Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Interviu cu Armand Goșu: Cauzele victoriei lui Vladimir Zelenski în alegerile prezidentiale din Ucraina și consecințele acestei victorii uimitoare

de     Contributors.ro
Luni, 22 aprilie 2019, 8:39 Actualitate | Opinii


Armand Gosu
Foto: Hotnews
O victorie copleșitoare a lui Vladimir Zelenski, cu 73%, la o participare de peste 62%, la fel ca în primul tur. Cum se explică?

Nu atât prin calitățile de politician ale lui Zelenski cât prin slăbiciunile principalului său contracandidat, actualul președinte Petro Poroșenko. Care, în ciuda înfrângerii pe care a recunoscut-o imediat după publicarea exit poll-urilor, are realizări excepționale ca președinte. Emoțiile de astăzi o să treacă, iar atunci o să putem aprecia obiectiv mandatul lui Poroșenko. A fost ales președinte în mai 2014, într-un moment dramatic. A găsit o țară ciuntită teritorial, în plin război cu Rusia, aproape de colaps economic. A refăcut practic de la zero armata ucraineană. A reconstruit economia țării, obținând sprijinul consistent al instituțiilor financiare internaționale, începând cu FMI și Banca Mondială. A făcut față presiunilor Rusiei, în primul rând militare, dar nu numai. A izbutit să mobilizeze cancelariile occidentale în sprijinul Kievului și a contribuit la întărirea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei. A semnat Acordul de Asociere cu UE și a negociat un regim de visa free pentru cetățenii ucraineni. A contribuit major la consolidarea națiunii și conștiinței naționale ucrainene. Prin negocieri abile a obținut Tomos din partea Patriarhiei Ecumenice, punând bazele Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autonome. Poroșenko are un palmares senzațional.

Atunci, cum a pierdut alegerile la așa un scor?

Electoratul e un animal ciudat. Noile tehnologii par să-l transforme într-un copil naiv căruia un criminal pedofil îi oferă acadele. E un proces universal, Ucraina e doar o piesă într-un puzzle mult mai mare. La fel ca oriunde în lume, ucrainenii vor să vadă figuri noi în politică. Poroșenko e de 20 de ani pe prima scenă, sub lumina reflectoarelor. A fost deputat de mai multe ori, șef al Consiliului de Securitate Națională și Apărare, ministru al Afacerilor Externe, ministru al Economiei și Comerțului.

Poroșenko face parte din pleiada de oligarhi ucraineni, cu averi făcute prin manevre dubioase în anii tulburi 1990. Cu toate astea, el a avut o imagine relativ bună. Nu a fost implicat în mari scandaluri de corupție. Totuși, în ultimii ani, și președintele Poroșenko a dezamăgit un electorat cu stadarde suspect de înalte în materie de anticorupție. Nu a fost acuzat el direct de corupție, ci persoane din anturajul său, din echipa prezidențială. De care însă, președintele s-a despărțit foarte târziu, dovedind lipsă de sensibilitate față de opinia publică. Unele erau acuzații grave, care stârneau mari emoții în opinia publică. Nu poți să nu reacționezi când apropiați de-ai tăi fac afaceri de milioane cu echipamente militare în Donbass, unde zilnic mor oameni în lupte.

Tema luptei împotriva corupției este foarte populară în Ucraina, însă președintele nu i-a dat atenție. Mai mult, a numit în funcția de Procuror General un apropiat, pe Iuri Luțenko, fără studiile și pregătirea necesare, cu obiectivul evident de a controla anchetele și dosarele care ajungeau în instanțe. Pașii înainte făcuți în combaterea corupției, în reforma justiției, s-au realizat sub presiunea societății civile, a opiniei publice. De altfel, duminică seara, după exit poll, Zelenski a anunțat că una din primele măsuri pe care le va lua, va fi demiterea lui Luțenko.

În campanie a anunțat că o va numi pe Laura Codruța Kovesi în fruntea procuraturii anti-corupție. E credibil așa ceva?

Puțin probabil, în campania electorală se promit multe. Nici Zelenski nu s-a luat în serios. Altceva spune acest episod, anume că soft power-ul românesc în spațiul ex-sovietic se bazează pe succesul luptei cu corupția, pe reușitele DNA. România ar fi putut juca inteligent această carte în ultimul deceniu. Păcat că a ratat.

Zelenski trebuie să aibă și el niște calități dacă a fost ales președinte. Cum se explică victoria lui în alegeri?

Prin faptul că el are capacitatea să adune împreună mai multe grupuri electorale. Cei dezamăgiți de Poroșenko, care considerau că obiectivul principal este înlăturarea acestuia din fotoliul prezidențial. Sunt cei nemulțumiți de lentoarea reformelor, menținerea corupției, slabele rezultate în combaterea propagandei rusești. E un grup dinamic care l-a identificat pe Zelenski drept candidat câștigător și l-a votat.

Un alt grup este compus din cei care votează împotriva tuturor și care l-au găsit pe Zelenski drept candidatul antisistem. E un vot de protest împotriva elitelor trandiționale. Vorbim de un electorat tânăr, 20-35 de ani, pro-european, care detestă practicile politice tradiționale și care adesea nu votează pe motiv că nici un candidat nu se ridică la standardul înalt cât să le merite votul.

Și mai este un al treilea grup de votanți format din două mari categorii, electoratul rusofon și cel pro-rus, care nu se suprapun, decât parțial. De altfel, cel pro-rus este nucleul dur al electoratului fostului Partid al Regiunilor care a fost dezamăgit de candidaturile lui Iuri Boiko și Aleksandr Vilkul și preferă să voteze cu Zelenski. Acest electorat vrea încheierea grabnică a războiului din Donbass și îmbunătățirea relațiilor cu Rusia. Electoratul rusofon a fost agresat de campania de ucrainizare promovată de Poroșenko și deranjat de scoaterea limbii ruse din școli și înlocuirea ei cu limba ucraineană. Acest electorat s-a identificat cu Zelenski, care se declară evreu, și care vorbește stricat limba ucraineană.

A contat și profilul public al actorului Zelenski din serialul “Sluga naroda”, slujitorul poporului?

Serialul a pregătit electoratul pentru candidatura lui Zelenski, fără îndoială. Acolo e istoria unui modest profesor de istorie, Vasili Petrovici Goloborodko care printr-o întâmplare ajunge președintele Ucrainei. Om din popor, îi pune la punct pe politicienii corupți și pe birocrații obraznici. În decembrie 2017 s-a înființat un partid care poartă numele serialului de televiziune. Acest partid a propus candidatura lui Zelenski la prezidențiale și se află pe primul lor în sondajele de opinie pentru parlamentarele din această toamnă, din luna octombrie. Dar cariera lui Zelenski în spectacole de estradă și cabaret politic datează de la mijlocul anilor ’90.

Cât e de pro-rus Zelenski? Există o legătură cauzală între limba vorbită, preferințele politice și identitatea națională?

Nu, nu există. Dar e foarte greu de înțeles acest lucru. Fără contactul direct cu oamenii de acolo, să-i vezi cum reacționează în situații concrete, nu poți să pricepi. E valabilă afirmația și pentru Republica Moldova. Cei care vorbesc rusa nu înseamnă că aleg Rusia ca opțiune geopolitică, de cultură și civilizație. Ăsta este și cazul lui Zelenski, evreu, vorbitor exclusiv de limba rusă. Găsiți pe youtube emisiunile de cabaret politic realizate de trupa sa “Kvartal – 95”. Da, sunt în rusă, dar sunt anti-Putin; pot să nu vă placă glumele, unele sunt grosolane, sexiste; dar nu e nimic acolo care să susțină anexarea Crimeei, campania separatiștilor din Donețk și Lugansk, politica anti-occidentală a Kremlinului.

Ăsta e și farmecul Ucrainei, care este o țară foarte variată, cu regiuni care se deosebesc unele de altele, care pare mereu că se rupe, dar care se dovedește extrem de viguroasă, cu o democrație sănătoasă, care funcționează pe baza compromisului realizat între regiunile atât de diverse, și în care regimuri autoritate de tipul Lukașenko și Putin, nu sunt posibile.

Totuși există o legătură între limba vorbită și felul în care se votează. Presa internațională a scris despre primul tur din Ucraina, că Zelenski a luat voturi în sud și est, regiunile locuite de rusofoni.

Am citit și eu și m-am mirat. Zelenski a luat voturi nu doar în sud și est ci și în centru și în vest. Iar acum în turul doi, în afară de Lviv și Ivano-Frankivsk, Zelenski este peste tot pe primul lor.

Nu trebuie să vă mirați. Amintiți-vă de mai 2014, la fel și Poroșenko a câștigat nu doar în vest, ci în întreaga Ucraină, fără ca limba vorbită să reprezinte un obstacol.

Să ne consolăm cu faptul că analize eronate despre Ucraina găsim nu doar în presa din România, ci și în alte țări.

Acum, Zelenski a câștigat cu cel mai mare număr de voturi, nu-i așa? E cea mai clară victorie obținută vreodată.

Au fost două alegeri prezidențiale câștigate în primul tur, în decembrie 1991, Leonid Kravciuk a luat 20 de milioane de voturi, peste 60%. Și în mai 2014, când Poroșenko a câștigat din primul tur cu aproape 55%, circa 10 milioane de voturi.

Leonid Kucima a luat 14 milioane în 1994 și 16 milioane de voturi în 1999. Iar Viktor Iușcenko, în al treilea tur de scrutin, din ianuarie 2005, a câștigat cu 52%, adică 15 milioane de voturi.

Tehnic, observația dvs este corectă, nici un candidat nu a câștigat președinția cu un asemenea scor, 73% până acum.

Era previzibilă o victorie la acest scor după primul tur?

Să faci pronosticuri despre Ucraina e un sport extrem. Nu l-am practicat niciodată.

Dacă-mi amintesc rezultatele din primul tur, Zelenski 30%, cu 5,7 milioane de voturi, la mare distanță urmat de Poroșenko, cu aproape 16%, circa 3 milioane de voturi, victoria copleșitoare din turul al doilea putea fi prevăzută.

De fapt, abia când s-au publicat rezultatele finale ale primului tur, era limpede că e dificil, aproape imposibil pentru Poroșenko să recupereze. Voturile care au mers în primul tur la Iulia Timoșenko, 13,4%, la Boiko, 12% și Vilkul, 4%, nu s-ar fi dus niciodată la Poroșenko, în turul doi. Practic, acesta nu avea de unde să culeagă suficiente voturi. Spre cinstea lui, Poroșenko s-a bătut pentru fiecare vot, până în ultima clipă.

Au fost diferențe între campania dinainte de turul întâi și cea dintre tururi? Ce s-a întâmplat semnificativ în aceste trei săptămâni?

Poroșenko și-a schimbat echipa de consilieri electorali. Au intrat în arenă experți israelieni care au câștigat alegerile prezidențial din Georgia. Campania a devenit cu mult mai dură, volumul de fake și false news a fost mult mai mare. Cele mai multe atacuri au venit dinspre Poroșenko, care avea de recuperat foarte mult. Deci, trebuia să iasă la atac. Zelenski intenționa să înghețe jocul, ca să-și conserve avantajul. El a continuat tactica de dinaintea primului tur, nu a acceptat interviuri, dezbateri, însă a fost foarte activ în online, clipuri video bine lucrate, impact foarte mare asupra electoratului.

”21 aprilie, decizia crucială”

Pe online a intrat și echipa lui Poroșenko și a făcut-o extrem de agresiv, cu un clip video, în care Zelenski e lovit de un uriaș camion Kamaz. Pentru publicul din România pare o glumă prostă, însă această scenă generează emoții puternice în Ucraina, unde în 1999 un candidat la președinție chiar a fost călcat de un Kamaz. Clipul a fost restras, poliția a anunțat o anchetă, iar Zelenski și-a întărit paza de corp. Nici tabăra acestuia n-a rămas datoare, mari afișe inundând principalele orașe. Pe ele, într-un colț capul lui Poroșenko, fără să i se vadă fața, iar în ceafă scris cu litere uriașe Kineț’, sfârșit!

Dacă în Republica Moldova, Putin e agent electoral al socialiștilor lui Dodon, pe afișele cărora a apărut, în Ucraina, imaginea președintelui Rusiei e folosită masiv de Poroșenko, pe post de sperietoare, ca să mobilizeze electoratul.

În aceste ultimele două săptămâni, o mare parte de intrigii a fost întreținută de negocierile privind organizarea dezbaterii dintre candidați. Zelenski a ales practic locul, stadionul “Olimpic” și ziua, 19 aprilie. Poroșenko a forțat o dezbatere pe 14 aprilie, a ieșit un miting pe stadion, nimic mai mult.

Ziua în care Zelenski a fost primit la Elysee, de președintele Macron? Era la Paris, nu avea cum să fie pe stadionul din Kiev.

Da, asta a fost duminică 14 aprilie. Dar și Poroșenko a fost primit la Elysee, câteva ore după Zelenski, numai că el s-a întors seara la Kiev, și a mers la stadion, pentru dezbatere. Lumea era adunată, a ieșit un miting, repetiție pentru 19 aprilie.

Era evident că Zelenski nu dorește dezbateri, a amânat-o cât a putut. A făcut-o în ultimul moment, în ideea că dacă nu iese bine, oricum nu va fi timp suficient ca să-i scadă procentele.

Dar toată această negociere și pregătire pentru dezbatere a fost un spectacol, în care a fost atras și Poroșenko. Cei doi candidați – la cerea lui Zelenski – au trebuit să-și facă analizele, iar faptul acesta le-a făcut discret, la o clinică privată, a oferit echipei lui Poroșenko ocazia să pună în circulație acuzația că Zelenski se droghează.

Cum a fost dezbaterea de pe stadionul “Olimpic” din Kiev? A fost destul de puțin comentată de presa internațională, de altfel. Ați văzut-o?

Sigur că da. A fost spectaculoasă. A durat doar o oră. S-a desfășurat în fața a 60-70.000 de spectatori. A fost singura întâlnire la care au participat ambii candidați. A fost greu negociată de cele două echipe de campanie.

S-a desfășurat vineri seară, cu câteva ore înainte de încheierea campaniei. Comentatorii de la Kiev spun că impactul acestei dezbateri asupra electoratului va fi foarte redus. Deci, refuzând dezbaterile publice multă vreme, acceptând una singură, cu câteva ore de închiderea campaniei electorale, Zelenski și-a atins obiectivul de a-și conserva avantajul în fața lui Poroșenko. N-avea de ce să se expună inutil.

Zelenski n-a avut răspunsuri la întrebări ci a dat replici pe scena de pe “Olimpic”. După încheierea dezbaterii, Zelenski a dispărut într-un minut de pe stadion, el și echipa sa de campanie, în vreme ce Poroșenko a rămas și a continuat mitingul electoral.

Adevărat, în ciuda faptului că a analizat atent campania electorală din Ucraina, presa occidentală abia dacă a comentat dezbaterea. Dar, nici nu putea să fie altfel. Vineri, 19 aprilie, a fost Vinerea Mare în Occident. Ziariștii și analiștii specializați în spațiul ex-sovietic sunt și ei în scurta vacanță de Pește.

Și cum a fost dezbaterea, spuneți că ați văzut-o, ne puteți da ceva detalii?

Stadionul a fost împărțit în două jumătăți, cu două scene, una pentru Poroșenko, alta pentru Zelenski. În fața celor două scene se aflau susținătorii fiecărui candidat. Poroșenko a încălcat protocolul negociat și s-a îndreptat spre scena pe care se afla Zelenski. De aceea am avut amândoi candidații pe aceeași scenă. Fiind scena lui Zelenski, susținătorii lui Poroșenko erau departe, la celălalt cap al terenului, astfel încât atunci când Poroșenko vorbea se auzeau huiduielile fanilor lui Zelenski, aflați în fața scenei.

Potrivit tragerii la sorți, primul a vorbit Zelenski, care a spus că președinte trebuie să fie un om de popor, nu un oligarh.

Previzibil, un discurs coerent cu personajul pe care-l interpretează în serialul “Sluga naroda”, nu-i așa?

Exact. A avut un discurs abil construit. A spus că e un om simplu, nu un politician, că vine la putere ca să distrugă sistemul politic existent. Și mai spune ceva, uitându-se spre Poroșenko, anume că această candidatură a sa e o consecință a greșelilor și promisiunilor exagerate făcute de Poroșenko. Sunt declarații de efect, fără îndoială.

În mesajul de la final, ultimele două minute, Zelenski revine și spune că el și echipa sa sunt oameni normali, că au o altă mentalitate, una de secol 21. Toată campania e construită pe teza că Zelenski e altceva, că n-a fost atins de virușii politici din Ucraina, că nu e responsabil pentru nimic din trecut, și că țara merită o șansă, cu un politician cu totul nou, imaculat și antisistem.

Ceea ce Poroșenko contestă, cu destule argumente. De altfel, apropierea lui Zelenski de un oligarh a fost o temă favorită a lui Poroșenko în campanie.

Cu asta și-a început Poroșenko discursul de pe “Olimpic”, adresându-se lui Zelenski: sunteți reprezentantul oligarhiei, sunteți milionar în euro, nu aratați sursele averii dvs. Poroșenko a reluat acuzația că în spatele lui Zelenski se află oligarhul fugar Kolomoiski. El este proprietarul canalului 1+1, care difuzează serialul “Sluga naroda” și care i-a făcut campanie electorală lui Zelenski. Kolomoiski fusese colaborator al lui Poroșenko. Privat Bank aflată în proprietatea lui Kolomoiski a fost cea mai mare bancă din Ucraina, numai că a fost naționalizată de stat. Acum un an, instanța de judecată a confirmat decizia Băncii Naționale de naționalizare. Însă, săptămâna trecută, aceeași instanță de judecată, a dat o sentință favorabilă lui Kolomoiski, declarând ilegală naționalizarea. Deci, Kolomoiski și-ar putea recăpăta Privat Bank în curând, iar spălările de bani, devalizările de fonduri publice ar putea fi trecute sub tăcere.

De altfel, avocatul lui Kolomoiski, Andrei Bogdan, a fost adesea văzut la sediul de campanie al lui Zelenski, el făcând legătura între oligarhul fugar și actorul politician.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















10326 vizualizari

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by