Acest articol va fi scris sub forma în care de demult îmi luam notițele care se presupunea că mă vor face inginer.
Deci cu „bumbi” sau „bulete „.
Fără figuri de stil, fără metafore, realitatea este atât de crudă ….
A. Cronologie :
- Pe 23 iunie 2016, Gabriela Firea a fost investita in funcția de primar general, după câștigarea alegerilor din 5 iunie 2016, ea devenind oficial primarul Bucureștiului.
- 11 Iulie 2017, Firea Gabriela, primar București: ″București e Smart City pentru ca cetățenii sunt smart. In ceea ce privește elemente de Smart City suntem foarte întârziați”.[1]
- 25 Iulie 2018, „Am semnat astăzi contractul pentru elaborarea, în premieră, a unei strategii Smart City extrem de importantă pentru dezvoltarea Bucureștiului, care va aduce capitală României în rândul marilor orașe europene.”. [2]
- 31 martie 2019, Primăria Municipiului București anunță primele 4 aplicații mobile: infoSTB (transport public), Parking, Social alert și Trafic alert. Într-o aproximare a autorului am lansat 4 aplicații care reprezintă 0,005% din nevoia de aplicații a unui cetățean dintr-un oraș smart care însă nu colectează date decât cel mult de la populație și nu din senzori exteriori.[3]
B.Realitate :
- Ce este Smart City ? Într-o definiție general acceptată este o zona urbană care colectează date de la o multitudine de senzori (Internetul Lucrurilor, IOT) pentru a gestiona inteligent activele și resursele zonei urbane.
- Ce este de fapt Smart City? Un oraș inteligent este un oraș bine guvernat, cu o legislație si guvernare stabila, cu planuri de dezvoltare bine definite care folosește tehnologia pentru a gestiona procesele, resursele și serviciile in scopul de a satisface nevoile cetățenilor și afacerilor. Din câte observați premisa este cea a unui oraș corect guvernat care își cunoaște foarte bine procesele, resursele și serviciile.
Deci Bună Guvernare + IT +IOT = Smart City
- În sprijinul argumentației mele aduc și o abordare bazată pe piramida lui Maslow. Figura de mai jos arată că Smart City este un concept aflat în zona stimei de sine deci ceva care se atinge odată cu confortul și siguranța . Preocupările edililor ar trebui să parcurgă ierarhic piramida nevoilor sociale iar orașul în care trăim trebuie să înceapă de la baza piramidei.[4]
https://www.enterrasolutions.com/blog/towards-a-smart-city-hierarchy-of-needs/
- În primul rând Smart City ar presupune satisfacerea nevoilor de bază ale cetățenilor trebuia sa fie obiectivul central al PMB :
Servicii Fiziologice : Apa/Apă Caldă- Căldură/Salubritate/Electricitate/Medical
- Re-evaluarea contractului de concesiune Apa NOVA, discuția cu realitatea în fața a canalizării orașului, urgentarea contorizării inteligente, etc
- Nu poți asista la politici de salubritate diferite în zona urbană pe care o gestionezi, trebuie să militezi pentru politici unice la nivelul orașului.
- Nu poți fi adeptul unui oraș inteligent si să faci parte dintr-o administrație care amâna „sine die” contorizarea inteligentă a electricității (2028).
- Nu poți guverna actul medical cu atât de multe sincope manageriale fără coordonare cu Ministerul de resort .Un exemplu simplu il reprezintă zona pacienților arși unde la 4 ani de la COLECTIV stăm la fel de rău … Și câte ar mai fi.
- Etc.
Servicii Siguranța : Politie/ISU/Transport Public
- Cacofonie mai mare decât reglementarea serviciilor de poliție locală cu greu mai găsești în România cu depășiri frecvente de atribuții și jurisdicție . Greu de înțeles și modul de conlucrare cu poliția națională sau codul de etică al organizațiilor de poliție locală
- Încă aștept cu frică maximă estimări realiste despre riscuri în București și guvernarea locală : incendii clădiri înalte, cutremure peste 7 grade, etc.
- Următorul punct este „no comment” pentru că gustam din plin „noua revoluție în trafic”….
- Etc.
- În al doilea rând Smart City înseamnă o gestiune corectă a guvernării zonei urbane din punct de vedere al proceselor interne și al modului de furnizare a serviciilor publice.
În acest mandat am asistat la un dezastru programat prin preluarea în regie proprie a diverselor servicii publice. Companiile înființate de primărie și declarate ilegale de instanță sunt un exemplu clar de cum nu trebuie să arate o gestiune eficientă a resurselor.
Ceea ce este simptomatic este că nu a existat posibilitatea opririi înființării companiilor în fază incipientă procesul conducând la cheltuirea unor resurse importante.
C. La alții :
- BARCELONA
- Recunoscut pe plan mondial ca unul dintre cele mai avansate orașe în implementarea proceselor de smart city
- Totul a început cu o criză cea din 2008 care a lovit puternic Spania iar primarul Barcelonei Xavier Trias 2011- 2015 a căutat răspunsuri în tehnologie.[5]
- Ideea a fost extrem de simplă , formarea unei echipe noi Smart City Barcelona care a fost împuternicită să găsească noi oportunități de a îmbunătăți serviciile către cetățeni și afaceri.
Smart City Barcelona a identificat 12 arii de intervenție incluzând : transportul, apa, energia, deșeurile, guvernarea deschisă arii în care au definit 22 de programe care au cuprins 83 de proiecte distincte de îmbunătățire.
Fundația pe care a clădit Barcelona a fost pre-existența rețelei de fibră optică pe care a implementat o puternica retea de Internet of Things…
Proiecte de succes :
- Locuri de parcare
- Iluminat stradal- LED
- Sistemul de transport in comun
- Sistemul de închiriere biciclete
- Sistemul de colectare pneumatica a deșeurilor
- Etc.[7]
- Interesant este anul 2015 in care Barcelona alege in funcție o primărița Ada Colau provenită dintr-o activistă Occupy care cere ca toate conceptele Smart City sa fie redefinite in beneficiul cetățenilor[6] . Mai mult primărița decide să dezvolte împreună cu programatori din sfera civică o platformă de democrație participativă „Decidim Barcelona” în care se inițiază și discută proiecte . Și un alt lucru interesant este ca Chief Technology Officer an Digital Transformation Leader este tot o doamna provenind din Italia , Francesca Bria
D. Concluzii
- În primul rând eu personal aș vrea ca Bucureștiul să funcționeze ca UN ORAȘ NORMAL, OBISNUIT, nu neapărat inteligent.
- Pentru a gândi Bucureștiul ca ORAȘ din toate punctele de vedere : urbanistic, mobilității urbane durabile, etc. trebuie să realizăm UNITATEA juridică a celor 6 sectoare și zonelor suburbane până in centura de la 12 km cel puțin.
Nu poți fi ORAS cu 6 feluri de numerotare a străzilor, 6 tipuri de coșuri de gunoi. Nu poți avea un proiect integrat de colectare a deșeurilor cu 6 politici publice diferite.
- Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro
