Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE

de Denis Cenusa     Contributors.ro
Marţi, 24 septembrie 2019, 12:44 Actualitate | Opinii


Denis Cenusa
Foto: Arhiva personala

Sporirea toleranței în interiorul coaliției de guvernare, confirmată de prelungirea recentă a acordului de conviețuire politică până la finele lui 2020 (TVR Moldova, 16 Septembrie 2019), consolidează câteva procese paralele. Pe de o parte, mobilizarea pro-reformă a blocului ACUM îi atrage pe socialiști volens nolens într-o competiție pozitivă de idei și abordări de politici publice.

Chiar dacă socialiștii critică avid neajunsurile acțiunilor întreprinse de anumite ministere, aceștia nu atacă frontal vreo reformă în concret. Altfel spus, capitalizarea politică pe marginea imperfecțiunilor Guvernului Maiei Sandu nu s-a soldat deocamdată cu provocarea de paralizii pe linia de reforme. Pe de altă parte, avantajele comparative ale socialiștilor, care rezultă în disciplină și organizare internă, impune din partea blocului ACUM exigență sporită față de propria performanță politică. De aceea, grija față de “blocul comun” nu poate nicidecum înlocui o reflecție serioasă vizavi de traiectoria individuală a Partidului Acțiune și Solidaritate și a Platformei DA. Sustenabilitatea actualelor inițiative de guvernare depinde de capacitatea partidelor de la guvernare de a menține un grad înalt de popularitate – aspect în care PSRM reușește mai bine. Totodată, reformele desfășurate în Moldova provoacă interes în afara țării. De fapt, statornicirea reformelor influențează în mod proporțional formarea “creditului de încredere” acordat de UE și alții.

Pașii întreprinși de coaliție par uniformi, chiar dacă discursul formulat de blocul ACUM variază, iar alegerile locale din 20 octombrie 2019 ajută la accentuarea rivalităților politice. Ieșirea lui Octavian Țîcu din Platforma DA și lansarea sa în alegerile din Chișinău creează premise pentru consolidarea “grupului rebel” din cadrul blocului (Agora, 20 Septembrie 2019). Acolo se regăsesc deputații cu viziuni anti-ruse, promotori activi ai curentului unionist din societate, care se vor coaliza în jurul deputatului Țîcu, în funcție de rezultatele alegerilor din capitală. Emanciparea spiritelor unioniste în blocul ACUM poate complica relația cu Socialiștii. Astfel, principiile de neagresiune politică, precum renunțarea la “declarații și acțiuni ce dezbină societate” pe motiv etnic, religios și geopolitic, implantate în acordul de prelungire a coaliției 2019-2020, nu garantează nicidecum respectarea lor completă.

Unitatea coaliției depinde în continuare de două aspecte. În primul rând, conviețuirea politică rezultă din capacitatea guvernării de a pedepsi beneficiarii schemelor corupte anterioare, care datează din 2012. Ridicarea imunității a trei deputați din fracțiunea Partidului Șor – Ilan Șor (15 August 2019), Marina Tauber și Reghina Apostolova (16 Septembrie 2019), precum și a deputatului din fracțiunea PDM – Vladimir Cebotari, deschide ușa pentru investigațiile procuraturii încă nereformate, dar aflată sub o presiune politică enormă. Deputații fără imunitate sunt vizați în dosarele privind “furtul miliardului” și concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, a căror gestionare va deveni un criteriu esențial de măsurare a performanței actualei coaliții. Al doilea aspect determinant în menținerea consensului politic ține de exigența față de respectarea legislației deja existente și adoptarea celei noi. Intențiile de excludere a companiilor “offshore” din sectorul public, demonopolizarea economiei, eliminarea elementelor neconcurențiale de pe piață și reforma justiției vor testa încrederea dintre PSRM și ACUM, dar și devotamentul lor comun față de interesul public. Or, repolitizarea instituțiilor din arhitectura statului de drept (Centrul Național Anticorupție, Curtea Constituțională), văzută în primele trei luni de guvernare PSRM-ACUM, indică o anumită predispoziție de a subordona politic instituțiile de stat. Altfel spus, devierea de la buna guvernare dispune de un grad înalt de probabilitate.

Reformele și agenda europeană – separate sau împreună?

Calendarul politic prelungit al coaliției PSRM-ACUM presupune acțiuni până la finele lui 2020. Acordul de guvernare reînnoit de cele două forțe politice, cu genetică geopolitică distinctă, corespunde cu reformele preconizate de Guvernul Maiei Sandu până în decembrie 2020 (IPN, 26 August 2019). Prin urmare, planurile Guvernului, controlat în mare parte de către ACUM, obțin sprijin și angajament politic de la toate componentele guvernării. Totodată, setul de reforme propus este ambițios, cu țesut dens de acțiuni și centralizat din perspectiva decidenților politici antrenați în asumarea responsabilității politice, dar în continuare fără un cadru temporal fixat (Vezi Tabelul de mai jos).

Tabel. Conținutul acordurilor PSRM-ACUM 1 și 2.


Acordul 1: Acordul 2:
Titlul acordului Înțelegerea Politică Temporară în vederea dezoligarhizării și readucerea statului în albia constituționalității

(Agora, 8 Iunie 2019)

Înțelegerea Politică privind Obiectivele Tranzitorii ale Guvernului, Președinției și Parlamentului, inclusiv ale Fracțiunilor PSRM, PAS și Platforma DA (TVR Moldova, 16 Septembrie 2019)
Scopul înțelegerii Organizarea preluării efective a puterii politice după căderea regimului oligarhic Planificarea procesului de guvernare în condițiile post-preluare a puterii politice
Durata angajamentelor reciproce Temporară Intermediară-nedeterminată
Nr. de pagini 4 15
Caracterul participativ Angajament politic larg la nivel de majoritate parlamentară – 61 de semnături ale tuturor deputaților PSRM-ACUM Angajament politic complet la nivel de ramuri ale puterii, dar nu și la nivel de majoritate parlamentară – 6 semnături ale președintelui țării, prim-ministrului, speakerului Parlamentului și reprezentanților fracțiunilor PSRM, PAS și Platformei DA
Domenii acoperite Fără domenii concrete de intervenție, dar mai degrabă pași de planificare a deciziilor politice 15 domenii concrete

Noul acord PSRM-ACUM este extins și cuprinde 15 domenii de intervenție normativ-legislativă, care implică o conlucrare între Guvern, Parlament și Președinție. De asemenea, acordul are o concentrație puternică de aspecte de integrare europeană. Totuși, relaționarea cu UE este parțial dizolvată cu promisiuni de a participa la activitățile din cadrul CSI și asigurarea unei normalizări a relațiilor politico-economice cu Rusia, în condiții de politică externă activă și “echilibrată” (IPN, 9 Septembrie 2019).

Parametrii integrării europene agreate de către PSRM și ACUM cuprind prevederile Acordului de Asociere fără vreo excepție. Menționat expres de 4 ori la capitolele privind buna guvernare, sănătate și politică externă, Acordul cu UE conferă actului de guvernare o tentă mai degrabă pro-europeană decât de o “politică externă echilibrată”. Totuși, se observă urme de incoerență în modul cum integrarea europeană a fost infuzată în planul de guvernare reînnoit. Astfel, logica reformelor nu rezultă din implementarea propriu-zisă a Acordului de Asociere, la care se face referință în mod sporadic. De fapt, multe reforme sunt sugerate în paralel, dar nu tocmai ca parte indivizibilă a executării angajamentelor față de UE. Acest lucru este explicabil, având în vedere că acordul PSRM-ACUM este o îmbinare de propuneri, schițate în instituții diverse (ministere, partide, președinție etc.), și, închegate neuniform, în grabă, pentru a sigila un document comun. Mai mult decât atât, majoritatea reprezentanților coaliției PSRM-ACUM se confruntă cu problema înțelegerii slabe a prevederilor Acordului de Asociere. De aceea, se creează impresia că Acordul este văzut ca fundament pentru procesele politice din țară mai mult pentru faptul că aduce UE în ecuație, decât pentru că este acceptat ca platformă de transformare multi-dimensională.

UE – indulgentă sau pragmatică?

Atitudinea Bruxelles-ului față de actuala guvernare de la Chișinău emană încredere și speranță. Zonele de risc, anterior evidențiate de către europeni, se regăsesc pe lista priorităților guvernării. Energizarea reformei justiției, cu modificarea legii procuraturii, setarea unui mecanism pentru coordonarea eforturilor anti-corupție pe lângă cabinetul premierului Sandu, ridicarea imunității deputaților vizați în frauda bancară și revenirea la votul proporțional, sunt doar câteva din acțiunile apreciate în UE. Neajunsurile pe care le conțin unele reforme sunt puse deoparte, iar multiplele riscuri sunt ignorate (3DCFTA, 17 Septembrie 2019). Reformatorii din cadrul guvernării actuale fac abstracție de caracterul corupt endemic al clasei politice moldovenești. De asemenea, nu se ține cont de caracterul ciclic al coalițiilor de guvernare, dar și cel volatil în cazul unor democrații instabile, precum cea moldovenească. În asemenea circumstanțe, chiar dacă și involuntar, blocul ACUM favorizează o viitoare consolidare a pozițiilor Socialiștilor.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















350 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by