Confruntarea electorala de marti din Statele Unite a fost, fara doar si poate, una dintre cele mai interesante din istoria alegerilor americane recente. Poate doar scrutinul prezidential din 2000, cand George W. Bush a devenit lider la Casa Alba dupa un duel al avocatilor si dupa ce pierduse optiunea populara in fata lui Al Gore, sa mai egaleze tensiunea alegerilor din acest "Super Tuesday". Daca in tabara republicana, senatorul John McCain si-a consolidat pozitia de principal candidat la nominalizarea partidului, electoratul democrat continua sa fie inca profund divizat si sa mai astepte pana la Conventia Nationala din Denver, pentru a-l alege pe cel care il va infrunta, la 4 noiembrie, pe veteranul din Vietnam in lupta pentru Casa Alba.

Democratii, in continuare divizati

Daca victoria senatorului de Arizona aproape a clarificat lucrurile in Partidul Republican iar desemnarea sa drept candidat pentru functia de presedinte al SUA pare o formalitate, democratii nu au un invingator clar. Desi a invins in statele-cheie New York, California si Massachusetts, Hillary Clinton nu este un castigator detasat. Contracandidatul sau, Barack Obama, a reusit sa-si adjudece mai multe state decat senatorul de New York, iar numarul delegatilor sai este aproape egal cu cel al fostei Prime Doamne.

Mai mult, desi la inceputul campaniei electorale, Barack Obama era vazut drept un outsider, propulsat in lumina reflectoarelor doar de tineretul indragostit de MySpace si Facebook sau de site-ul cult YouTube, senatorul de culoare a devenit acuma o voce importanta pentru democrati. Iar faptul ca, in afara victoriilor de marti din statele dominate de afro-americani (Alabama si Georgia), Obama s-a impus si in regiunile in care albii sunt majoritari (Colorado, Idaho, Minnesota si Kansas), e semnificativ pentru accesiunea formidabila a senatorului in randul electoratului democrat.

Care au fost insa atuurile care au determinat victoria, chiar si la limita, a fostei Prime Doamne a SUA? Lasand la o parte ambitia sa enorma, hotararea si puterea de lupta recunoscute inclusiv de adversari, analistii sunt convinsi ca, mai ales in California si New York, Clinton a beneficiat de voturile numeroaselor comunitati hispanice din cele doua state. "Super Tuesday" a fost astfel un "Super Martes" norocos in cazul senatorului de New York. In plus, "gulerele albastre" democrate par sa fi inclinat si ele pentru Hillary, ingrijorate de starea economiei si convinse ca planurile senatorului pentru revitalizarea Americii vor da roade.

Principalul avantaj, fostul presedinte

Dar analistii cred ca cel mai important avantaj detinut de Hillary Clinton sta chiar in forta extraordinara pe care o reprezinta fostul lider al Administratiei de la Washington si partenerul ei de viata. Bill Clinton continua inca sa fascineze o mare parte dintre democrati, iar cuvantul sau are greutate in partid. Imaginea sa repetata pe culoarele Casei Albe, chiar daca doar in rol de sot a lui Hillary, pare sa fi atarnat decisiv in optiunile electoratului democrat dominant, reprezentat de mamele gospodine si de cei care, in urma cu 30 de ani, participau la manifestatiile anti-razboi din campusurile de la Yale, Harvard sau Berkeley.

Interesant din acest punct de vedere este si faptul ca, cu doar cateva zile inainte de "Super Tuesday", Bill Clinton a decis sa faca o vizita cu parfum electoral in California, adica exact in fieful cel mai disputat si care, prin numarul mare de delegati, ar putea pana la urma sa incline balanta in favoarea lui Hillary. Flerul taberei Clinton pare sa fi functionat bine in cazul Californiei, iar puterea de convingere a lui Bill Clinton a reusit sa-i atraga de partea lui Hillary pe alegatorii hispanici, pe cei de culoare si pe nehotaratii democrati din acest stat.

Rolul important al lui Bill Clinton a devenit si mai evident dupa ce Barack Omaba a reusit sa atraga de partea sa cateva dintre cele mai cunoscute personalitati din star system-ul american. Oprah Winfrey, care se afla de ani buni in fruntea personajelor influente din media de peste Ocean, si-a proclamat neincetat sprijinul pentru Obama, iar Robert de Niro, George Clooney sau Sharon Stone s-au implicat activ in campania electorala a senatorului de culoare. Influenta fostului presedinte asupra greilor de la Hollywood a contat astfel enorm in aceasta situatie, contrabalansand frenezia pro-Obama si reusind sa mentina in tabara lui Hillary actori, cantareti si directori de studiouri de film ce au contribuit la victoria californiana a fostei Prime Doamne.

In sfarsit, nu trebuie omis nici faptul ca, martori ai unei economii aflata in pragul recesiunii si fara sanse imediate de iesire din criza, alegatorii democrati rememoreaza perioada de crestere constanta cunoscuta de America in timpul celor doua mandate petrecute de Bill Clinton in fruntea Administratiei. Fara indoiala ca, ajunsa la Casa Alba, presedinta Hillary va veni cu un plan economic care va purta si amprenta fostului lider de la Washington. Chiar daca contextul e astazi diferit decat la mijlocul anilor '90, o revigorare economica asemanatoare erei lui Bill Clinton este posibila, iar alegatorii democrati au intuit o astfel de perspectiva.

Confruntarea electorala dintre Hillary si senatorul de Illinois va fi probabil si mai tensionata pana la sfarsitul lunii august, cand delegatii democrati vor decide in Colorado, la conventia partidului, cine va duce lupta finala pentru Casa Alba. Dupa ce a pierdut cateva confruntari electorale importante, fosta Prima Doamna pare sa-si fi regasit ritmul insa trebuie sa convinga nu doar establishment-ul Partidului Democrat ci si membrii simpli ai formatiunii din Idaho, Florida sau Alaska. In plus, ea trebuie sa rezolve delicata problema a fondurilor, dupa ce s-a aflat ca finantele campaniei sale sunt pe sfarsite. Urmatoarele luni ne vor lamuri daca influenta lui Bill Clinton va fi in continuare la fel de puternica si daca Hillary va profita de avantajul luat in "Super Tuesady".