Vineri, 22 martie, a avut loc, la Parlamentul European din Bruxelles, un congres al cetățenilor europeni, care au propus idei de reînnoire a politicilor europene. La acest congres al europenilor au participat atât inițiatorii celor mai votate propuneri, dar și o parte dintre cei care au votat aceste idei și au fost selectați aleatoriu pentru a susține sau discuta în plen respectivele idei. La discuții au luat parte de asemenea, și o serie de politicieni, reprezentanți ai unor ONG-uri, precum și europarlamentari din actuala legislatură a Parlamentului European.
Adunarea ideilor cetățenilor europeni, organizarea votului online și organizarea congresului au fost realizate de o asociație ”We Europeans”, formată dintr-un ONG apolitic, numit Civico și Make.org. La această inițiativă au participat 1,7 milioane de europeni, au fost trimise, conform We Europeans, 30.000 de propuneri, votate de 11,3 de milioane de europeni.
Zece dintre cele mai votate propuneri au fost alese pentru a fi prezentate de către inițiatori și susținute de către așa numiți ”ambasadori” ai propunerilor, persoane care au profesional legătură cu esența subiectului. Aceste propuneri vor fi prezentate în luna mai, la SUMMIT-ul de la Sibiu al Consiliului UE.
- Prima propunere a fost susținută de Olanda și se referă la necesitatea construirii unui program de reciclare european. Materialele reciclabile trebuie să fie refolosite și să nu fie distruse.
- A doua propunere a venit din partea lui Alessandro (probabil un cetățean din Spania-din păcate nu s-a prezentat) și a fost una extrem de interesantă și de actualitate: Celor condamnați pentru fapte penale (de ex cei care au comis fraude penale) trebuie să le fie interzis să lucreze în sectorul public (în întreaga Uniune Europeană) sau să le fie interzisă candidatura pentru o funcție în Europa.
- Pădurile trebuie să fie protejate printr-un bun (bine organizat) sistem silvic și prin plantarea a noi copaci. Pentru fiecare copac tăiat trebuie să fie plantați alți cinci- propunerea a venit din partea Annei din Irlanda.
- A patra propunere este aceea a unui cetățean belgian: Este necesar ca să existe facilități de taxe pentru multinaționale, iar taxele efective trebuie introduse în țările unde se face profitul (profitul cel mai mare).
- Propunerea a cincea, a fost susținută de un cetățean român, un absolvent de medicină veterinară de la Cluj. Acesta a susținut că trebuie realizate investiții în cercetare și educație.
- Drepturi (egal) protejate în toate țările membre UE pentru toți cei care muncesc-propunere susținută de o doamnă din Grecia.
- Un cetățean din Suedia a promovat ideea necesității rearmonizării în domeniul restricțiilor de utilizare a produselor chimice, în special în industria alimentară.
- Birute din Lituania a susținut ideea unor proiecte de energie regenerabilă în orașe.
- Un cetățean din Spania își dorește ca să existe informații clare și transparente despre proiectele și deciziile europene.
- Ultimul proiect a fost promovat de o doamnă filolog din Bulgaria, care a vorbit despre necesitatea de a exista, la nivel UE, tratarea oricărui cetățean, posesor al unui card european de sănătate, în orice țară de la nivelul UE.
Iată așadar ce gândesc, cu ce se preocupă și ce anume vor europenii: o Europă puternică, o Europă ”verde”, o Europă transparentă, curată, fără corupție și fraudă, o Europă unde educația și cercetarea să aibă un loc important, unde drepturile muncitorilor și a tuturor pacienților să fie egal respectat în întreaga Europă. Cetățenii, în alocuțiunile lor, atât cei care au prezentat propunerile, cât și cei care și-au exprimat dorința de a fi ascultați în plen, au conturat, indirect, nevoia și ideea unei Europe unitare (de altfel, asta exprimă majoritatea celor zece propuneri).
În a doua parte a zilei, după-amiază, s-a discutat cu reprezentanți ai unor ONG-uri, cu europarlamentari, cu membrii unor comisii parlamentare.
Politicienii au fost plăcut surprinși de inițiativă și de participarea cetățenilor europeni la construirea Europei, au promis că vor continua astfel de chestionări, dar vor să inițieze și un dialog real cu cetățenii europeni, argumentând (cu ce altceva dacă nu) cu definiția ”democrației”. S-a vorbit și despre statul de drept, despre principiile democrației și despre drepturile omului, trei aspecte esențiale care delimitează Europa de alte țări sau zone ale lumii.
Recunosc că am și eu răfuielile mele cu Uniunea Europeană, ca mulți alții, dar nu cred că ne putem permite să trăim în afara valorilor europene. Suntem toți diferiți, dar în același timp similari. Ceea ce ne lipsește la nivel european, ne lipsește și la nivel național: respectul pentru celălalt, acceptarea individualității omului de lângă tine.
Politic însă, așa cum consideră și această asociație, Europa nu-și mai permite să mai neglijeze vocile cetățenilor ei. Am fost și eu tentată să cred că ar exista o conspirație electorală. Consimt că un pic de iz electoral există, dar mi-am amintit că rolul Consiliului UE este de a avea inițiative legislative, iar Consiliul nu se votează, ci doar membrii Parlamentului.
Retorica temerilor din societatea civilă românească am văzut-o la mulți dintre vorbitorii din PE de vineri. Teama unor cetățeni, conștienți de pericolele care se adună deasupra Europei, arată faptul că oameni simpli știu să se ferească de manipulări și sunt foarte realiști.
Ceea ce m-a contrariat este faptul că mulți studenți au ridicat problema necunoasterii rolului instituțiilor europene de către tineri din toate țările și au sugerat că ignoranța ar fi cauza manipulării la nivel european.
Atmosfera a fost extraordinară, oameni de toate vârstele și probabil de condiții sociale diferite, au gustat din experiența unei dezbateri destul de alerte și temporal limitată. Dar s-au împățit zâmbete, iar bucuria de a fi acolo, toți împreună, este greu de exprimat în cuvinte.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
