Procurorul-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a simțit ieri nevoia să iasă cu o declarație de presă în apărarea instituției pe care o conduce. La oră de maximă audiență, într-un cadru lemnos și sobru, dl Gheorghe Stan a apărut cu firma la care prestează și, sub privirea mută și oarecum îndurerată a adjunctei sale, și-a dat cu ea în cap. O lovitură de mare răsunet, de altfel.
„Ne-am propus ca activitatea Secției să fie reflectată în spațiul public într-o manieră cât mai rezervată, astfel încât judecătorii și procurorii să-și exercite atribuțiile profesionale la adăpost de orice fel de temeri ori presiuni” – a debutat dl Stan, cu câteva ore înainte ca presa plătită de guvernul PSD să publice acte din dosarul „TelDrum”, pe care SIIJ s-a zbătut și a reușit în final să-l obțină, în copie, de la DNA. De altfel – în virtutea aceleiași rezerve, fără îndoială – SIIJ a publicat numărul (mint ei, prin omisiune) și detaliile „dosarelor referitoare”, zic ei, în realitate plângerilor la adresa unui anume procuror. Ar fi fost o obligație legală, pretinde dl Stan – iar eu am șansa să găsesc în lege obligația asta cam cât am să găsesc ce parte i-a fost vătămată inculpatului fugar Sebastian Ghiță într-un dosar în care acuză că a dat o mită. Poate ne va lămuri dna procuror Florea cândva, doar dacă se simte obligată, firește, nu doresc să-i provoc temeri sau presiuni.
Dar mai gogonată a fost alta. Oare v-am spus bancul cu ulcica? E un instrument obligatoriu pentru caracterizarea instituțiilor noastre în zodia PSD – ALDE, pentru simplul motiv că îl produc în mod constant în declarații, legi, decizii și așa mai departe. Zice așa: un om împrumută o ulcică, o sparge și refuză să despăgubească proprietarul. E chemat în fața instanței, primește în prealabil trei apărări posibile și le înșiră acolo, pe toate: „D-le judecător eu am primit ulcica gata spartă. Jur că am înapoiat-o întreagă! În fine, Onorată Instanță, eu n-am împrumutat nicidată o ulcică și nimeni nu poate dovedi contrarul!”
Ce reprezintă în viziunea dlui Gheorghe Stan, procurorul șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, un dosar de urmărire penală in rem? În cursul declarației de ieri, am aflat trei variante:
1. Prin simpla lor existență sunt, citez, „elemente care afectează independenţa judecătorilor şi procurorilor” – asta apropo de cele închise cu ocazia operaționalizării Secției, motiv de laudă pentru dl procuror. Dar mai sunt și,
2. Chestiuni ce țin de interesul public, atunci când o privesc pe „numita Laura Codruța Kovesi” – am citat din nou din dl procuror Stan. Prin urmare, ele trebuie publicate în detaliu, în virtutea unei obligații legale nespecificate. Și, în fine, decisiva, nucleara, dosarele astea sunt, de fapt,
3. Concretizarea impusă de lege a unei plângeri penale, un simplu cadru pentru verificări, o banală dar obligatorie formalitate – atunci când privește oficialii europeni, Timmermans și Jourova.
La fel ca eroul din bancul sus-pomenit, dl Stan a prezentat toate aceste trei variante mutual incompatibile într-o singură declarație.
Nu vă mai plictisesc cu restul, îndeajuns să spun că o declarație invocând independența și imparțialitatea conducerii SIIJ a fost în bună măsură identică cu punctajul PSD în materie, așa cum bubuie prin toate trompetele plătite de acest partid. Că producția de ieri seară ar fi trebuit să asigure procurorii de buna credință a Secției, dar a fost desființată, punct cu punct, minciună cu minciună, de reprezentanții procurorilor, asociații, CSM și Procurorul General. Că urmare a declarației menite „să înlăture orice suspiciuni” a fost sesizată Inspecția Judiciară privitor la activitatea Secției. Un bun indiciu, chiar și pentru dl Stan, că declarația sa a avut alt efect decât cel scontat.
Iar asta mă duce la următoarea întrebare: ce va fi fost în mintea omului? N-aș merge cu speculația până acolo încât să cred că dl procuror-șef Stan e lipsit de orice autonomie, dar care va fi fost planul cu spectacolul ăla jalnic, dacă a fost vreunul? Ce va fi urmărit, la ce-i va fi servit? Mă tem că în lipsa unei explicații mai simple răspunsul este că și conducerea SIIJ reprezintă produsul unei contraselecții intenționate, așa cum a ajuns aproape întreg guvernul PSD ALDE. Una făcută pe principiul: cel mai ușor se extirpă coloana vertebrală la indivizii al căror cap n-are nevoie de ea.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro
