Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Câteva soluții pragmatice pentru votul din străinătate

de Septimius Parvu     Contributors.ro
Miercuri, 29 mai 2019, 18:14 Actualitate | Opinii


Septimius Parvu
Foto: Arhiva personala

Este greu de imaginat cum la cinci ani după ultimele alegeri prezidențiale au existat mii de alegători care au rămas la coadă la ora 21 și nu au putut vota. Cu toată reforma electorală din 2015, schimbările s-au dovedit a fi insuficiente, iar unele secții s-au transformat din nou în adevărate câmpuri de luptă. Și este revoltător, pentru că alegerile nu trebuie să fie despre improvizații și soluții găsite pe moment, ci trebuie să fie despre previzibilitate și ordine.

Am primit prin intermediul platformei www.votcorect.ro și prin intermediul observatorilor acreditați de EFOR, în cadrul coaliției Fiecare Vot Contează peste 1000 de sesizări, dintre care jumătate erau legate de limitarea accesului la votare și proasta organizare a alegerilor în străinătate. Toate acestea au ajuns la Ministerul Afacerilor Externe, căruia i-am cerut să ne comunice ce sancțiuni vor fi luate și cum se vor schimba lucrurile la alegerile viitoare.

Procesul a fost organizat deficitar, nu au existat materiale suficiente, iar deciziile abuzive ale unor președinți de secție au îngreunat votarea. Într-o secție de votare din străinătate, membrii comisiei au încropit o urnă dintr-o cutie de televizor. La multe secții de votare, la prânz nu mai existau deja buletine de vot, în condițiile în care autoritățile române știau că sunt comunități mari de români care votează. Și chiar dacă s-au făcut mai multe secții de votare, acest fapt nu a ajutat în unele comunități din Marea Britanie, Germania sau Franța, unde alegători care au stat 8-10 ore la coadă s-au trezit cu ușa secției de votare închisă în nas la ora 21.

Avem de ani întregi discuția legată de alegătorii aflați în secția de votare la ora 21 și până în acest moment nu pare să fie nicio soluție la o problemă foarte simplă. Legea prevede faptul că la ora 21 mai pot vota doar cei care se află în sala unde se votează. Dar ambasadele au în multe cazuri clădiri foarte mici, și oricum, în sală nu ar trebui să intre mai multe persoane decât cabine de vot. Deci maximum 4-5. Faptul că unui alegător nu i se permite să voteze, deși la ora 21 stătea la rând este o gravă încălcare a dreptului constituțional de a vota. Iar istoric vorbind, președinții birourilor electorale sau ambasadorii au luat diverse decizii: dacă unii dau alegătorii afară procedural, alții încearcă ceea ce ar trebui să facă orice oficial al statului român, adică să găsească soluții pentru a permite votarea. În unele cazuri a fost declarat ca spațiu al secției de vot toată ambasada, inclusiv curtea. Duminică, la Munchen, poliția a împrejumuit coada cu garduri și a extins perimetrul secției. Dar în final nu despre asta trebuie să fie alegerile. Despre cum găsim improvizații prin care ocolim legea pentru a permite cuiva să îți exercite dreptul fundamental de a vota.

Totuși, ce este de făcut, în condițiile în care aceste fapte par să se repete la fiecare alegeri? Soluțiile cele mai îndemână nu sunt cele mai complicate. S-a vorbit mult în ultimele zile despre introducerea votului prin Internet. Poate chiar până în toamnă. Este un fapt imposibil, în condițiile în care mai multe țări au renunțat la acest sistem din cauza riscurilor pe care le prezintă. În Estonia – dacă tot o luăm frecvent ca exemplu – a durat ani întregi să se dezvolte conceptul și să îl testeze. Așadar, nu cred ca votul prin internet este o soluție la îndemână și că asumarea și introducerea acestuia trebuie gândită bine și testată pe alegeri care nu sunt de o asemenea importantă. Este periculos să introducem un sistem care nu este ușor de urmărit și poate crea probleme grave, chiar dacă scopul o scuză.

Dar soluțiile cele mai bune sunt cele care revolză problemele evidente.

  1. În primul rând, Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe trebuie să se asigure că se deschid secții de votare acolo unde chiar contează și într-un număr suficient de mare pentru a susține comunitățile din străinătate în mod real.
  2. Secțiile de votare trebuie dotate corespunzător. Până se ajunge la soluții precum votul prin Internet, trebuie să ne asigurăm că există suficiente buletine de vot, ștampile, urne și cabine de vot. De ce oare nu pot există zece cabine de vot, cu zece ștampile în secțiile mari și importante? Se poate suplimenta personalul și se pot aduce și 2-3 tablete. La urma urmei, buletinele de vot ar putea fi tipărite în secții, pentru că singurul element de securitate este ștampila de control a secției de votare.
  3. Modificarea legislației electorale privind procedurile de la ora 21. Amendarea unui simplu articol de lege poate face o diferență enormă. Evident, este nevoie și de voință politică. Dar în loc de sala unde se votează se poate schimba articolul respectiv pentru a stabili că votează toată lumea care este la coadă la ora 21. Se pot gândi diverse soluții de la bonuri de ordine până la așezarea unui polițist în spatele ultimei persoane, pentru a delimita pe cei care vin la vot după ora 21.
  4. Introducerea unei metode alternative de vot. O soluție poate fi votul prin corespondență, care se aplică la parlamentare și care, cu îmbunătățiri, poate fi folosit și la alegerile europarlamentare. Votul în avans, în secțiile de votare, în săptămâna dinaintea alegerilor poate fi o altă soluție. Este de discutat și cum asigurăm securitatea buletinelor, dar este o soluție care se aplică în multe state.
  5. Aplicarea de sancțiuni celor care nu respectă legislația și care îngreunează accesul la vot. Duminică am primit destule plângeri prin platforma www.votcorect.ro, conform cărora președinții de birouri se comportă abuziv sau nu au lăsat să voteze alegători care se aflau la ora 21 în secția de votare. Aceste comportamente trebuie sancționate, iar persoanele respective trebuie puse pe o listă neagră, pentru a nu mai participa la organizarea procesului electoral.
  6. Trebuie să existe metode de a prelungi votul după ora 21. Deși s-a discutat mult duminică, Biroul Electoral Central nu putea prelungi votarea, pentru că nu avea atribuțiile legale să facă asta. Doar prin OUG s-ar fi putut prelungi durata. Ar trebui deci să există un amendament prin care BEC să poată prelungi în situații excepționale – cum este și aceasta – perioada de votare.
  7. Pe termen lung, un Cod Electoral ar pune ordine în legislație și ar introduce reguli comune pentru toate tipurile de alegeri. La ultimele alegeri, la care s-a adăugat și referendumul, au existat nenumărate modificări și interpretări ale legii cu puțin timp înaintea zilei votului, care poate fi confuzant pentru alegători și pentru autorități. Chiar dacă s-au făcut câteva încercări de a unifica legislația, iar la EFOR am recomandat acest fapt de mult timp, un proiect de Cod Electoral nu există în acest moment în discuția publică.
Citeste intreg articolul si coemnteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















2152 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version