Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Oamenii au votat presa a notat. Cât de corect?

de Brindusa Armanca     Contributors.ro
Miercuri, 27 noiembrie 2019, 9:04 Actualitate | Opinii


Brindusa Armanca
Foto: Arhiva personala

Angela Merkel a primit critici aspre de la presa germană pentru numărul scăzut de interviuri date presei în 2019. Der Tagesspiegel arăta la 1 noiembrie că s-au consemnat numai 22 de interviuri, față de media de 60 anual în perioadele anterioare. Cancelarul german a explicat că a compensat comunicând cu cetățenii pe rețelele sociale. Campania pentru alegerile prezidențiale 2019 din România a pornit cu această frustrare a presei: în cei cinci ani de mandat Klaus Iohannis a acordat mai puține interviuri decât degetele de la mâini, incluzând aici și interviurile oferite presei străine. Președintele a preferat declarațiile cu doar câteva întrebări de la jurnaliști. Nici Viorica Dăncilă, ca premier și apoi în calitate de candidat la președinție, n-a ieșit din zona de siguranță, frecventând televiziunile de casă, Antena 3, RTV, TVR și acceptând întrebări convenite de la mass-media binevoitoare sau de-a dreptul arondate. Absența unei confruntări față-în-față în turul 2, înlocuită de conferințe de presă paralele, a obligat presa să apeleze fie la discutarea necesității dezbaterilor electorale, fie i-a dat ocazia să promoveze părerea unuia dintre candidați despre celălalt: Iohannis despre Dăncilă – toxică, antieuropeană, antidemocratică, parte activă la mârlăniile guvernării PSD; Dăncilă despre Iohannis – laș, arogant, scandalagiu, dictator. La conferințele programate de cei doi candidați, jurnaliștii au intrat în competiție cu întrebări incomode, ceea ce salvează oarecum obrazul presei. Alegerile reprezintă pentru presă o ocazie de a primi deschis reclamă, fiindcă legea permite candidaților care iau peste 3% voturi să deconteze sume mari de la stat. Legea 334/2006 permite deconturi până la zece milioane de dolari de candidat, iar partidele parlamentare au sume uriașe alocate pentru alegeri. În primul tur, s-au cheltuit aproape 20 milioane de euro rambursabili doar pentru șase din cei 14 candidați, care au trecut pragul de 3%. Mare parte din această sumă s-a îndreptat către mass-media, mai ales către televiziuni care au organziat dezbateri plictisitoare și au difuzat clipuri electorale.

Diferită de campaniile anterioare este abundența de știri contrafăcute, de dezinformare din partea PSD, la care se adaugă strategiile de manipulare prin senzaționalism sau prestații actoricești ale unor candidați din primul tur, ca Alexandru Cumpănașu, Mircea Diaconu sau Ninel Peia. Felul cum s-a raportat presa la făcăturile circulate de politicieni online și pe rețele spune ceva despre corectitudinea redacțiilor. Sputnik și fratele autohton al propagandei ruse, activenews.ro, au distribuit ditirambi la adresa candidatei PSD și au propagat intoxicările aceasteia. De răsunet a fost fake news despre casca din urechea lui Iohannis la întâlnirea cu jurnaliștii din 13 noiembrie, după ce Gabriela Firea și Florian Bodog au comentat acid că președintele are nevoie să i se șoptească răspunsurile. Aici presa s-a mișcat rapid și a demontat falsul realizat în Photoshop, găsindu-l pe fotoreporterul care l-a pozat pe președinte din lateral. Discuțiile pe televiziunile de știri au fost ample, dar comentatorii Antenelor și ai RTV, precum și Cristoiu, au ținut-o pe-a lor că Iohannis nu e spontan, deci probabil avea cască. Adevărul, Republica, Gândul, revista „22”, Newsweek, DIGI 24, B1 TV ș.a. au detaliat de ce nu se poate folosi casca într-o conferință de presă. S-a adus și contraexemplul unei capturi false de pe pagina FB a Vioricăi Dăncilă cu mesaje jignitoare la adresa diasporei. La conferințele sale de presă, fosta doamnă premier a bătut recorduri în falsificarea adevărului:„Viorica Dăncilă are cea mai mare concentrație de minciuni sfruntate pe minut din istoria candidaturilor PSD la alegerile prezidențiale.Nici Iliescu, nici Năstase, nici Ponta nu s-au apropiat vreodată de acest nivel de minciuni”, constata Cristian Tudor Popescu la DIGI 24. Presa favorabilă le-a vehiculat.

Pentru alegătorii atenți, n-a fost un secret cu cine țin televiziunile. E destul să vezi pozele folosite:la DIGI 24 foto Dăncilă cu privirea piezișă cunoscută în psihologie ca „privirea mincinosului”, în contrast cu privirea fermă, spre viitor, a lui Iohannis; sau invers. la Antena 3, Dăncilă, zâmbitoare, impecabil pieptănată, în contrast cu imaginea scrâșnită, imobilă, a președintelui. În primul tur, atacurile concertate la adresa candidatului USR, Dan Barna, pornite de la investigația publicată de RISE Project în buza campaniei, precum și susținerea pretinsului independent, Mircea Diaconu, au fost semnul susținerii candidatei PSD. La această operațiune s-au aliat Antena 3, RTV, TVR și parțial B1 TV și Realitatea TV. Evenimentul zilei, Cotidianul, Capital, DCNews și multe site-uri au distribuit harnic mesaje de la potențialii postaci de pe rețelele sociale. În turul 2 gusturile presei s-au mai repliat, după ce șansele PSD au luat-o la vale. Într-un articol publicat în primăvară de Ziua News este dezvăluit sistemul de funcționare a diviziilor de postaci ai partidelor, un fel de„Cambrige Miorytica”:„Sunt în total 500 de grupuri. Ăștia sunt “polii de influență” – aproximativ 1500 de persoane, alimentate cu informații de la centrul politic, rețeaua construită în teritoriu.




Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















1177 vizualizari

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by