Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Euro: o moneda fara stat

de Silviu Cerna     Contributors.ro
Joi, 18 aprilie 2019, 15:28 Actualitate | Opinii


Silviu Cerna
Foto: Arhiva personala

Ideea frecventă este că crearea monedei este atributul suveranității. Această idee este însă contestabilă, deorece moneda a fost inventată de practicile de pe piețele libere. Euro nu are nevoie de un stat pentru a exista și a-și îndeplini rolul: favorizarea comerțului, integrarea economiilor ţărilor membre și apropierea cetățenilor europeni.

Unificarea monetară europeană a fost de la început un proiect politic, menit să accelereze procesul de integrare europeană. Însă, dacă ar fi fost vorba doar despre integrare și economie, guvernele europene ar fi putut accepta, de exemplu, propunerea lui F. Hayek, care, într-o lucrare apărută la puțin timp după ce președintele Nixon a decis desființarea convertibilității în aur a dolarului (1971), a recomandat deschiderea spațiilor monetare naționale concurenței monedelor străine pentru a permite selectarea celor mai bune monede internaționale. (1) Această propunere, susținută în perioada pregătirilor pentru crearea „Uniunii Economice și Monetare” (UEM) de Marea Britanie, care spera că moneda europeană comună va fi lira sterlină, ar fi fost mai ușor de aplicat decât renunțarea la monedele naționale și crearea unei noi monede unice și ar fi condus, probabil, dacă împrejurările ar fi fost favorabile, la un sistem monetar european mai bun.

O etapă în unificarea politică

Unificarea monetară a fost concepută de elitele europene ca o etapă intermediară în crearea unui stat federal, nu doar ca un mijloc de stimulare a comerțului dintre țările membre. Însă, în epocă, ideea unui stat federal european părea o utopie. Conducătorii europeni au optat, de aceea, pentru crearea, într-o primă etapă, a unei monede europene unice, sperând că nevoia integrării bugetare și politice mai accentuate se va resimți ulterior. Se pare că acum acest moment a sosit. Analiștii, politicienii și jurnaliștii sunt, în general, de acord că stagnarea zonei euro este determinată de guvernanța sa necorepunzătoare.(2) De aceea, ei pledează pentru ca statele membre să accepte să partajeze mai multe competențe și decizii privind chestiunile legate de zona euro, într-un cadru juridic comun.(3)

Această concepție etatistă riscă însă să devină ea însăși un impediment în continuarea construcției europene. Măsurile pe care adepții acestei concepții le preconizează pentru creşterea gradului de integrare economică şi politică încep, destul de firesc, cu finalizarea uniunii bancare, asumarea în comun a datoriilor şi alte acţiuni similare, însă se concentrează apoi asupra creării unor instrumente de comandă şi control la nivelul zonei euro, care – dacă ar fi realmente indispensabile pentru viabilitatea monedei unice – ar constitui cele mai puternice argumente pentru renunţarea definitivă la aceasta.(4) Or, experiența de până acum a arătat că UEM este posibilă și fără existența statului, deoarece moneda a fost inventată de practicile de pe piețele libere.(5)

Etalonul aur

Există numeroase exemple istorice care arată că o uniune monetară poate funcționa și în absența unui guvern central. Ilustrativ în acest sens este în special cazul etalonului-aur clasic (1870-1914). În epocă, majoritatea țărilor lumii au folosit aurul ca monedă comună, fără a exista un guvern mondial care să asigure echilibrul comerțului internațional. Comentariile lui J. Keynes cu privire la această perioadă sunt eclatante:

Ce perioadă de progres economic extraordinar a fost pentru om perioada care s-a încheiat în august 1914! Majoritatea populației, este adevărat, muncea din greu și trăia în condiții de confort scăzute, de care însă, după toate aparențele, era mulțumită. […]. Însă, unii oameni cu capacități și caractere deosebite […] puteau ajunge în clasele mijlocii sau înalte […]. Un locuitor al Londrei putea să comande prin telefon produse venite din toată lumea, în cantitățile dorite, servindu-și ceaiul în pat dimineața și sperând că bunurile comandate îi vor fi aduse rapid în fața ușii […]. El putea obține imediat, dacă dorea, mijloace de călătorie spre orice țară […], putea să meargă la o bancă din apropiere pentru a obține metale prețioase, cu care să plătească apoi în țările străine, fă ră să le cunoască religia, limba sau obiceiurile locale…(6)

Acest sistem a fost abandonat, însă nu din cauza inexistenței unui guvern mondial, ci a izbucnirii Primului Război Mondial. Dorința guvernelor de a folosi inflația pentru a-și finanța cheltuielile de război le-a făcut să renunțe la etalonul-aur și la disciplina bugetară pe care acest sistem o impunea.

O monedă poate exista și fără stat

Este cel puțin ciudat că succesul unificării monetare internaționale realizate în condițiile etalonului-aur i-a inspirat foarte puțin pe teoreticienii construcției europene. După părerea lui P. Salin, fost președinte al „Societății Mont Pelerin”, explicația rezidă în lipsa de motivație a cercetătorilor:

Dacă recunosc că piețele sunt autosuficiente pentru a face ajustările necesare în cadrul unei zone monetare, cercetătorii din domeniul economiei monetare își pierd granturile. Ei nu mai pot publica la nesfârșit articole cu privire la politica monetară optimă și la cea mai bună combinație de politici monetare, bugetare ș.a.m.d.(7)


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro



















821 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version