Cand Rednic explica, acum doua saptamani, lipsa spectatorilor la meciul lui Dinamo prin interesul acestora pentru un nou episod din Game of Thrones nu facea decat sa se inscrie pe lista celor care, in spatiul public, indica punctual nenumaratelor cauze ale lipsei de interes (si performanta) ale fotbalului romanesc.
Spre deosebire de alții, aprecierea Domniei sale ascunde insa o intuitie mai profunda asupra proceselor din spatele acestui fenomen: fotbalul.
Din ce perspective il putem privi?
Oliver Seitz de la Johan Cruyff Institute ne propune umatoarea grila de interpretare: “exista 4 dimensiuni ale unui club de fotbal: performanta, afacerea (business), socialul si politicul”( 1) . Fara a-l urmari intru totul haideti sa postulam: Fotbalul este, in primul rand, un business!
In sprijinul ideii, sa aruncam o privire asupra dinamicii veniturilor inregistrate in primele 5 campionate (liga Superioara) ale Europei (sursa Statista( 2)):
Asadar, fara exceptie, coeficientii de crestere in cei 22 ani monitorizati sunt intre 8 si 10 ori!
Majoritatea analistilor economici se pun de accord cu privire la industriile viitorului, cu cea mai mare potential de crestere si deci de profitabilitate: energie regenerabila, realitate virtuala (e-commerce, social media si conexe – ex: ciber-security), biotehnologia, Inteligenta artificiala si “leisure industry”. Leisure Industry este industria care furnizeaza modalitati de petrecere a timpului liber: turismul, spectacolul de orice fel, sportul. Ei bine, din aceasta ultima perspectiva, fotbalul este un business cu potential ridicat.
Romania: pentru aceeasi perioada date publice lipsesc cu desavarsire. Din sursa secundara( 3) in 2014 suma veniturilor realizate in Liga I se ridica la 66 milioane Euro iar in 2017, conform raport UEFA, la 71 milioane Euro. Adica, in 4 ani o crestere de 7.5%. Tendinta?
Dimensiunile din care trebuie privit un business sunt managementul operational (1), managementul strategic (2) si managementul comunicarii (3).
1. MANAGEMENTUL OPERATIONAL reprezintatotalitatea operatiunilor effect.uate in organizatie pentru indeplinirea obiectivelor pe termen scurt. Altfel spus, totalitatea actiunilor care converg la realizarea veniturilor si cheltuielilor bugetate.
Care este volumul veniturilor in prima liga din tarile afiliate UEFA si care este structura acestor venituri (SV)? Sa urmarim raportul UEFA( 4) pentru anul fiscal 2017:
Asadar, conform clasificarii UEFA, veniturile provin din: transferuri, drepturi TV, incasari UEFA, suporteri, sponsorizari, alte venituri. Desigur, exista deosebiri relevante de la tara la tara, datorate in special matricii economico-sociale si chiar politice.
O analiza, chiar daca sumara, cuprinzand si sublinierile autorilor in raportul mentionat.
Sa utilizam aceasta grila de analiza pe situatia din Romania.
Veniturile din transferuri si drepturi TV – supuse jocurilor pietei nu exista nici o indoiala ca in actualul context economic proprietarul/managerul de club sau liga nu maximizeaza rezultatul acestor tranzactii.
Incasari UEFA – este indicatorulcare reflecta cu cea mai mare precizie ierarhia si performanta activitatii. Sa nu privim cifrele relative (%) ci pe cele absolute (Romania 12.78 milioane Euro si, fara tendentiozitate, Anglia – 320 milioane Euro)!
Suporteri – am ales aceasta sintagma in locul unei traduceri “corecte”, liniare. Sa facem apel din nou la cifre. In primele 5 campionate ale lumii situatia este urmatoarea (conform Statista( 5)):
Sau din raportul UEFA mentionat( 6):
Pentru Liga I din Romania am gasit urmatoarele cifre( 7):
Adica o medie a sezonului 2018/19 de 3.523 spectatori…
Aditional, pretul mediu al biletelor este urmatorul( 8):
Pentru comparatie, salarul mediu lunar ajustat cu coeficientul puterii de cumparare la nivelul tarilor Europene( 9) este:
Intr-una din emisiunile televizate Dl. Craciunescu spunea: “Domne, romanii nu au bani! De aceea nu mai vin la stadion”.
Domnia sa este insa purtatorul de cuvant al unui segment consistent de oameni implicati in fotbalul romanesc – sa-I numim conservatori. Prin definitie, atitudinea conservatoare este cea care se opune cu precadere noului, suprapunandu-i scenarii si metode (adaptate) ale trecutului, considerat a fi “de aur”.
Suporterul din perioada comunista, cu preponderenta barbat, era inrolat intr-o comunitate “uzinara” in conformitate cu aranjamentul social al timpului. Miza sportiva era preponderenta deopotriva cu cea ideologica. Cea financiara – inexistenta.
In ultimii 30 ani s-a produs o mutatie importanta in structura categoriilor sociale, clar vizibila si in Romania. Muncitorul industrial nu mai este actorul principal (28.8% la nivel UE). El a fost inlocuit de operatorul/functionarul din zona serviciilor (66.6% la nivel UE)( 10). Sa fortam o denumire de clasa medie categoric mai educata, mai bine platita si, deci, cu disponibilitatea de a cheltui in industria “leisure” numita anterior. Si prin aceasta mutatie, categoric, suporterul-barbat a fost completat de spectatorul femeie sau generic “familie”.
Priviti datele de mai sus. Consumatorul roman de fotbal (si el exista in stare latenta!) “are bani”! Ceea ce ii lipseste este interesul! Oferta pentru el nu este atractiva! Mergand spre alte zone ale spectacolului, Metallica va umple stadionul National in luna August…
Iar oferta incepe cu mult inainte de a intra pe stadion – dezbatuta mai jos in managementul comunicarii. Iar in stadion nu calitatea jocului este cea decisiva! Tine de “caldura”, estetica si familiaritatea spatiului, de eleganta si politetea mediului ( cum convingi altfel o femeie?). tine de ceea ce I se ofera spectatorului sa consume aditional( 11), de ceea ce este adaugat meciului propriu-zis! Incercati sa achizitionati un fular cu FC Voluntari ori o caciula cu Gaz Metan. Pretul unui bilet insumeaza toate acestea!
Sponsorizari – nivelul acestora este desigur legat de performanta sportiva insa nu doar externa. Disponibilitatea de a lega o finantare de o performanta interna pentru companii cu interese nationale este si va ramane ridicata. In cazul Romaniei, pornind de la aceasta potentialitate, atat timp cat nu se vor identifica si modifica de facto toate actiunile pe tipul de supporter (client) descris mai sus nu vor aparea modificari semnificative ale situatiei eistente. In definitiv, nu din acest grup se recruteaza si managerii/proprietarii companiilor dispuse la finantare? Dar daca nu existai ca suporteri?…
coteste intreg articlolul si comenteaza pecontributors.ro
