Se poate mai rau in Cercetarea Romaneasca? SE POATE!

de Lucian Pintilie     Contributors.ro
Joi, 9 ianuarie 2020, 11:32 Actualitate | Opinii


Lucian Pintilie
Foto: Arhiva personala
Dupa socul PISA, a discuta despre viitorul cercetarii in Romania pare inutil si fantezist. Am intrat parca intr-o spirala a auto-distrugerii, nu ne mai pasa ca ne condamnam singuri la sub-dezvoltare si inapoiere, importante sunt niste pozitii si privilegii vremelnice. Situatia este cat se poate de clara, daca nu merge Educatia nu va merge nici Cercetarea.

Voi incerca sa punctez cateva lucruri care mi se par elocvente pentru groapa de potential in care am ajuns:

  1. Educatia. Avem circa 80 de institutii de invatamant superior, de stat si private. Separarea este artificiala, pentru ca si institutiile de invatamant superior de stat au foarte multe locuri cu taxe (un exemplu, la admiterea din toamna 2019 Universitatea Bucuresti a avut la licenta 246 locuri finantate de la buget si 1883 locuri cu taxe, la masterat au fost 877 locuri la buget si 4059 locuri cu taxe, iar la doctorat sunt 296 locuri bugetate si 385 cu taxe, vezi https://unibuc.ro/admiterea-de-toamna-la-universitatea-din-bucuresti-2-129-de-locuri-la-licenta-4-936-la-master-si-681-la-doctorat/). Sa nu ne mai ferim sa o spunem, universitatile de stat sunt si ele un fel de fabrici de diplome ca si cele private. Resursa umana pregatita de universitati ar trebui sa se regaseasca pe piata muncii, printre altele ocupand posturi de profesori in invatamantul pre-universitar, sau de cercetatori in organizatii de cercetare. Normal ar fi sa gandim ca absolventii cu medii decente de absolvire ajung profesori, iar crema ori ramane in universitate pentru o cariera academica ori ajunge in cercetare, fie la institutii de drept public fie la institutii de drept privat. Din pacate, nu am reusit sa gasesc statistici cu privire la soarta absolventilor de la universitatile noastre: unde s-au angajat, daca profeseaza in meseria pentru care s-au pregatit, daca au ramas in tara sau au emigrat, etc. Se pare ca pe nimeni nu intereseaza astfel de statistici, ca sa nu mai mentionez ca nu exista nici o corelatie intre cerintele de pe piata muncii si oferta universitatilor (a se vedea raportul BNR asupra inflatiei, noiembrie 2019, pagina 38, preluat de https://www.edupedu.ro/bnr-necorelarea-pregatirii-din-scoli-si-facultati-cu-piata-muncii-la-un-maxim-istoric/, din care rezulta ca raportul de necorelare intre cerintele pietei muncii si oferta universitara a depasit 25 %, cel mai mare din ultimii 10 ani si in crestere constanta in ultimii 5 ani). Tot conform datelor BNR si PWC, prin faptul ca nu se asigura resursa umana ceruta de piata muncii, se estimeaza o pierdere la PIB de circa 6 %. Rezumand: cei mai buni elevi de liceu pleaca in strainatate imediat dupa absolvire; cei mai buni absolventi din universitati pleaca si ei in strainatate, fie in cercetare, fie la firme private; absolventii decenti care raman in tara se duc in mediul privat, foarte putini merg in invatamant sau cercetare; in invatamantul pre-universitar ajung, in general, absolventii cu rezultate slabe sau foarte slabe din invatamantul superior, multi dintre ei incapabili sa obtina definitivatul sau titularizarea (https://www.mediafax.ro/social/rezultate-definitivat-2019-ce-note-au-obtinut-profesorii-la-examenul-de-definitivare-cand-pot-fi-depuse-contestatiile-18257534). Nu este deci de mirare ca se obtin rezultate slabe la testul PISA. Sigur, situatia nu trebuie generalizata, exista si scoli bune si profesori dedicati meseriei, dar nivelul general este departe de al unor tari care au trecut si ele prin cosmarul comunist. Diferenta este ca tari precum Estonia sau Polonia gandesc pentru viitor, in timp ce noi traim in trecut, prizonieri ai unor organisme rigide si lipsite de dorinta unor reforme reale in sistem.

  2. Cercetare. Cenusareasa pentru mai toate guvernarile de dupa 1990, cercetarea se pare ca nu mai intereseaza pe nimeni. Este pusa la zid de o parte a opiniei publice pe motiv ca nu face nimic pentru economie si societate, politicienii o desconsidera, ba chiar sunt organizatii ale cercetatorilor si blogerri care considera ca ar trebui ras tot si lasate sa cerceteze doar cateva grupuri universitare selectate cu grija pe niste criterii „recunoscute international”. Se pare ca interesul nu este de a consolida institutii de cercetare intr-o retea nationala, dupa modelul retelei de laboratoare nationale din SUA (vezi https://nationallabs.org/our-labs/where-we-are/), sau dupa modelul retelelor Max Planck, Fraunhofer, ori Leibniz din Germania (vezi https://www.mpg.de/en; https://www.fraunhofer.de/en.html; https://www.leibniz-gemeinschaft.de/en/), ori dupa modelul retelei CSIC in Spania (https://www.csic.es/en/investigation/institutes-centres-units). Dupa cum am mai spus, se pare ca interesul este de a pastra niste aparente de cercetare universitara, formata din grupuri relativ mici coagulate in jurul unor profesori cu oarecare reputatie si vizibilitate internationala, si de a reduce restul cercetarii la reteaua de institute ale Academiei Romane sau ale altor academii asa zis de „ramura”. Prin desfiintarea Ministerului Cercetarii si Inovarii (fost ANCSI sau ANCS) si reducerea sa la o simpla directie in nou creatul Minister al Educatiei si Cercetarii se transmite un mesaj clar ca reteaua de INCD-uri nu mai are viitor si va fi, mai incet sau mai repede, desfiintata. Nu se tine cont ca s-au dezvoltat in unele INCD-uri, prin absorbtie de fonduri structurale, infrastructuri de cercetare unice la nivel national si chiar la nivel regional (zona Balcanilor), ca s-au facut eforturi pentru atragere de tineri cercetatori, nu numai din tara ci si din diaspora, ca sunt cercetatori din strainatate care vin sa lucreze la INCD-uri din tara, ca unele INCD-uri sunt prinse in retele internationale cu anumite obligatii de indeplinit (exemple CERN, C-ERIC proiectul Dunare-Marea Neagra, ELI si poate mai sunt si altele). Nu, nu se tine cont ca la Magurele se dezvolta un pol de cercetare de nivel international, nu se tine cont de nimic. Primeaza orgoliul unor personaje care isi inchipuie ca stiu ce inseamna cercetarea de excelenta, ei insisi avand cariere academice cu destule semne de intrebare (uitati-va pe lista de membri ai faimoasei Academii de Stiinte ale Securitatii Nationale si veti regasi acolo nume de fosti ministri sau actuali responsabili cu soarta cercetarii in Romania, http://www.assn.ro/membri/). Pentru cine nu stie, comisia CNATDCU care primeste cele mai multe sesizari de plagiat este Comisia de Stiinte Militare, Informatii si Ordine Publica, iar cei acuzati de plagiat la doctorat vin de la Academia de Informatii „Mihai Viteazu” si Academia de Politie „Al. I. Cuza” (peste 20 de sesizari in analiza in momentul de fata). Rezumand: Cercetarea nu mai are o structura proprie la nivel de Guvern; nu se stie daca proaspat numitul Secretar de Stat (decizia nr. 489 din 6 decembrie 2019 a Primului Ministru, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/220740) va avea responsabilitati in domeniul Cercetarii, si daca da, care vor fi aceste responsabilitati (conform ultimelor stiri se pare ca domnul Lucian Dragos Radulescu va fi responsabil cu cercetarea, vezi https://cursdeguvernare.ro/membru-pmp-numit-secretar-de-stat-la-educatie-va-raspunde-de-cercetare.html); platile catre INCD-uri sunt blocate la nivelul Directiei Generale Economice a MEC, pentru niste motive care contravin contractelor in vigoare, fara fundament legal, ceea ce a dus la restante in plata salariilor la multe INCD-uri; fondurile alocate pentru cercetare in 2020 sunt la nivelul executiei din 2019, estimat la circa 1.4 miliarde RON, deci nici o crestere fata de ceea ce s-a promis in programul de guvernare.

  3. Legatura intre Educatie si Cercetare. Lipsa unei educatii solide, inclusiv in domeniul stiintelor, duce la aberatii. Exista o legatura directa intre rezultatelele jenante la testele PISA, lipsa de respect pentru Cercetare si victoria pseudo-stiintelor care prospera sub lozinci de genul „inovare si transfer tehnologic” si care obtin „recunoastere” la tot felul de targuri si expozitii de inventica. Ma refer la doua exemple recente: piramida cuantica Davidoni (informatii puteti obtine la https://www.davidoni.ro/wp-content/cache/all/produse-magnetice/piramida-magneto-cuantica/index.html, popularizata de Agerpres https://www.agerpres.ro/educatie-stiinta/2019/06/13/timis-piramida-cuantica-davidoni-prezentata-la-salonul-international-de-inventii-si-inovatii–325512 ) si plasturii electromagnetici care funcţionează fără sursă proprie de energie electrică (popularizata de ziarul Adevarul https://adevarul.ro/locale/galati/un-roman-ainventat-perna-calatorie-reechilibreaza-energetic-organismul-functioneaza-dispozitivul-certificat-international-1_5dde844e5163ec427178b13b/index.html). Nu numai ca astfel de rezultate ale pseudo-stiintei ajung in presa main-stream, fiind prezentate ca mari descoperiri de care se intereseaza NASA spre exemplu (https://www.newsbuzau.ro/cultura-media/38947-inventia-romanilor-care-neutralizeaza-efectele-negative-ale-tehnologiei-5g-nasa-este-interesata-de-piramida-davidoni) , dar sunt popularizate la targuri si expozitii de inventica organizate in tara sau straintate, in unele cazuri avand printre organizatori si institutii de invatamant superior (piramida Davidoni a fost prezentata la Salonul International de Inventii „Traian Vuia”, Timisoara 12-14 iunie 2019, iar plasturii electromagnetici au fost prezentati la UGAL Invent 2019, organizat de „Universitatea Dunarea de Jos” din Galati). Si pentru ca tabloul sa fie complet, „produsele” mentionate mai sus se vand on-line, vezi https://www.davidoni.ro/wp-content/cache/all/produse-magnetice/piramida-magneto-cuantica/index.html si https://cercei-reechilibrare.magzone.ro/. In acelasi context ar trebui amintit si faptul ca, in perioada 5-6 octombrie 2019, a fost organizata la Cluj conferinta internationala a „Pamantului Plat” (vezi https://www.digifm.ro/stiri/prima-conferinta-a-pamantului-plat-din-romania-44049). De ce sa ne mai miram ca un distins profesor universitar si fost ministru pune sub semnul intrebarii teoria evolutionista cand unul dintre candidatii la alegerile prezidentiale din noiembrie, Ramona Ioana Bruynseels este si membra a grupului “The Flat Earth Revolution – (Pamantul Plat) Romania” (http://www.ziare.com/magazin/inedit/adeptii-teoriei-pamantului-plat-s-au-reunit-la-cluj-pamantul-e-o-campie-infinita-cu-un-soare-local-imaginile-nasa-sunt-trucate-1580075).

Nu mai continui, exemple se gasesc destule privind legatura dintre o Educatie precara, pseudo-stiintifica, si dezinteresul total fata de Cercetare, referindu-ma aici la acea Cercetare care este facuta responsabil si care poate fi verificata si testata independent. OK, sistemul de cercetare trebuie reformat, calitatea cercetarii trebuie evaluata la toate organizatiile care pretind ca fac cercetare, de catre jurii formate din specialisti internationali impartiali si obiectivi, dar ma indoiesc ca aceasta reforma ar putea fi macar intiata de actualul Guvern, avand in vedere expertiza proaspat numitului Secretar de Stat pentru Cercetare (pentru cine este curios, se pot consulta paginile http://baroul-prahova.ro/tablou-avocati/radulescu-dragos-lucian/; https://timf.upg-ploiesti.ro/ls/wp-content/uploads/2018/03/AMA.Orar_.pdf; https://scholar.google.com/citations?user=W0m836oAAAAJ&hl=ro si https://apps.webofknowledge.com/summary.do?product=WOS&parentProduct=WOS&search_mode=GeneralSearch&parentQid=&qid=10&SID=D2i1IEQ6QyBIlrv16wP&&update_back2search_link_param=yes&page=1.).
Odata cu disparitia unei entitati care sa gestioneze un buget al Cercetarii separat de cel al Educatiei, toata cercetarea a juns la cheremul functionarilor din Ministerul Educatiei, respectiv la cheremul unor secretari de stat si a Directiei Generale Economice din Ministerul Educatiei. Aceste persoane, incalcand legi si contracte in vigoare, refuza sa faca platile pentru lucrari executate si predate. Cele mai lovite sunt INCD-urile, multe dintre ele ajungand la doua luni fara salarii la finalul lui 2019, iar altele rezistand din credite pe care nu se stie daca vor avea de unde sa le returneze. Si asta pentru ca se face abastractie de Ordonanta 57 care reglementeaza activitatea de cercetare si existenta INCD-urilor (varianta consolidata a fost aprobata in 2018), si de HG 751/2017 care reglementeaza plafoanele orare pentru activitatea de cercetare desfasurata in cadrul proiectelor contractate. Mai mult, birocratizarea proiectelor de cercetare a ajuns la un asemenea grad incat, inca din cererea de finantare se solicita bugetarea explicita a fiecarei pozitii din echipa de cercetare, fara a se tine cont de inerente fluctuatii de personal si de faptul ca activitatea de cercetare, prin natura ei, nu poate fi planificata la centima. Practic, i se ia directorului de proiect dreptul elementar de a dispune de fondurile castigate prin competitie dupa cum considera necesar pentru atingerea obiectivelor si obtinerea rezultatelor pentru care proiectul a fost selectat la finantare. Daca el considera necesar sa plateasca un membru al echipei mai mult decat era prevazut in propunere si pe altul mai putin, nu are voie decat cu justificare. Daca a avut bugetate pozitii vacante si nu le-a ocupat integral, este somat sa dea banii inapoi, desi sarcinile au fost executate de ceilalti membri din echipa, rezultatele promise au fost obtinute si proiectul este incheiat cu succes. Daca vrea sa schimbe ceva in lista de achizitii, trebuie iar justificare. Circa 30 % din timpul care ar trebui dedicat cercetarii se pierde astfel cu birocratia. Poate ca este cazul ca doamna Ministru sa se ocupe si de birocratia din cercetare nu numai de cea din Educatie, pentru ca este o practica raspandita la toate agentiile finantatoare ale cercetarii, cu un castigator detasat in cazul OI-Cercetare, care a instituit pentru proiectele POC o birocratie absolut sufocanta. Si toate acestea in timp ce Comunitatea Europeana a simplificat la maxim birocratia pentru proiectele H2020.

Exista o vorba din batrani „Unde nu-i cap, vai de picioare”. Cam asa si cu soarta Cercetarii. Daca credeati ca mai rau nu se putea, ultimele evenimente de la finalul anului 2019 au aratat ca SE POATE!


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















2426 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    studii clinice (Joi, 9 ianuarie 2020, 12:14)

    aditza_1967 [utilizator]

    Firmele care fac studii clinice au inceput sa evite Romania. Timpul ca dosarele sa fie acceptate este de la dublu in sus fata de alte tari. Plus o multime de acte care sa justifice plata unor salariati.
    Dcaca un studiu a fost acceptat in germania, SUA, UK,etc de ce e nevoie de o birocrtaie suplimentara?
    Cand practic ar fi nevoie doar de putine acte si de deciziile Agentiilor de medicamnte din tarile repsective.
    Astfel multi pacienti at beneficia de noi medicamnet inovatoare.
    Dar de ce sa castige doctorii niste bani? Cand mai bine NU....
    Despre pacienti ..... sa iasa din sistem ca poate emai bine asa.


    poate aude cine trebuie


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by