Ca antreprenor și fondator al unei companii de tehnologie, am privit cu interes dezbaterile născute zilele acestea ca urmare a declarațiilor unui lider politic că nu ar fi “normal că IT-iștii să fie scutiți de plata impozitului pe venit în contextul în care IT-iștii castigă cel mai bine în România”. Am încercat să analizez acest subiect în mod obiectiv, cu cifre, privind la impactul macroeconomic, ci nu subiectiv, prin analiza clasică a efectelor directe asupra propriei companii, deși mulți dintre colegii mei din firmă sunt IT-iști și activez, ca antreprenor, în această industrie de aproape 20 de ani.
În primul rând, mă alătur tonului transmis de vocea antreprenorilor din tehnologie și cred că facilitățile fiscale mențin industria IT românească competitivă în lupta cu alte țări care oferă programatorilor impozit zero pe venit. Ca antreprenor în IT, cred că orice decident politic, aflat la Putere sau în Opoziție, trebuie să analizeze cu atenție dinamica acestui sector în care activăm, înainte de a transmite semnale publice, căci este o industrie cu totul specială, care evoluează în fiecare lună.
Cred cu tărie că acești antreprenori din tehnologie trebuie consultați cu o frecvență lunară, căci fondatorii din IT au multe date și sunt posesorii unor informații despre tendințele momentului în România, în Europa și pe plan global.
Pe scurt, sunt convins că toți cei implicați în IT-ul românesc și oamenii politici trebuie să fie conștienți de următoarele realități concrete:
- Industria autohtonă de tehnologie a devenit o locomotivă pentru creșterea economică din ultimii doi ani, cu a doua cea mai mare contribuție la creșterea PIB după comerț sau industrie, în funcție de an și reprezintă astăzi un punct central al mediului de business românesc: potrivit datelor Termene.ro, astăzi avem pe piața românească 16094 de firme de software, într-o creștere accelerată față de anii 2016 (peste 7000 de firme) și 2015 (peste 6.000 de firme).
- Viitoare modificări ale măsurilor fiscale pot afecta competitivitatea sectorului IT românesc pe piețele externe, mai ales din cauza presiunii pe costurile cu forța de muncă, și vor influența creșterea economică, în condițiile în care contribuţie în PIB a industriei a evoluat de la 0.5% în 2003 la aproape 6% astăzi.
- Specialiștii români din sectorul tehnologic reprezintă unul dintre activele importante ale țării: peste 100.000 persoane lucrează efectiv în industria IT&C, de scutirea fiscală beneficiază circa 30.000 de angajați, potrivit estimărilor ANIS, prognozele arătând o tendință de creștere de 20% anual, însă, potrivit estimărilor mele, numărul de “IT-iști” este mult mai mare în România.
- De asemenea, să nu uităm de distribuția națională a acestor specialiști: de exemplu, cele mai mari 10 companii de software din Iași, un județ care crește foarte frumos la nivel de IT, au peste 2.500 de angajați, iar în județul Cluj numărul specialiștilor IT din Top 10 companii de software se ridică la peste 5.000, potrivit datelor Termene.ro.
- Ca antreprenor, am dezvoltat Termene.ro, o platformă care oferă informații actualizate în timp real despre firmele din România și nu pot să nu remarc că, în prezent, doar 1.169 de companii din România sunt identificate ca întreprinderi cu creștere ridicată, iar majoritatea acestor firme sunt, fără îndoială, din IT&C.
- Dacă nu tratăm predictibil fiscalitatea pentru sectorul IT, cred că lipsa acută de resurse umane se va accentua, iar inovația va fi inhibată (să nu uităm ca România este incă ultima în UE la inovare).
- În mod evident, vom asista la o migrație și mai accentuată a specialiștilor IT români și, pe de altă parte, la o reducere a intensitătii de revenire în țară a programatorilor. Cred că prin eliminarea facilităților fiscale în România se va accentua fenomenul de “brain drain”, vom avea un exod masiv de specialiști din sectorul care generează 6% din
Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro
