Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Controverse privind situaţia monumentelor ostaşilor români aflate în România şi Bulgaria (octombrie 1973)

de Petre Opris     Contributors.ro
Duminică, 9 iunie 2019, 13:14 Actualitate | Opinii


Petre Opris
Foto: Arhiva personala
Ignoranţi, patriotarzi, infatuaţi, diletanţi şi incapabili să rezolve probleme administrative simple – aşa erau liderii politici comunişti de la Bucureşti în toamna anului 1973, când a apărut brusc o discuţie despre situaţia jalnică în care se găseau monumentele ostaşilor români aflate în România şi Bulgaria. Participanţii la şedinţa din 22 octombrie 1973 a Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. nu şi-au imaginat vreodată că stenograma acelei reuniuni va fi descoperită şi publicată, în premieră, pe o platformă de comunicare bazată pe o invenţie a capitaliştilor aflaţi „pe marginea prăpastiei”: internetul. Şi, potrivit lozincilor clamate de aceiaşi lideri, comunismul era întotdeauna cu un pas înaintea capitalismului, aşa că nu ne miră faptul că liderii respectivi se află de câteva decenii într-o celebră groapă: cea a istoriei.

Totul a pornit de la o vizită pe care Liudmila Jivkova a efectuat-o la Bucureşti, la 19 octombrie 1973. Fiica liderului suprem al Partidului Comunist Bulgar, Todor Jivkov, era implicată activ într-o campanie de prezervare şi promovare a culturii şi artei bulgare pe plan internaţional. Insistenţa cu care aceasta a încercat să-l convingă pe Dumitru Popescu să protejeze monumentele bulgare aflate pe teritoriul României a generat o reacţie dură din partea celui poreclit „Dumnezeu”, principalul artizan al cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu.

Menţionăm că subiectul discuţiei pe care o redăm în continuare nu era prevăzut pe ordinea de zi a şedinţei respective şi poate fi observată ideea generalului de armată Ion Ioniţă, ministrul Apărării Naţionale, de a muta înapoi la Bucureşti Monumentul Eroului Necunoscut – care fusese demontat la ordinul liderilor politici comunişti români în decembrie 1958 şi instalat la Mausoleul de la Mărăşeşti.

STENOGRAMA

şedinţei Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. din ziua de 22 octombrie 1973

Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnăraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ.

Au fost invitaţi tovarăşii Cornel Burtică, Ion Ioniţă, Dumitru Popescu, Ion Păţan, Ştefan Andrei, George Macovescu, Florea Dumitrescu, Teodor Vasiliu, Ion Coman.

Şedinţa a început la ora 10.00 şi s-a terminat la ora 11.30.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să începem cu ordinea de zi.

1. Organizarea în R.S. România a unei expoziţii chineze de arheologie.

Tov. Manea Mănescu: Interesantă.

Tov. Emil Bodnăraş: Unde o facem?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Problema este că trebuie să o plătim noi.

Tov. Dumitru Popescu: Să punem nişte taxe la intrare şi o să scoatem banii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Crezi că o să scoţi 1 milion?

Tov. Dumitru Popescu: O să scoatem.

Tov. Gheorghe Rădulescu: La 500.000 de oameni câte trei lei e bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Atunci să fim de acord. (Toţi tovarăşii sunt de acord).

Tovarăşe Popescu, spune la tovarăşi cum a fost cu vizita lui Jivkova.

Tov. Dumitru Popescu: Printr-o scrisoare, acum trei săptămâni, Jivkova, prim-adjunct al ministrului culturii bulgar, a cerut să facă o vizită la noi, cu care am fost de acord. A venit cu o delegaţie, a purtat discuţii cu un vicepreşedinte de la Ministerul Culturii, şi de la bun început a pus o singură problemă: că monumentele bulgăreşti, aflate pe teritoriul României sunt neglijate, că aceste monumente nu sunt întreţinute şi că, în general, în statisticile noastre sunt mult mai puţine decât ştiu ei. Au dat o listă unde se arată că Hristo Botev a recitat o poezie într-o casă, în pod şi aşa mai departe.

Pe urmă am primit-o eu. A ridicat iar această problemă după o poziţie de forţă, de ameninţare, ajungând până acolo să spună că dacă nu vom lua măsuri vor trece la represalii, fie că vor lăsa monumentele noastre din Bulgaria să se dărâme, fie că le vor distruge ei. Eu am expus poziţia noastră faţă de monumentele noastre aflate acolo, care nu au semnificaţia celor bulgăreşti de aici, şi anume că acolo există monumente ale ostaşilor români care au vărsat sângele lor pentru libertate. Am dat exemplul lui Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazu şi pentru unele locuri unde nu sunt plăci, monumente şi că în legătură cu războiul din 1877 a început să se piardă semnificaţia şi anume că Monumentul ostaşului român căzut în ’77 a devenit monumentul ostaşului bulgar, român şi rus. Sunt zeci şi zeci de localităţi unde ostaşii noştri au dus lupte, unde nu sunt nici un fel de însemne şi că dacă au ridicat problema unei şcoli care a rămas nepusă în valoare, noi ridicăm problema că au dispărut şcolile în limba română.

În legătură cu ameninţările proferate de ea am luat poziţie foarte tăioasă. Şi-a cerut scuze pentru acest lucru şi s-a stabilit să se facă o comisie mixtă care să analizeze aceste lucruri.

Cred că încă de aici şi-a dat seama că situaţia nu le este favorabilă şi în loc să semneze un document cu comisia, aşa cum spusese prima dată, ne-a rugat să mai lăsăm, să discute şi acasă. Toată ziua, până a plecat, şi-a cerut scuze.

Tov. Emil Bodnăraş: Când a fost aceasta?

Tov. Dumitru Popescu: Vineri (19 octombrie 1973 – nota Petre Opriş).

Tov. Nicolae Ceauşescu: Dar acum, în general, ar fi bine să vedem care sunt monumentele, să ne ocupăm serios de ele. Inclusiv de problema aceasta a şcolilor pe care le-am avut acolo şi diferite localităţi.

Tov. Dumitru Popescu: Facem acum nişte lucrări să vedem ce avem noi acolo şi ce au şi ei la noi.

Tov. Ion Ioniţă: În general monumentele sunt întreţinute foarte prost. Monumentele de la Mărăşti, Oituz, sunt nişte dărâmături şi acolo au murit mii şi mii de oameni.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De aceasta cred că va trebui să vă ocupaţi de ele. Aveţi destule fonduri, armata trebuie să răspundă pentru întreţinerea lor, dar să vedem şi pe acestea din străinătate. Armata nu trebuie să stea şi să spună că se distrug.

Tov. Manea Mănescu: A fost o perioadă când aceste monumente au fost la Armată.

Tov. Emil Bodnăraş: Acum unde sunt?

Tov. Dumitru Popescu: La consiliile populare.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Monumentele militare să fie angajate pentru îngrijire de ei.

Tov. Ion Ioniţă: Problema luptei, a perioadei de timp, nu este o problemă a armatei ci a întregului popor român, a naţiunii noastre socialiste.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Şi ce, armata nu este a noastră?

Tov. Ion Ioniţă: Este o comună acolo. Nu pot să iau o unitate de la Focşani care să meargă acolo şi să îngrijească monumentul.

Tov. Emil Bodnăraş: Trebuie împletit cu consiliile populare. Să vedem cum este reglementat acum.

Tov. Dumitru Popescu: Ce sunt bulgăreşti pe teritoriul nostru nu sunt monumente.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Mă refer la ale noatre. În general ar trebui să vedem cum sunt ele întreţinute în Bulgaria, şi să facem o evidenţă a tuturor acestora că s-au cam pierdut.

Tov. Ion Ioniţă: V-aş ridica o problemă. Suntem singura ţară care are monumentul eroului necunoscut la Focşani (corect: la Mausoleul de la Mărăşeşti, fiind mutat acolo de comunişti în decembrie 1958, iar la 26 octombrie 1991 a revenit în Parcul „Carol I” din Bucureşti – nota Petre Opriş). Ar trebui să fie în capitala ţării. Se confundă nişte lucruri. Monumentul acesta nu este unul şi acelaşi lucru cu Monumentul eroilor pentru lupta pentru eliberare şi socialism.

Tov. Manea Mănescu: Să-l punem la Arcul de Triumf.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Ar trebui să vedem, într-adevăr, cine se ocupă cu aceste monumente şi să intervină şi armata. Consiliul Politic şi Statul Major cred că trebuie să facă parte.

Tov. Ion Ioniţă: Fac parte.



Citeste intreg articolul si comenteaza peContributors.ro

















1146 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version