Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Claudiu Crețu, ELCEN. Vom mai avea căldură la iarnă în București?

de Otilia Nutu     Contributors.ro
Joi, 10 octombrie 2019, 9:56 Actualitate | Opinii


Otilia Nutu
Foto: Arhiva personala
De când a venit frigul, din ce în ce mai mulți consumatori din București reclamă lipsa căldurii și a apei calde, iar anul trecut am avut un număr serios de probleme în sistem: cca 3500 de avarii la rețeaua RADET și pierderi de 2000 t/h prin găurile din rețelele de transport și distribuție a energiei termice. În ce măsură sistemul de termoficare mai face față unei ierni și ce trebuie făcut de urgență? L-am întrebat pe dl. Claudiu Crețu, administrator special ELCEN, care avertizează că termoficarea din București e aproape de colaps și necesită investiții urgente. Sunt fonduri europene disponibile. E nevoie de implicare și asumare din partea factorilor de decizie și, mai ales, de coerență în implementarea proiectelor



Ce se va întâmpla în această iarnă și în următorii 1-2 ani cu sistemul de termoficare din București? În eventualitatea în care vom avea o problemă cu importurile de gaze (cauzate de neînțelegerile privind tranzitul prin Ucraina), ce probleme pot apărea, pentru ELCEN și pentru cei care au încălzire pe gaze?

În momentul de față, sistemul de termoficare din București se află într-o situație dramatică, marcată de creșterea pierderilor de agent termic și apă de adaos, atât din punct de vedere tehnic din cauza degradării rețelei de transport și distribuție, cât și din punct de vedere financiar întrucât există restanțe la plata facturilor curente, precum și a subfinanțării ce a îngreunat/împiedicat acțiunile de modernizare și reabilitare. Sunt necesare eforturi deosebite pentru a gestiona un sistem complex, nemodernizat la timp, cu durata de viață depășită care, în lipsa investițiilor urgente, riscă avarii iminente majore. ELCEN are în componență patru CET-uri, din care doar una este modernizată – CET București Vest, iar rețelele de transport și distribuție sunt și ele supradimensionate și vechi de peste 40 de ani, iar reparațiile au fost mai degrabă cârpeli. Cu cât se întârzie mai mult în ceea ce privește investițiile, cu atât cresc pierderile și, implicit, costurile operaționale.

Perspectivele referitoare la riscul creșterii dependenței României de importurile de gaze și electricitate care este, de altfel, un efect cât se poate de clar al lipsei de investiții, reprezintă o situație ce trebuie abordată cu maximă implicare și asumare de către toate instituțiile statului. În perioadele de vârf de consum, când producția internă și extracția din depozitele de gaze nu sunt suficiente, România își asigură necesarul din importuri. În eventualitatea unei întreruperi a livrării de gaze naturale din Rusia iminentă pentru iarna 2019-2020 pe fondul disputelor legale din Ucraina și Rusia, Bucureștiul s-ar putea afla într-o situație vulnerabilă din pricina unui deficit de gaze din import.

Există riscul întreruperii livrărilor de gaze naturale din Rusia; spre deosebire de centralele individuale, CET-urile din București pot funcționa pe combustibil de back-up

Pentru o mică parte din grupurile energetice, ELCEN are încă posibilitatea de a folosi un combustibil alternativ (păcură), însă nu este o soluție de dorit întrucât poluează și afectează instalațiile. Acesta este un motiv în plus pentru a se realiza investiții în modernizarea și eficientizarea activității de producție ce vor conduce automat la o utilizare eficientă a gazului, la asigurarea capacității de producție necesare și, implicit, la o scădere a prețului energiei termice pentru locuitorii Capitalei. Fără investiții serioase în următorii 1-2 ani, ELCEN nu poate fi o companie eficientă, ba mai mult, funcționarea pe partea de producție ar putea fi grav afectată cu repercusiuni majore, pe termen lung, asupra aprox. 2 milioane de locuitori și cu impact negativ în ceea ce privește siguranța SEN.

Care este starea capacităților de producție pe care le aveți, ce măsuri sunt incluse în planul de investiții și ce ar trebui făcut pentru ca aceste investiții să poată fi făcute?

CET-urile construite în anii ’60-’70 sunt foarte aproape de a-și încheia perioada de funcționare în condiții de siguranță din punctul de vedere al respectării legislației de mediu. O singură centrală dintre cele patru este modernă, iar două dintre ele sunt din 1964. În ultimii 10 ani, ELCEN nu a efectuat investiții majore întrucât capacitatea financiară a companiei a fost puternic influențată de neplata subvenției de către PMB și de creșterea datoriilor RADET față de ELCEN.

Țintele stabilite la nivel european pe partea de energie-mediu sunt foarte ambițioase și vizează diminuarea până la neutralitate a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și creșterea eficienței energetice până la un nivel care să asigure sustenabilitate economică atât la furnizor cât și la consumator și securitatea furnizării cu energie. Întregul sector energetic va fi reconfigurat în următorii 30 de ani, iar tranziția către o energie curată va implica măsuri ce vor reprezenta o provocare pentru toți actorii din sectorul energetic, de aceea revin la necesitatea urgentă a implementării investițiilor pentru creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Suma necesară investițiilor în sursa de căldură, pentru modernizare și eficientizare, este de 500 milioane euro

ELCEN nu deține resursele necesare acoperirii din fonduri proprii a investițiilor, iar accesarea finanțării din fonduri europene nerambursabile sau din alte fonduri acordate de instituții financiare internaționale în starea de insolvență este imposibilă. În consecință, trebuie create premisele prin care să fie atrase sursele de finanțare necesare realizării investițiilor (ex. schema EU-ETS). Suma necesară investițiilor se ridică la aproximativ 500 milioane euro.

În prezent, ELCEN derulează investiții în capacitățile de producție existente, în vederea respectării cerințelor impuse de legislația de mediu, ce vizează modernizarea instalațiilor de ardere la CET Progresu și CET București Sud. S-a finalizat investiția constând în două CAF-uri la CET București Vest și CET Grozăvești.

De asemenea, avem în vedere investiții în unități noi de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficiență, însă, așa cum am spus, este nevoie de crearea contextului legal și financiar pentru implementarea acestora.

Care este situația actuală a companiilor ELCEN și RADET, datoriile ELCEN și între companii? Care credeți că ar fi soluția legală pentru rezolvarea situației actuale și eliminarea blocajului instituțional în care ne aflăm de mai mulți ani?

Neachitarea subvenției de către Primăria Municipiului București în conformitate cu obligațiile asumate a condus la creșterea valorii creanțelor curente ajungându-se în prezent la suma de 140 milioane lei. În aceste condiții, ne apropiem periculos de situația în care nu vom putea plăti la rândul nostru materia primă, gazul natural, către furnizorul Romgaz și nu vom putea efectua plata salariilor propriilor angajați. În orice moment, furnizorul de gaz poate sista livrarea materiei prime pe fondul neachitării obligației de plată, ceea ce ar putea conduce la întreruperea furnizării apei calde și a căldurii la consumatori.

Primăria nu achită nici subvenția curentă, datoriile curente fiind 140 milioane lei, ceea ce înseamnă că nu vom putea plăti gazul și nici salariile angajaților.

Mai mult decât atât, din cauza condiției tehnice precare a rețelei de transport și distribuție, ELCEN se află în situația de a livra apă de adaos – care să suplinească pierderile de apă înregistrate – la valori medii de 2000 tone/h în sezonul de iarnă și de 1300 tone/h în sezonul de vară. Acest fapt a impus menținerea presiunilor pe conductele de retur la limita de avarie și reducerea drastică a presiunilor pe conductele tur.

Analiza datelor de funcționare din ultimii ani arată că valorile presiunilor pe conductele tur în sezonul de iarnă au scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și debitul de apă de adaos a crescut progresiv de la valori de 800 t/h la 2600 t/h.

Funcționarea pe termen lung cu actualele debite de apă de adaos precum și cu valori depășite ale durității totale a apei datorită infiltrațiilor de apă brută în punctele termice are efecte distructive asupra agregatelor producătoare de energie a centralelor:

- coroziuni datorate conținutului mare de oxigen din apa de termoficare;

- depuneri dure pe suprafețele de schimb de căldură datorate depășirii valorilor durității totale a apei din circuitul de termoficare;

Funcționarea în aceste condiții produce efecte distructive asupra agregatelor producătoare, în special asupra CAF-urilor, conducând la indisponibilizări repetate a acestora cu efecte negative asupra alimentării cu energie termică a consumatorilor și limitează debitele de agent termic livrate. În plus, un debit mărit de apă de adaos înseamnă consum excesiv de reactivi chimici, care în contextul actual se procură cu mari dificultăți, mai ales în sezonul de iarnă.

Presiunile pe conductele tur în sezonul de iarnă au scăzut de la 8-9 bari la 3,5-4 bari, iar apa de adaos a crescut de la 800 t/h la 2600 t/h

Din punct de vedere juridic, situația este destul de complicată, ținând cont de impactul celor două entități asupra realizării producției și distribuției energiei termice în Capitală ce ar fi presupus ca procedurile de reorganizare să se deruleze în paralel și să fie coordonate între ele. Din păcate, PMB și RADET nu au corelat soluția nefiind îndeplinite condițiile financiare și legale pentru un plan de reorganizare legal și viabil, întrucât acesta nu cuprindea în programul de plăți, în perioada de reorganizare, resursele financiare și sursele de proveniență a acestora pentru plata creanțelor ELCEN.

În acest context, ELCEN a fost nevoită să lanseze recent o acțiune în justiție prin care solicită atragerea răspunderii patrimoniale a PMB în vederea recuperării datoriei înregistrate de RADET către ELCEN reprezentând 3,8 miliarde lei, conform tabelului definitiv al creanțelor.

Prin Planul de Reorganizare a ELCEN aprobat de Adunarea Creditorilor și confirmat de Judecătorul Sindic, creanța de 3,7 mld lei a fost actualizată la valoarea de 1,095 mld lei, sumă la care s-a ajuns după o reducere a creanței inițiale, în urma unei evaluări externe care a luat în calcul, după metodele specifice, valoarea reală de piață a creanței inițiale în ipoteza în care ea ar fi vândută. Odată cu intrarea în faliment a RADET și ca urmare a faptului că PMB refuză să recunoască și să plătească această creanță de 1,095 miliarde de lei, am recurs la instanță și am solicitat Primăriei achitarea întregii sume de 3,7 miliarde de lei.

ELCEN a făcut încă de la intrarea în insolvență toate eforturile pentru a evita un blocaj instituțional. Are un plan de reorganizare aprobat ce prevede crearea contextului favorabil atragerii surselor de finanțare (fonduri europene nerambursabile) pentru realizarea investițiilor în modernizarea grupurilor energetice de producere a energiei pentru conformare la normele de mediu și continuitate în asigurarea apei calde și căldurii în condiții de eficiență energetică și siguranță la consumatori.

Este nevoie de un cadru legal stabil și predictibil în ceea ce privește relațiile contractuale dintre ELCEN și operatorul de distribuție, astfel încât să se elimine riscurile de neachitare la timp a subvenției sau a obligațiilor de plată aferente livrării agentului termic.

RADET este in faliment. Subfinanțarea Regiei de către PMB a fost un factor decisiv în ceea ce privește falimentul. De asemenea, în lipsa unui plan de reorganizare a RADET care să întrunească toate condițiile legale și economice și fără indicarea unor surse de finanțare clare, instanța a decis pronunțarea falimentului.

Toate aceste inconsistențe de natură legală și economică și pendulări între declarații publice și promisiuni care nu s-au materializat au condus la situația actuală: sistemul de termoficare din București este aproape de colaps. Există un risc iminent de întrerupere a furnizării apei calde și căldurii către oameni și, mai mult decât atât, este pusă în pericol reabilitarea termoficării bucureștene.

Fără reforme și investiții, sistemul de termoficare în București e aproape de colaps

Soluția o reprezintă accesarea surselor de finanțare nerambursabile pentru modernizarea infrastructurii de termoficare în contextul în care Directivele Uniunii Europene impun cu prioritate reducerea emisiilor de dioxid de carbon și creșterea eficienței energetice prin utilizarea de energii regenerabile în ceea ce privește încălzirea populației până în anul 2050. Fără investiții, termoficarea centralizată dispare, ceea ce reprezintă un scenariu sumbru, în condițiile în care nu există alternative realiste la sistemul centralizat. În Europa, încălzirea centralizată este considerată opțiunea optimă, iar cogenerarea de înaltă eficiență este privită ca fiind metoda cea mai eficientă de reducere a consumului de combustibil primar cu impact direct asupra reducerii emisiilor de dioxid de carbon.

În eventualitatea unor disfuncționalități majore ale rețelei de distribuție în următorii ani sau a unor debranșări masive, cum va afecta acest lucru funcționarea ELCEN? (Cât din veniturile ELCEN sunt din încălzirea centralizată?)

Dacă nu se asigură resursele financiare pentru realizarea investițiilor, sistemul de termoficare intră în colaps. Oamenii au nevoie de siguranță și predictibilitate; vor să plătească pentru un serviciu care le satisface cerințele absolut normale de confort termic. Avariile frecvente, pierderile de pe rețea, întreruperile în furnizarea agentului termic, nerespectarea parametrilor optimi de debit, temperatură, presiune reduc credibilitatea instituțiilor în ceea ce privește asigurarea unui serviciu public de calitate. Până la urmă nu este vorba despre sistemul de termoficare în sine, ci despre oamenii datorită cărora acest sistem există. ELCEN și RADET există datorită consumatorilor. În centrul tuturor viziunilor și acțiunilor se află consumatorul. Acesta plătește pentru serviciile pe care le primește. Gradul lui de satisfacție este influențat de calitatea serviciului. Fără investiții în retehnologizarea și modernizarea sistemului, gradul de satisfacție se va diminua, iar oamenii vor căuta alte opțiuni pentru confort. Ar crește potențialul unor debranșări masive și, din păcate, oamenii ar putea apela la alternative cum ar fi centralele termice individuale care poluează masiv afectând sănătatea și viața umană și, în plus, prezintă risc crescut de explozii și incendii. Conform Studiului profesorului Benga ”Impactul negativ asupra vieţii şi sănătăţii umane al centralelor termice individuale alimentate cu gaze naturale instalate în blocurile de locuinţe” coșurile de fum ale centralelor de apartament montate la nivelul balcoanelor elimină gaze arse ce conțin microparticule cancerigene punând în pericol sănătatea oamenilor. În plus, contextul actual puternic influențat de importurile de gaze din perspectiva aprovizionării cu cantitățile de gaze necesare în eventualitatea în care gazele disponibile sunt insuficiente, precum și de posibilitatea creșterii prețului nu este deloc de neglijat.

Există studii care demonstrează că coșurile de fum ale centralelor de apartament montate la nivelul balcoanelor elimină gaze arse ce conțin microparticule cancerigene punând în pericol sănătatea oamenilor. Soluția este termoficarea eficientă

Un sistem performant de alimentare centralizată în cogenerare de înaltă eficiență presupune un număr cât mai mare de consumatori. Reiau ideea de bază conform căreia atragerea fondurilor europene nerambursabile este absolut necesară și urgentă pentru ca acest sistem să fie modernizat. Directivele europene promovează cogenerarea de înaltă eficiență în cadrul acțiunilor UE de prioritizare a eficienței energetice, cu scopul de a asigura atingerea țintelor de energie-mediu stabilite pentru 2030, respectiv 2050. Cogenerarea de înaltă eficiență este o prioritate a Comunității Europene date fiind avantajele pe care le implică: consum eficient de combustibil primar, evitarea pierderilor din rețele, reducerea emisiilor, protejarea sănătății oamenilor și a mediului.

De asemenea, este urgentă și necesară implementarea unor soluții informatice integrate. Implementarea de noi tehnologii și a rețelelor inteligente va conduce la asigurarea unui viitor digitalizat sustenabil. Sistemele SCADA, contorizarea inteligentă, distribuția pe orizontală a energiei termice în blocurile de locuințe va produce schimbări atât pe partea de producere și transport și distribuție, cât și la consumator. Va fi optimizat consumul prin monitorizare, vor fi diminuate și chiar evitate pierderile, consumatorul își va gestiona consumul propriu.

Soluția optimă este încălzirea centralizată. Sistemul centralizat de termoficare este deocamdată cel mai puțin poluant și cel mai sigur. Cogenerarea de înaltă eficiență, utilizarea eficientă a resurselor energetice, diminuarea impactului asupra mediului, costul redus al energiei sunt obiective esențiale pe plan național și european.

Vezi dialogurile anterioare pe subiect:

Dialoguri ”la cald” (IV) – Dr. Ing. Ioan Bitir-Istrate (UPB – Energetică). Debranșarea în masă de la termoficare și conectarea la gaze ar fi imposibilă pe termen scurt

Dialoguri “la cald” (III) – Eugenia Gușilov (ROEC). Termoficarea eficientă e soluția spre care se îndreaptă UE

Dialoguri ”la cald” (II) – Liviu Popa (RADET Constanța). Cum poate fi redresat un sistem de termoficare în picaj?

Dialoguri ”la cald” (I) – Ana Maria Icătoiu. Cum ne încălzim la iarnă?







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















6695 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by