Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

S-a reluat ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova

de Denis Cenusa     Contributors.ro
Miercuri, 23 octombrie 2019, 9:51 Actualitate | Opinii


Denis Cenusa
Foto: Arhiva personala
Reformele demarate de guvernarea moldovenească, asociate cu performanța cabinetului premierului Maia Sandu, lasă amprente adânci în percepția Bruxelles-ului. Tonul aprobator al UE produce rezultate de ordin financiar. Pe rând, a fost reluat ajutorul bugetar european în lunile iulie și octombrie – 14,54 mln EUR și respectiv 14,35 mln EUR. Finanțarea relansată cuprinde, deocamdată, șase domenii distincte: comerțul liber, educația vocațională, liberalizarea vizelor, justiția, sistemul energetic și reforma finanțelor publice. Concomitent, UE a dezghețat linia de creditare.

Astfel, asistența macro-financiară a devenit accesibilă în octombrie, oferind prima tranșă de 30 mln EUR din totalul de 100 mln EUR (
UE, 10 Octombrie 2019).

Între timp, către finele lui 2019, se prefigurează mai multe semne de instabilitate politică. Partenerii de coaliție ai Blocului ACUM – Socialiștii – caută pretexte politice pentru a prelua încă cel puțin două ministere, adițional la Ministerul Apărării, din ansamblul de 9 ministere. Punctul de cotitură pentru recroirea Guvernului va fi determinat de alegerile locale din 20 octombrie 2019, după crește probabilitatea unui demers mai incisiv din partea Socialiștilor (Deschide.md, 28 Septembrie 2019).

Totodată, presiunile asupra Maiei Sandu cresc inclusiv din cauza Democraților, văzuți ca risc major pentru durabilitatea reformelor. În tentativa de a influența rezultatele alegerilor locale, a distrage opinia publică de la problematica oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, dar și de a acționa în calitate de unica forță de opoziție, Partidul Democrat (PDM) testează prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Maiei Sandu (Parlament.md, 17 Octombrie 2019). Orice moțiune de cenzură propusă de către fracțiunea Democraților (29 de deputați) va fi neutralizată imediat în lipsa unei majorități (Art. 106, Constituția RM), care în prezent este dominată de tandemul ACUM-Socialiștii.

Opoziția manifestată de către Democrați este activă, acuzând majoritatea parlamentară de marginalizare (10 comunicate de presă critice începând cu iunie 2019), fără a fi însă eficace în influențarea puterii. Epicentrul competiției politice se află în interiorul coaliției de guvernare. Distribuția neproporțională a puterii condiționează tensiuni ce pot deversa în alegeri parlamentare anticipate. Conturarea unui asemenea deznodământ depinde de hotărârea Curții Constituționale, recent re-politizată (3DCFTs, 17 Septembrie 2019), vizavi de condițiile desfășurării alegerilor anticipate. Atât blocul ACUM, cât și Socialiștii caută modalități legale pentru a materializa votul proporțional pentru orice exercițiu electoral viitor, deoarece implozia coaliției de guvernare nu este doar posibilă, dar și probabilă. Incongruențele politice vizavi de reforma justiției și caracterul dubios al relațiilor președintelui Igor Dodon cu Rusia constituie cauzele majore ale unei eventuale spargeri a coaliției de guvernare.

Cum UE justifică oferirea banilor pentru Moldova?

Există câteva aspecte esențiale pe care oficialii europeni le scot în evidență pentru a justifica deblocarea sprijinului financiar, necesar pentru consolidarea capacităților bugetare ale autorităților moldovenești. Anume aceste nuanțe explică viteza rapidă de reluarea a finanțării comparativ cu tempoul înregistrat în cazul suspendării din 2015, provocată de frauda masivă din sistemul bancar (IPN, 29 Iulie 2019).

În prima fază de dezghețare a finanțării europene, Comisarul UE Johannes Hahn a apreciat intențiile pro-reformă în domeniul justiției și a politicilor anti-corupție, inclusiv pregătirile pentru revenirea la sistemul de vot proporțional (UE, 23 Iulie 2019). Atunci, în luna iulie, Guvernul Maiei Sandu de abia tatona terenul în politica internă și crea vizibilitate pe plan extern.

Cel de-al doilea episod financiar pozitiv în relația reînnoită dintre UE și Moldova a fost argumentat de către Comisarul UE Pierre Moscovici drept “sprijin al implementării reformelor cheie”, dedicate statului de drept și standardelor democratice. Cu alte cuvinte, la începutul lunii octombrie, reprezentantul Comisiei Europene a recunoscut că Moldova îndeplinește pre-condițiile politice pentru a beneficia de prima tranșă a asistenței macro-financiare. UE a mai accentuat că, “acum”, sunt atinse de asemenea criteriile de eligibilitate datorită executării condițiilor sectoriale (UE, 10 Octombrie 2019), fără a prezenta exact condițiile realizate.

În cea de-a treia ipostază, legată de transferarea unui alt ajutor bugetar, același Comisar Hahn s-a referit deja la intensificarea luptei împotriva corupției și la corecțiile făcute la legislația electorală (EEAS, 18 Octombrie 2019). Mai mult decât atât, Hahn evidențiază faptul că guvernarea ACUM-PSRM a abordat “multe” din îngrijorările expuse de către UE în 2018 (Concluziile Consiliului UE, 26 Februarie 2018). Atenția UE este concentrată pe avansarea reformei justiției și a procuraturii, cu atragerea expertizei legale a Consiliului Europei. Inițiativele date de reformă au ajuns în vizorul Comisiei de la Veneția, care și-a exprimat câteva îngrijorări. Obiecțiile principale țin de proporționalitatea mecanismului de evaluare a judecătorilor, integritatea sistemului judecătoresc și continuitatea independenței judecătorești, indiferent de ciclicitatea schimbărilor politice (Comisia de la Veneția, 14 Octombrie 2019).

Deschiderea financiară a UE față de Moldova se bazează preponderent pe sprijinirea reformelor inițiate de către Guvern (justiție, procuratură), ale căror rezultate finale se pot face vizibile mai târziu. Aprecierea europeană derivă, în primul rând, din gradul ridicat de intenționalitate al Guvernului Maiei Sandu, decât din evaluarea performanței per ansamblu a tuturor ramurilor puterii de la Chișinău. Revenirea la votul proporțional are cea mai mare greutate în argumentele UE legat de sprijinul financiar pentru Moldova, datorită caracterului său finit și incontestabil.

Dedesubturile asistenței macro-financiară a UE

Acordarea primei tranșe de asistență macro-financiară reprezintă o recunoaștere puternică a încrederii UE în guvernarea de la Chișinău. Instituțiile europene au scos în prim plan îndeplinirea precondițiilor politice, iar printre altele s-au referit la condițiile sectoriale. În realitate, niciuna din cele 10 condiții obligatorii pentru prima tranșă (din totalul de 28 de măsuri) nu sunt reflectate punctual nici în performanța pe linie parlamentară (legile adoptate în perioada iulie-octombrie 2019) și nici în raportul Guvernului cu privire la primele “100 de zile” (Raportul Guvernului, 24 Septembrie 2019).

Cele 10 condiții necesare pentru a debursa prima tranșă au fost realizate încă în perioada regimului oligarhic în 2018, inclusiv condiții pentru tranșele II și III (Vezi Tabelul de mai jos), dar credibilitatea acestuia a fost spulberată de anularea votului din Chișinău în vara aceluiași an. Abordarea pro-activă a guvernării noi în domeniul reformelor a avut o influență determinantă asupra deciziei UE, alături de îndeplinirea precondițiilor politice. Așadar, în evaluările europene a contat în aceeași măsură pașii tehnici (realizați încă în 2018, sub oligarhul Vladimir Plahotniuc), cât și abundența și integritatea voinței politice, simbolizate de caracterul reformator al Maiei Sandu, pentru executarea întocmai a acelor angajamente.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















251 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by