barack Obama, iar efectul a fost de majorare a costurilor de împrumut.
În 2012, criza fiscală a fost aproape de a opri guvernul în a-și desfășura activitatea. Iar în 2013, guvernul american și-a sistat activitatea timp de 15 zile.
Datoria SUA s-a majorat cu 2,8 trilioane de dolari din momentul în care președintele Donald Trump a preluat funcția, în 2017. În prezent, datoria SUA este de 106% din PIB, fiind echivalentă cu produsele interne brute cumulate ale Chinei, Japoniei și Germaniei.
Nivelul datoriei SUA, în intervalul 1929-2020, a evoluat conform celor de mai jos:
Între 1929 (prăbușirea bursei de pe Wall Street și intrarea în depresiune economică a SUA) și 1941 (data intrării SUA în cel de-al doilea război mondial), ponderea acesteia în PIB, s-a majorat de la 16% (1929) la 45% (1941). La finalul celui de-al doilea război mondial nivelul a atins 114% (1945), în 1946 fiind de 119%.
După 1946, cea mai redusă pondere în PIB a datoriei s-a înregistrat între 1971 și 1982, interval în care s-au înregistrat valori ce au fluctuat în intervalul de 31% – 34%.
În intervalul 2008 – 2020, SUA a adăugat 14 trilioane de dolari la datoria publică. Nivelul acesteia se situa în 2008 la 10 trilioane USD (pondere de 68% în PIB), în prezent fiind de 23,26 trilioane USD (106,1% din PIB).
Privind global, desi datoria SUA s-a majorat abrupt, mai ales în ultimii 12 ani, economia Statelor Unite a compensat prin ratele ridicate ale creșterii economice, care s-au situat în intervalul 8% (1939) și 18.9% (1944). În 1946, după terminarea celui de-al doilea război mondial, economia americană a înregistrat o scădere de 11,6% (1946).
Ulterior, economia SUA a crescut constant, începând cu 1950. În ultimii 91 de ani, Statele Unite au înregistrat creștere economică în cursul a 73 de ani (medie de 4,87%). Scădere economică s-a înregistrat în cursul a 18 ani (medie -2,97%).
În graficul de mai jos se poate observa cum a evoluat deficitul bugetar al SUA, începând cu 1980.
Dacă până în 1996, creșterea a fost una temperată, în intervalul 1998 – 2001 s-a înregistrat excedent bugetar. Între 2002 și 2007 deficitul a înregistrat o medie anuală de 279 miliarde USD. În intervalul 2008 – 2020, valoarea medie anuală a deficitului fiind de 875 miliarde USD.
Deficitul bugetar al anului fiscal 2020 în SUA este de așteptat să depășească 1,1 trilioane de dolari, acest nivel fiind cel mai ridicat din ultimii 8 ani, pentru 2021 se estimează cifra de 1,068 trilioane USD.
În 2020, în timp ce veniturile se așteaptă să înregistreze niveluri record, președintele Donald Trump și Congresul SUA au majorat cheltuielile militare pentru a putea crește bugetul armatei, la 738 miliarde USD (Sursa: https://www.defensenews.com/congress/2019/12/16/hold-spending-deal-would-avoid-shutdown-give-738b-to-defense/)
Analiza a 5 piloni principali evidențiază motivele pentru care Statele Unite înregistrează o datorie de 23 de trilioane de dolari și deficite bugetare majore:
- Majorarea deficitelor bugetare federale – Cele mai ridicate cheltuieli federale s-au înregistrat în timpul președinției lui Barack Obama. Programe precum “American Recovery and Reinvestment Act”, reducerile de taxe, dar și cheltuielile militare, precum și alte cheltuieli efectuate pentru stimularea economiei, în urma crizei financiare, declanșată în 2008, au adăugat între 2009 și 2016, 7,6 trilioane USD la datoria publică. În timpul președinției lui George W. Bush datoria SUA a crescut cu 4,2 trilioane USD, administrația celui de-al 43-lea președinte american fiind nevoită să combată efectele crizei financiare declanșată în 2008. De asemenea, au fost promovate și programe federale, precum “Economic Growth and Tax Relief Reconciliation Act“ și “Jobs Growth and Tax Relief Reconciliation Act“, dar au fost efectuate și cheltuieli militare pentru a susține efortul de război din Irak și Afganistan.
- Fondul de Securitate socială – Fiecare administrație s-a împrumutat din acest fond, care a înregistrat surplus bugetar datorită impozitelor pe salarii, plătite de generația celor născuți între 1946 – 1980. În mod ideal, acest surplus ar fi trebuit să fie reinvestit, pentru ca sumele de bani să fie disponibile celor retrași din activitate. În schimb, Fondul a „împrumutat” guvernul pentru a-și finanța cheltuielile. Împrumuturile nu au fost purtătoare de dobândă, astfel Trezoreria SUA și-a permis să finanțeze cheltuieli în creștere, la costuri zero. Sumele de bani împrumutate de către guvernul SUA de la Fondul de Securitate Socială vor trebuie însă rambursate, iar acest lucru va presupune majorarea impozitelor.
- Datorii deținute de alte țări – Cei mai importanți cumpărători de obligațiuni americane sunt China și Japonia. Aceste două state asiatice au un interes major în finanțarea economiei americane, pentru ca propriile exporturi să nu fie afectate de o eventuală intrare în recesiune a economiei Statelor Unite. La nivelul lunii noiembrie 2019, Statele Unite datorau Chinei peste 1,1 trilioane USD, iar Japoniei 1,17 trilioane USD.
- Ratele de dobânda reduse - Guvernul Statelor Unite a beneficiat de un nivel redus al dobânzilor practicate de către FED, situat între 0,25% – 2,50%, pe parcursul ultimilor 12 ani. Guvernul s-a împrumutat masiv, în acest fel datoria SUA s-a majorat cu 14 trilioane USD în intervalul 2008 – 2020.
- Majorarea plafonului de împrumut – prin intermediul acestui mecanism, Congresul Statelor Unite, este abilitat să plafoneze datoriile efectuate de către guvern, însă din 2001 acest plafon a fost ridicat de 14 ori, de fiecare dată când guvernul a avut nevoie de fonduri. Președintele Donald Trump a suspendat acest mecanism, prin intermediul “Bipartisan Budget Act of 2019”, în acest fel administrația Trump va putea beneficia de împrumuturi de peste 2 trilioane USD, fără a mai avea nevoie de aprobarea Congresului SUA.
Reprezintă un risc nivelul ridicat al datoriei Statelor Unite?
Privind în istorie, singurul președinte american ce și-a propus să plătească datoria SUA și a și reușit, a fost Andrew Jackson. Se întâmpla între anii 1835 – 1837, interval în care Statele Unite nu au înregistrat datorii. Începând cu 1838, în timpul președinției lui Martin Van Buren, datoria SUA a reînceput să crească. Ulterior, ca urmare a războiului civil (1861 – 1865), datoria publică a crescut de la aproximativ 65 milioane dolari în 1860 la 2,76 miliarde dolari în 1866.
Creșterea datoriei Statelor Unite trebuie corelată și cu rata de creștere economică anuală și nu privită doar din punct de vedere valoric. Dacă în anul 2000, PIB-ul SUA era de 10 trilioane de dolari, pentru 2020 se estimează a atinge 22,3 trilioane USD. Valoarea economiei SUA s-a dublat în ultimii 20 de ani, iar la nivelul anului 2030 previziunile indică un PIB ce va depăși 30 de trilioane USD. Astfel, datoria, desi aflată la maxime istorice, va putea fi susținută de creșterea economică și în final de PIB-ului Statelor Unite.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
