Țigan, ateu, gay. Suprema insultă. Supremul argument că celălalt nu poate avea dreptate. Dovada supremă că nu ai cum să fii român dacă susții laicitatea statului, vrei o societate democratică sau ai pretenția să fii condus de un guvern competent.

Alexandru Toma Patrascu Foto: Arhiva personala

Căci, nu-i așa, ce poate fi mai rău în imaginarul colectiv al nației decît a fi țigan, ateu sau gay (scris, eventual, ghei)? Știm cu toții că românii sînt conservatori, discriminatori și cu frică de Doamne Doamne; este imaginea clară pe care ne-o arată nenumărate sondaje făcute de-a lungul timpului. Mass media repetă mereu această concluzie, politicienii o folosesc cînd își pregătesc discursurile, ONG-urile o invocă pentru a-și susține cauza…

Ca urmare a publicării unui nou studiu (IRES, 2018),[1] de două zile presa vuiește că “discursul urii a crescut în România“.[2] Unii deplîng că “discursul urii este marcat de frici și prejudecăți serioase față de tot ceea ce nu e românul tipic ortodox, heterosexual și naționalist“, alții se bucură că “48% dintre români VOR o mișcare NAȚIONALISTĂ“.[3] Indiferent de ce parte a baricadei se poziționează, toată lumea e de acord:

[…] fenomenul discriminării este unul prezent și consistent în România. Frica de alteritate, intoleranța față de diferența bazată pe orientarea sexuală, sănătate, religie, limbă sînt realități incontestabile care fac ca orizontul de receptare a discursului urii să fie unul fertil. De altfel, discursul urii face parte din cotidian, iar tendința recentă este una de creștere, printre principalii promotori fiind politicienii și mass media.[4]

România nu este nici pe departe o țară liberală și tolerantă, căci da, toate sondajele, mai vechi sau mai noi, sînt cît se poate de clare în această privință. 59% dintre concetățenii noștri nu ar accepta un homosexual în familie; 30% nu s-ar împrieteni cu un imigrant.[5] Dar nu aceasta este știrea, iar presa, din neatenție și/sau pe principiul că lucrurile negative atrag atenția, ratează esențialul.

Cifrele recentului studiu sînt corecte, dar datele lipsite de context nu au prea mare valoare. Adevărata știre a fost ignorată; adevărata știre este alta: România se schimbă rapid și devine o țară tolerantă!

În 2003, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a realizat un sondaj[6] similar celui de acum al IRES, iar rezultatele acestuia ne permit să vedem cum a evoluat România în 15 ani. Concluziile sînt demne de un breaking news și ar trebui să dea de gîndit multor politicieni.

În 2003, doar TREI LA SUTĂ dintre români ar fi acceptat în familie un homosexual față de 41% astăzi, o creștere de aproape 14 ori a ponderii celor toleranți! Tendințe similare se văd și pentru alte categorii discriminate în mod “tradițional”, evrei, țigani, negri. În doar 15 ani, imensa majoritate a românilor a încetat să se mai teamă de bau-bau-ul “străinului”. 79% dintre concetățenii noștri ar accepta astăzi în familie un evreu sau un negru, 71% un țigan; în 2003 procentele erau de doar 21%, 9% și. respectiv 7%.

Această schimbare profundă a societății explică și eșecul Coaliției pentru Familie de a legifera discriminarea homosexualilor și rateurile date de toate partidele care au încercat în ultimii ani să promoveze o agendă extremistă. Să nu uităm, de altfel, că avem un președinte german de religie protestantă. Cine ar fi luat în calcul o astfel de variantă cu doar o generație în urmă?

România este pe drumul cel bun. Aceasta este știrea. Mi-e doar teamă că, prezentată așa, s-ar putea să nu facă prea mult rating… Eventual, s-ar putea salva situația cu un clickbait: “Breaking News: Românii IUBESC homosexualii!

Pînă la urmă, trebuie să trăiască și presa din ceva…

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro