Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

O dezbatere uitată: Cum se poziționează partidele politice românești în privința Kosovo

de Alexandru Damian si Agon Demjaha     Contributors.ro
Miercuri, 27 martie 2019, 10:51 Actualitate | Opinii


Alexandru Damian
Foto: Arhiva personala

Poziția României de nerecunoaștere a Kosovo a fost și este susținută de aproape toate partidele politice românești. Cu toate acestea, micul stat recunoscut de majoritatea țărilor UE joacă un rol important în procesul de extindere al UE în Balcanii de Vest și în special în relația dintre Serbia și Uniunea Europeană. Prioritizarea Balcanilor de Vest de către președinția României a Consiliului UE ignoră orice referire la Kosovo deși este probabil cel mai sensibil dosar al regiunii.

Dezbaterea privind Kosovo este însă limitată puternic și de contextul regional nefavorabil: acțiunile din ce în ce mai provocatoare ale Rusiei și Ungariei în regiune și crearea de paralelisme între Kosovo și anexarea ilegală a Crimeei, Ținutul Secuiesc sau Transnistria au dus la proiectarea discuției despre Kosovo ca un subiect tabu pe agenda publică.

Balcanii de Vest au fost în centrul președințiilor Austriei și Bulgariei în 2018, ultima găzduind și un Summit Uniunea Europeană-Balcanii de Vest la Sofia, în mai 2018. Interesul crescut al celor două țări asupra regiunii se datorează atât legăturilor economice și politice pe care le au în zonă, dar și schimbării de optică de la Bruxelles. Reașezarea Balcanilor de Vest pe agenda europeană a apărut și pe fondul încercării de a contrabalansa influența crescândă a Rusiei, Turciei și morarhiilor din Golf. Un model similar este urmat, teoretic, de către președinția română și viitoarele președinții par­te a Trio-ului (Finlanda și Croația), cu un nou summit urmând a avea loc în Croația în prima parte a anului 2020.

Cu toate acestea, lipsește o piesă cheie de pe agenda publică a României și din abordarea sa față de procesul de extindere în Balcani: Kosovo. Nici programul Președinției și nici dezbaterile naționale nu fac referire la Kosovo și la relația sa cu Uniunea Europeană. România rămâne unul dintre cele cinci state membre ale UE care nu recunosc Kosovo și are o interacțiune extrem de limitată cu acesta.

Iar absența oricărei referire la statutul Kosovo sau cum micul stat pe care România nu-l recunoaște influențează procesul de extindere în Balcanii de Vest, inclusiv în relația cu Serbia, principala legătură a României cu regiunea, își are rădăcina în poziția partidelor politice românești din ultima decadă: decizia de a nu recunoaște Kosovo a fost și este susținută de toate partidele politice românești, cu excepția Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Kosovo rămâne probabil cel mai dificil dosar în Balcanii de Vest, regiune pe care România și-a prioritizat-o în timpul președinției. Totuși, este greu să-ți propui să împingi dosarul Balcanii de Vest la nivel european sau să vii cu scenarii de extindere dacă în România nici măcar nu se dezbate relația complicată dintre UE, Serbia și Kosovo.

Evoluții legate de poziția partidelor politice din România

Începând cu anul 2008, partidele politice române au exprimat un refuz clar de a recunoaște declarația unilaterală de independență a Kosovo. La 18 februarie 2008, cu o largă majoritate – 357 în favoarea și doar 27 împotriva – Parlamentul României a adoptat o declarație împotriva acestei recunoașteri. Această poziție a fost pusă pe seama unei abordări legaliste, România acuzând o încălcare a dreptului internațional.

Totuși, în spațiul public, au fost promovate și amplificate narațiunile alternative, Kosovo fiind prezentat ca un precedent periculos. S-au făcut paralele între independența Kosovo și teama de secesiune din Ținutul Secuiesc, statutul regiunii separatiste a Transnistriei și, după 2014, anexarea ilegală a Crimeei. În plus, adesea se face trimitere la relația aproape mitologizată dintre România și Serbia, care are la bază legăturile cu fosta Iugoslavie în perioada comunistă.

Necontestată din interior și cu un larg consens în rândul partidelor politice, orice dezbatere pe această temă a fost blocată în ultimul deceniu.

În 2016, Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) a realizat una dintre puținele analize cantitative despre Kosovo, adresată parlamentarilor din Parlamentului României de la momentul respectiv. 202 de parlamentari au răspuns la cercetare (51 de senatori și 151 de deputați – dintr-un număr total de 506 parlamentari contactați). În primul rând, studiul a arătat mari discrepanțe între pozițiile clare, fără echivoc, adoptate de partidele politice, și gradul de informare din interiorul acestora.

Deși 85% dintre respondenți consideră că rolul României în politica de extindere a UE în Balcani este important, doar 55% consideră că sunt informați sau bine informați despre Balcanii de Vest și, în special, despre Kosovo.


Datele din studiu arătau că în 2016 39% dintre parlamentari considerau că România ar trebui să recunoască Kosovo, 35% fiind împotriva recunoașterii, iar 26% nerăspunzând la această întrebare. Aceste cifre pro-recunoaștere nu sunt neglijabile și, la prima vedere, ele nu reflectă neapărat poziția vehementă împotriva recunoașterii.

Există două explicații principale pentru acest lucru. Partidele politice din România, în special cele de masă, au o abordare de sus în jos, deciziile critice fiind luate de membrii de bază ai partidului, care sunt rareori contestați din interior.

În al doilea rând, în ciuda faptului că partidele politice mențin politica de nerecunoaștere și folosesc narațiuni alternative pentru a-și fundamenta opinia, exista și un sentiment de disconfort între ele pentru că se află de aceeași parte cu doar câteva țări din UE și pentru că nu împărtășesc opinia familiilor lor europene și opinia celor mai importanți parteneri ai României: UE și SUA. Reducerea presiunii externe ca urmare a anexării ilegale a Crimeei a atenuat acest sentiment în rândul partidelor și aproape a oprit orice altă dezbatere despre Kosovo.

La fel de interesante sunt și datele privind motivația care a stat la baza poziționării partidelor: 36% dintre parlamentari au arătat că se „creează un precedent pentru Rusia și Ungaria”, în timp ce 13% au susținut că „afectează integritatea teritorială a Serbiei”, în timp ce parlamentarii care au fost pro-recunoaștere au argumentat că „România ar trebui să urmeze partenerii UE și SUA și să recunoască Kosovo”.

Aceste narațiuni alternative, împreună cu relația considerată privilegiată dintre România și Serbia, au creat un efect care s-a amplificat în timp. Subiectul Kosovo este astăzi și mai îndepărtat de agenda publică, lipsind din programele politice ale partidelor sau de pe agenda publică. Kosovo rămâne cel mai sensibil dosar din regiunea considerată prioritate de România, dar este în continuare ignorat de București.

O privire de ansamblu a perspectivei noilor partide politice referitoare la Balcanii de Vest și Kosovo

Mediul politic românesc a trecut prin schimbări semnificative în ultimii ani, prin apariția unor noi partide politice, în special Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS). Partide precum USR și PLUS pot deschide dezbateri mai substanțiale despre Kosovo, dar ar necesita un climat național și regional mai favorabil.

Kosovo a fost și rămâne un subiect marginal pe agenda publică, iar niciunul dintre cele două partide nu are o agendă clară privind Balcanii de Vest, cu excepția transmiterii unor mesaje generale de susținere a extinderii UE în Balcani.

Noile partide politice sau anumite grupuri din partidele de masă ar putea face pași mici în direcția consolidării și a unei mai bine înțelegerii a Balcanilor de Vest și a Kosovo, insă nu vor apărea schimbări bruște din interior. Un prim pas ar fi renunțarea la temerile nejustificate pe care s-a clădit relația României cu Kosovo, însă în contextul regional actual, cu acțiuni din ce în ce mai provocatoare ale Rusiei și Ungariei în regiune, este greu de crezut că o astfel de dezbatere poate avea loc.

Pe termen mediu și lung, noile partide trebuie să-și contureze o politică clară în Balcanii de Vest, fără să ignore dosarul sensibil al Kosovo. Însă limitele în care pot acționa noile partide sunt majore – context național și regional complicat, relații totuși limitate cu țările din Balcanii de Vest, ignorare a regiunii și prioritizarea Parteneriatului Estic.

Kosovo – un subiect tabu

În prezent, contactele politice la nivel de partide dintre Kosovo și România sunt mai degrabă inexistente, în timp ce schimburile la nivel academic sau cultural rămân la un nivel extrem de scăzut.

Întregul spectru politic din România – fie că este vorba de partidele de masă sau de noile partide politice – împărtășește o viziune comună asupra politicii de nerecunoaștere față de Kosovo. După o poziție necontestată timp de zece ani, orice schimbări bruște din interior sunt foarte puțin probabile. Poziția oficială a României este susținută pe scară largă de partidele politice și, în absența unui acord între Belgrad și Pristina, este foarte puțin probabil ca recunoașterea Kosovo să fie dezbătută la nivel intern.

Această poziție trebuie înțeleasă din perspectiva mediului politic și a agendei publice din România: percepția legată de bunele relații dintre România și Serbia și efectul amplificator al paralelei dintre Kosovo și Ținutul Secuiesc, Transnistria și Crimeea au reușit să domine agenda publică și să submineze orice dialog.



Citeste intreg articolul is comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















1320 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version