Se discută în aceste zile la Bucureşti despre proiectul bugetului de stat pe anul 2019. Politicienii încearcă să estimeze situaţia economică a României şi mai mulţi specialişti români din diferite instituţii (inclusiv de la Banca Naţională a României) au semnalat pericolele care pot să apară din supraevaluarea posibilităţilor autorităţilor politice de la Bucureşti de a obţine în anul 2019 rezultatele economice menţionate în proiectul care urmează să fie aprobat în Parlamentul României.
Discuţiile respective sunt urmate de mesaje mai mult sau mai puţin clare, pe care actorii politici le transmit cetăţenilor. Modul de acţiune al politicienilor de astăzi ne-a adus aminte de o stenogramă întocmită în noiembrie 1985 şi aflată în fosta arhivă a Comitetului Central al P.C.R. Şi atunci, ca şi acum, exista un blocaj la nivelul factorilor politici privind informarea cetăţenilor despre problemele economice din ţară. Şi atunci, ca şi acum, se apela în mod frecvent la diluarea mesajelor negative printr-o inflaţie de cuvinte care nu le permitea muritorilor de rând să înţeleagă ce se întâmplă în economie. Pentru exemplificare, prezentăm protocolul şedinţei din 8 noiembrie 1985 a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Stenograma aceleeaşi şedinţe ne oferă posibilitatea de a afla ce anume s-a dorit să se ascundă opiniei publice de către liderii politici comunişti din România, în fruntea cărora se afla Nicolae Ceauşescu.
Stenograma nu a fost întocmită pentru o publicare ulterioră a sa, spre deosebire de anumite paragrafe din protocolul şedinţei respective. Acest aspect merită subliniat pentru a se înţelege de către cititorii de astăzi faptul că problemele de personal din diferite unităţi industriale româneşti şi din Valea Jiului erau reale, concrete şi, în acelaşi timp, blocate pentru discuţiile cu muritorii de rând de către nomenclaturiştii Partidului Comunist Român – care erau schimbaţi din funcţii de Nicolae Ceauşescu prin celebra „rotaţie a cadrelor”. Fiind politician, puteai ajunge ministru al Afacerilor Externe pentru ca, apoi, să fii considerat specialist în domeniul controlului activităţilor economice (a se vedea cazul lui Ştefan Andrei din protocolul de mai jos). Şi exemplele româneşti, anti-meritocratice, pot să continue la nesfârşit, din păcate, inclusiv în zilele noastre. Carnetul de partid era cu mult mai important decât competenţele specialiştilor reali, neînregimentaţi politic.
Protocolul şi stenograma şedinţei din 8 noiembrie 1985 a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., în cursul căreia s-a discutat despre îndeplinirea planului productivităţii muncii în industria din România, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 1985 (extrase).
PARTIDUL COMUNIST ROMÂN
COMITETUL CENTRAL
Nr. 3750
Arhiva Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.
Nr. 2357 26 XI 1985
PROTOCOL nr. 21
al şedinţei Comitetului Politic Executiv [al C.C. al P.C.R.], din ziua de 8 noiembrie 1985
Şedinţa a fost prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român.
Au participat tovarăşii: Banc Iosif, Bobu Emil, Cazacu Virgil, Ceauşescu Elena, Ciobanu Lina, Coman Ion, Constantin Nicolae, Dăscălescu Constantin, Dincă Ion, Dobrescu Miu, Fazekaş Ludovic, Găinuşe Alexandrina, Mănescu Manea, Niculescu Paul, Olteanu Constantin, Oprea Gheorghe, Pană Gheorghe, Păţan Ion, Popescu Dumitru, Rădulescu Gheorghe, Verdeţ Ilie, Andrei Ştefan, Bîrlea Ştefan, Ceauşescu Nicu, Constantin Leonard, David Gheorghe, Enache Marin, Enache Petru, Gere Mihai, Ghiţulică Maria, Giosan Nicolae, Gâdea Suzana, Mihalache Nicolae, Moga Ioachim, Mureşan Ana, Nae Elena, Pacoste Cornel, Postelnicu Tudor, Radu Ion, Stoica Gheorghe, Totu Ioan, Ursu Ioan, Winter Richard.
Au fost invitaţi tovarăşii: Curticeanu Silviu, Radu Constantin, Ion N. Nicolae, Petrescu Gheorghe, miniştri şi alte cadre de conducere menţionate în lista anexă.
Şedinţa a început la ora 10.15 şi s-a terminat la ora 12.30.
Ordinea de zi:
I. Proiectul Planului naţional unic pe anul 1986.
II. Raportul privind îndeplinirea planului productivităţii muncii.
III. Proiectul de Lege cu privire la creşterea productivităţii muncii, perfecţionarea organizării şi normării producţiei şi a muncii.
IV. Raportul privind asigurarea şi controlul calităţii produselor.
V. Raportul privind reparaţiile capitale.
VI. Programul privind autoconducerea şi autoaprovizionarea, pentru asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei.
VII. Informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia.
VIII. Convocarea Plenarei C.C. al P.C.R. şi a Marii Adunări Naţionale.
IX. Unele probleme organizatorice.
X. Alte probleme.
I. Comitetul Politic Executiv a aprobat proiectul Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României în anul 1986 şi a stabilit să fie supus dezbaterii Plenarei C.C. al P.C.R.
II. Analizând Raportul privind îndeplinirea planului productivităţii muncii în industria republicană, construcţii-montaj şi transport, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 1985, Comitetul Politic Executiv a indicat următoarele:
- Ministerele economice şi organele de sinteză vor lua măsuri hotărâte pentru recuperarea, în cel mai scurt timp, a rămânerilor în urmă şi asigurarea tuturor condiţiilor în vederea creşterii substanţiale a productivităţii muncii în toate ramurile economiei naţionale, la nivelul stabilit prin plan. În mod deosebit se va analiza, în toate ramurile, modul cum se aplică acordul global, cum se respectă prevederile legale privind normarea personalului din unităţile economice, întărirea spiritului de răspundere, a ordinii şi disciplinei în producţie, în organizarea şi conducerea activităţii economice din întreprinderi.
- Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor, organele financiar-bancare, Comitetul de Stat al Planificării şi celelalte organe de sinteză vor asigura respectarea riguroasă, de către fiecare minister, centrală industrială şi întreprindere a tuturor prevederilor şi normelor legale privind creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei economice. În toate ministerele economice, inclusiv în ministerele şi organele de sinteză şi în sistemul bancar se va analiza cu exigenţă şi răspundere modul în care se realizează sarcinile de plan în domeniul productivităţii muncii şi se va asigura ca, încă în cursul lunii noiembrie a.c. să se introducă o ordine desăvârşită şi să se realizeze o îmbunătăţire radicală în acest domeniu.
- Guvernul va analiza în mod deosebit modul în care se desfăşoară activitatea în combinatele şi întreprinderile de celuloză şi hârtie şi va lua măsuri pentru realizarea planului de către acestea.
III. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat proiectul de Lege cu privire la creşterea productivităţii muncii, perfecţionarea organizării şi normării producţiei şi a muncii şi a stabilit ca, după ce i se vor aduce îmbunătăţirile indicate în şedinţă, să fie supus Plenarei Comitetului Central al P.C.R. şi apoi adoptării de către Marea Adunare Naţională.
IV. Examinând Raportul privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi activitatea de metrologie pe trimestrul III al anului 1985, Comitetul Politic Executiv a hotărât ca problemele cuprinse în acest raport să constituie obiectul unei dezbateri aprofundate în cadrul guvernului, care trebuie să ia toate măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea, în continuare, a activităţii în acest domeniu. Guvernul, ministerele economice, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Finanţelor vor lua toate măsurile pentru a se asigura încadrarea riguroasă a fiecărei unităţi de producţie în consumurile de materii prime şi materiale stabilite prin plan şi pentru reducerea lor în continuare.
- Comitetul Politic Executiv a indicat Guvernului să ia măsuri împotriva acelor cadre din ministere şi alte organe centrale, inclusiv de la Consiliul de Miniştri, care se fac vinovate de încălcarea hotărârilor şi reglementărilor privind reducerea consumurilor de materii prime şi să raporteze conducerii partidului asupra măsurilor luate.
V. Comitetul Politic Executiv a indicat ca Raportul privind îndeplinirea planului de reparaţii capitale, modernizări şi revizii generale ale fondurilor fixe în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 1985 să fie dezbătut la Consiliul de Miniştri şi să se ia măsurile necesare.
VI. Comitetul Politic Executiv a aprobat Programul privind autoconducerea şi autoaprovizionarea pentru asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale de consum pe perioada 1 octombrie 1985 – 30 septembrie 1986 şi a hotărât ca acesta să fie supus Plenarei C.C. al P.C.R. şi apoi adoptării de către Marea Adunare Naţională. Totodată, Comitetul Politic Executiv a luat cunoştinţă de conţinutul raportului privind evoluţia preţurilor medii cu amănuntul la principalele bunuri de consum în semestrul I 1985.
VII. În cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care au avut loc la Sofia, în zilele de 22 şi 23 octombrie 1985.
Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cadrul Consfătuirii, modului strălucit în care conducătorul partidului şi statului nostru a prezentat poziţia României în problemele discutate, subliniind că aceasta corespunde întru totul orientărilor stabilite de Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român, intereselor şi aspiraţiilor vitale ale poporului român, cauzei generale a socialismului, destinderii, colaborării şi păcii în lume.
Comitetul Politic Executiv a aprobat în unanimitate semnarea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a Declaraţiei adoptate cu prilejul consfătuirii – „Pentru eliminarea pericolului nuclear şi pentru îmbunătăţirea radicală a situaţiei în Europa, în întreaga lume”, document ce pune, încă o dată, în evidenţă marea răspundere manifestată de ţările participante la Tratatul de la Varşovia faţă de destinele păcii, precum şi hotărârea lor de a acţiona pentru înlăturarea primejdiei unui război nuclear nimicitor, pentru înfăptuirea dezarmării, întărirea securităţii şi dezvoltarea colaborării internaţionale.
S-a subliniat că România socialistă, prin glasul preşedintelui său, a reafirmat cu putere – şi la Consfătuirea de la Sofia – hotărârea poporului român, a partidului şi statului nostru de a face totul şi de a conlucra strâns cu ţările socialiste, cu toate statele lumii, cu forţele iubitoare de pace de pretutindeni pentru a se pune capăt cursei înarmărilor şi a se ajunge la înlăturarea armelor nucleare de pe Pământ şi pentru prevenirea extinderii lor în Cosmos, pentru instaurarea unui climat de securitate, încredere şi largă cooperare pe continentul european şi în întreaga lume.
Comitetul Politic Executiv consideră că este necesar să se facă în continuare totul pentru ca, la întâlnirea din această lună dintre secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan, să se ajungă la înţelegeri corespunzătoare care să deschidă calea reducerii şi eliminării, până la urmă, a armelor nucleare şi a altor arme de distrugere în masă. Indiferent de rezultatele întâlnirii, este însă necesar ca, în viitor, să fie intensificată lupta popoarelor pentru dezarmare nucleară, pentru asigurarea păcii – ca una din problemele fundamentale ale epocii noastre.
Comitetul Politic Executiv consideră, de asemenea, că trebuie intensificate eforturile pentru a se ajunge la reducerea bugetelor militare, care apasă tot mai greu pe umerii popoarelor, duc la amplificarea cursei înarmărilor şi sporesc pericolul de război, împiedică dezvoltarea economico-socială şi ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii.
Comitetul Politic Executiv a apreciat, totodată, că trebuie făcut totul pentru dezvoltarea şi mai puternică a colaborării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre ţările din cadrul CAER, în spiritul hotărârilor adoptate la consfătuirea economică la nivel înalt de anul trecut, pentru aplicarea cu fermitate în viaţă a programelor şi înţelegerilor de lărgire a conlucrării reciproc avantajoase, convenite cu acest prilej – astfel încât să se asigure ca fiecare ţară socialistă să-şi satisfacă în condiţii tot mai bune necesarul de materii prime şi energie, de tehnologii moderne, în vederea înfăptuirii planurilor şi programelor de dezvoltare economică şi socială, a construirii cu succes a orânduirii noi, socialiste.
Aprobând întru totul activitatea desfăşurată de delegaţia română la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, Comitetul Politic Executiv a exprimat convingerea că, acţionând strâns unite, ţările socialiste, toate popoarele lumii, forţele progresiste, înaintate, de pretutindeni, pot schimba cursul periculos al evenimentelor, pot asigura afirmarea politicii de pace, de dezarmare şi colaborare internaţională, înfăptuirea idealurilor de libertate şi independenţă, de progres şi bunăstare a tuturor naţiunilor.
VIII. Comitetul Politic Executiv a stabilit convocarea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român în zilele de 13-14 noiembrie şi a Marii Adunări Naţionale în ziua de 15 noiembrie 1985.
IX. Cu privire la unele probleme organizatorice, Comitetul Politic Executiv a hotărât următoarele:
- Eliberarea tovarăşului Verdeţ Ilie din funcţiile de secretar al Comitetului Central al P.C.R. şi preşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale.
- Eliberarea tovarăşului Ştefan Andrei din funcţia de ministru al afacerilor externe şi alegerea sa în funcţiile de secretar al Comitetului Central al P.C.R. şi preşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale.
- Eliberarea tovarăşului Pacoste Cornel din funcţiile de prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Timiş şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Timiş şi alegerea sa în funcţia de secretar al Comitetului Central al P.C.R.
- Eliberarea tovarăşei Ghiţulică Maria din funcţiile de prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Vrancea şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Vrancea şi alegerea sa în funcţia de secretar al Comitetului Central al P.C.R.
- Eliberarea tovarăşului Matei Ilie din funcţiile de prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Caraş-Severin şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Caraş-Severin şi numirea sa în funcţiile de prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Timiş şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Timiş.
- Eliberarea tovarăşului Pavel Ioan din funcţia de secretar pentru problemele organizatorice al Comitetului judeţean de partid Timiş şi numirea sa în funcţiile de prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Caraş-Severin şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Caraş-Severin.
- Eliberarea tovarăşei Moraru Niculina din funcţia de secretar pentru problemele sociale al Comitetului judeţean de partid Ialomiţa şi numirea sa în funcţiile de prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Vrancea şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Vrancea.
- Eliberarea tovarăşului Marina Mihai din funcţiile de prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Bistriţa-Năsăud şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Bistriţa-Năsăud şi numirea în aceste funcţii a tovarăşului Buşui Nicolae.
- Eliberarea tovarăşului Petre Ion din funcţia de ministru al construcţiilor industriale şi numirea sa în funcţia de viceprim-ministru al Guvernului.
- Eliberarea tovarăşului Văduva Ilie din funcţia de rector al Academiei de Studii Economice şi numirea sa în funcţia de ministru al afacerilor externe.
- Numirea tovarăşului Avram Ioan în funcţia de ministru al construcţiilor industriale.
- Eliberarea tovarăşului Ilie Verdeţ din funcţia de secretar al Comitetului Central al P.C.R., precum şi alegerea în funcţia de secretari ai Comitetului Central al P.C.R. a tovarăşilor Ştefan Andrei, Pacoste Cornel şi Maria Ghiţulică vor fi supuse spre aprobare Plenarei Comitetului Central al partidului.
X. Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a mai aprobat:
1. Propunerile în legătură cu aniversarea împlinirii vârstei de 70 de ani de către tovarăşul Hu Yaobang, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez.
2. Propunerea privind acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România”, clasa I, cu eşarfă, tovarăşei Dolores Ibarruri, preşedintele Partidului Comunist din Spania.
ss. Nicolae Ceauşescu
Arhiva Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.
Nr. 2357 26 XI 1985
Stenograma
şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din ziua de 8 noiembrie 1985
A prezidat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român.
Au participat tovarăşii Banc Iosif, Bobu Emil, Cazacu Virgil, Ceauşescu Elena, Ciobanu Lina, Coman Ion, Constantin Nicolae, Dăscălescu Constantin, Dincă Ion, Dobrescu Miu, Fazekaş Ludovic, Găinuşe Alexandrina, Mănescu Manea, Niculescu Paul, Olteanu Constantin, Oprea Gheorghe, Pană Gheorghe, Păţan Ion, Popescu Dumitru, Rădulescu Gheorghe, Verdeţ Ilie, Andrei Ştefan, Bîrlea Ştefan, Ceauşescu Nicu, Constantin Leonard, David Gheorghe, Enache Marin, Enache Petru, Gere Mihai, Ghiţulică Maria, Giosan Nicolae, Gâdea Suzana, Mihalache Nicolae, Moga Ioachim, Mureşan Ana, Nae Elena, Pacoste Cornel, Postelnicu Tudor, Radu Ion, Stoica Gheorghe, Totu Ioan, Ursu Ioan, Winter Richard, Curticeanu Silviu, Radu Constantin.
Au fost invitaţi tovarăşii Petrescu Gheorghe, Ion N. Nicolae, Agachi Neculai, Moraru Mihai, Nedelcu Marin, Dinu Gheorghe, Stoica Adrian, Gigea Petre, Pungan Vasile, Preoteasa Petre, Licu Ion, Cîşu Ilie, Petre Ion, Bulucea Vasile, Folea Ion, Cioară Ion, Stănescu Ion, Berghianu Maxim, Coman Teodor, Badea Ion, Boldur Gheorghe, Dănică Petre, Costea Gheorghe, Ionescu Nicolae, Petrescu Barbu, Spornic Aneta, Vasile Marin, Ancuţa Dimitrie, Apostoiu Dumitru, Cetăţeanu Ion, Dina Carol, Mitea Constantin.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi, aţi văzut ordinea de zi.
În legătură cu planul pe 1986, adică
PUNCTUL 1
Raportul cu privire la proiectul planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României în anul 1985 (corect: 1986 – nota P. Opriş)
El am mai fost discutat, însă i s-au adus o serie de modificări faţă de situaţia din vară. Desigur, şi aceste modificări s-au discutat cu toate ministerele însă, pentru că trebuie să-l pregătim pentru plenara Comitetului Central şi pentru Marea Adunare Naţională, am vrut să-l vedem şi la Comitetul Politic Executiv.
Dacă aveţi ceva observaţii? (Nu sunt).
Atunci îl considerăm aprobat.
PUNCTUL 2
Raportul privind îndeplinirea planului productivităţii muncii în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 1985
Deşi avem o creştere, totuşi suntem sub plan, iar la unele ministere chiar sub anul trecut, cum este în petrochimie. Deci înseamnă că este o activitate deosebit de proastă. La metalurgie, de asemenea, activitatea este foarte proastă şi iar foarte proastă. Ar trebui luate măsuri că în ultimele 2 luni trebuie să îmbunătăţim această situaţie.
Atrage atenţia faptul că, deşi nu este realizat planul, totuşi în construcţii-montaj avem o creştere a productivităţii muncii cu 10 la sută, ceea ce înseamnă că măsurile pe care le-am luat acolo – cu acordul global – au dat rezultate. În celelalte sectoare însă nu s-a aplicat acordul global şi în mod hotărât trebuie să luăm măsuri de aplicare.
De asemenea, este proastă situaţia şi în transporturile auto, care este sub nivelul anului trecut, ceea ce înseamnă folosirea proastă a parcului auto. De altfel, noi am discutat această problemă şi am cerut să se prezinte urgent măsuri, pentru că situaţia din momentul de faţă este inadmisibilă.
Ar trebui însă să vedem cum aplicăm acordul global în toate sectoarele, pentru că neapărat în anul 1986 trebuie să obţinem o schimbare radicală a întregii activităţi. În luna noiembrie trebuie să analizăm şi să luăm măsuri foarte serioase, ca să începem anul 1986 cu toate măsurile pregătite şi luate. Sectorul unde s-a lucrat mai bine, din acest punct de vedere, este sectorul de construcţii, unde şi rezultatele sunt bune. Însă nici în agricultură rezultatele nu sunt bune. La mine, timpul de lucru este 92 la sută, iar în agricultură 93 la sută. În general, peste tot timpul de lucru este mai mic faţă de acum un an. Sunt foarte multe absenţe nemotivate, învoiri şi concedii fără plată. Trebuie să punem capăt tuturor acestor stări de lucruri, adică indisciplinei şi dezordinii în întreaga activitate.
Acestea au fost câteva lucruri asupra cărora eu am vrut să atrag atenţia de la început.
Dacă mai aveţi ceva de spus?
Totuşi, poate ar fi cazul să ne spună ceva miniştrii şi viceprim-miniştrii, mai cu seamă că la toate ministerele productivitatea a scăzut sub cea care a fost acum un an. A scăzut, de exemplu, la producţia de hârtie, care este cu 400.000 tone sub cea de acum un an. La fibre, de asemenea, sunt sub producţia de acum un an. Sunt nişte lucruri care arată că conducerile ministerelor şi viceprim-miniştrii consideră normală dezordinea, indisciplina şi nerealizarea planului.
Să ne spună tovarăşul Ion M. Nicolae care este situaţia la chimie şi după aceea să ne spună şi ministrul industriei chimice.
Tov. Ion M. Nicolae: Tovarăşe secretar general,
În legătură cu productivitatea, trebuie să facem ce ne-aţi spus Dumneavoastră.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce nu aţi făcut ce trebuia făcut, nu ce am spus eu?
Tov. Ion M. Nicolae: Am făcut o analiză la Midia, pe fiecare combinat în parte să reducem personalul. S-a angajat personal în sectoarele unde aproape nu era necesar. Numai de la Midia am scos 260 de oameni. Am făcut un program pentru fiecare unitate în parte.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Dar s-a umblat la oameni şi nu s-a făcut planul. Problema este şi realizarea planului, că numai scoaterea oamenilor nu rezolvă problema.
Tov. Ion M. Nicolae: Pe lunile noiembrie şi decembrie vom îndrepta situaţia în ceea ce priveşte productivitatea şi planul, cu programele făcute pentru fiecare unitate în parte.
În ceea ce priveşte sectoarele de hârtie, au fost multe nereguli legate de proasta întreţinere a acestor sectoare.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce producţia este mai mică decât acum un an?
Tov. Ion M. Nicolae: S-au făcut multe revizii şi reparaţii ca să punem la punct aceste sectoare.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Cu reviziile nu trebuia să dezorganizaţi producţia. Voi aţi înţeles să opriţi producţia. De când a trecut la chimie, realmente acest sector a mers mai prost decât înainte.
Tov. Ion M. Nicolae: Sunt rezultate mai slabe.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Proaste, nu mai slabe. De când a trecut la chimie s-a redus producţia de hârtie şi altele. De ce?
Tov. Ion M. Nicolae: Prin programele făcute vom lua toate măsurile să îmbunătăţim situaţia şi nu numai să realizăm planul, ci şi să-l depăşim, să recuperăm toate aceste cantităţi.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu mai puteţi recupera în 2 luni ce n-aţi făcut într-un an de zile.
Să-l auzim pe ministrul chimiei. [...]
Ministerul Muncii!
De ce nu aţi exercitat controlul, cum prevede legea, şi să fi luat, în prealabil, măsuri de a asigura reducerea personalului acolo unde unităţile nu aveau condiţii de a funcţiona la întreaga capacitate? În această privinţă, în lege sunt nişte prevederi foarte clare.
Tov. Maxim Berghianu: Tovarăşe secretar general,
De când aţi atras atenţia în Comitetul Politic Executiv din luna august anul trecut, lună de lună acţionăm în unităţi pentru a corela personalul cu producţia realizabilă. Numai în lunile septembrie şi octombrie – tovarăşii miniştri cunosc, pentru că am făcut treaba aceasta împreună – am reuşit ca din 160.000 oameni, cât s-a constatat că sunt în plus, să ajungem la 60.000-75.000 oameni, o parte găsindu-şi de lucru, iar o altă parte fiind redistribuiţi: 7000 în luna septembrie şi 30.000 în luna octombrie.
Dumneavoastră aţi atras atenţia de multe ori că în problema fundamentală a productivităţii muncii trebuie să se plece de la producţia fizică, adică unităţile trebuie să-şi realizeze producţia fizică şi producţia marfă, la care se raportează numărul de personal. Tovarăşii din petrochimie ştiu foarte bine că dacă lucrează la Arad cu 50 la sută din capacitate şi au posturi fixe, depăşesc numărul de oameni în mod foarte grav. Această situaţie nu este numai în petrochimie, ci şi în siderurgie, aşa cum a arătat tovarăşul Agachi.
Din ordinul tovarăşului prim-ministru am fost trimis la Galaţi şi am făcut o examinare împreună cu Ministerul Industriei Metalurgice şi cu Comitetul judeţean de partid. Nu consider că am realizat un lucru prea important, totuşi am reuşit ca 1000 de oameni din cei de la activităţi indirect productive, să fie trecuţi la activitatea productivă. Am găsit încălcarea unor normative la întreţinere, unde se ţineau zeci şi sute de oameni peste normativul aprobat.
De ce avem serviciile de organizare în întreprinderi?
Eu am 30 de oameni în minister. Facem tot ce putem. Dar dacă fiecare minister nu-şi pune Direcţia de organizare, serviciul de organizare să-şi îndeplinească sarcinile? Se ştie că odată schemele date, ele nu sunt pietrificate. Trebuie să acţionăm lună de lună să reducem personalul în plus, pentru că sunt posibilităţi.
Am fost cu un colectiv în Valea Jiului. Iarăşi, nu am făcut lucruri mari, dar am găsit că 560 de oameni pot fi reduşi de la suprafaţă şi trecuţi la abataje.
Noi ne-am ocupat de ceea ce aţi spus Dumneavoastră şi este regretul nostru că nu am reuşit în totalitate.
Am prezentat situaţia în guvern, s-a analizat recent şi s-a stabilit un program foarte concret. S-au stabilit colective, pe toate ministerele, de la institute de cercetări, proiectări, din direcţii din minister, centrale, cu Ministerul Muncii, împreună cu sindicatele, cu Comitetul de Stat al Planificării şi s-au trimis în unităţi să stea acolo până la sfârşitul anului. Aşa vom proceda şi începând din luna ianuarie, ca să răspundă şi noi să ştim că avem acolo oameni care acţionează să realizăm programele.
A doua chestiune este cea legată de fluctuaţie. Noi ne chinuim tot timpul. Pe o parte dăm oameni, pe de altă parte li se dă drumul să plece. Trebuie să se înţeleagă odată de toată lumea că nu se pot desface contractele de muncă cu atâta uşurinţă. Aproape 50 la sută din mineri şi din alte sectoare prioritare pleacă prin desfacerea contractelor de muncă.
Nu se poate aceasta! Aducem şi apoi pleacă 5600 de oameni din Valea Jiului, în 9 luni, prin desfacerea contractelor de muncă. Desigur, tovarăşul Verdeţ este nou în această funcţie şi nu o spun ca un reproş, dar trebuie să ne ocupăm şi pe linie de partid şi pe linie de sindicat, pe toate liniile ca să punem capăt fluctuaţiei.
O altă problemă este că se dă drumul cu uşurinţă oamenilor, la cerere. Au plecat aproape 3000 de oameni din Valea Jiului, la cerere aprobată. Ne chinuim să-i selecţionăm, să-i aducem în Valea Jiului şi pe urmă li se dă drumul.
A treia chestiune. Nu se rezolvă problemele cu cazarea. Dumneavoastră aţi dat sarcini precise. Sunt probleme de plan, totuşi nu se realizează locuinţele, nici căminele şi atunci ne mirăm că mereu se dezorganizează producţia.
Ultima chestiune. Trebuie ca fiecare, pe locul său de muncă, şi noi toţi, să asigurăm procesul de producţie cu ceea ce trebuie. Aţi văzut că a crescut numărul învoirilor şi al concediilor fără plată. Aceasta face ca să se ţină în unităţi un număr mai mare de personal. Este o îngăduinţă într-o serie de întreprinderi, de a ţine oameni mai mulţi şi astfel diminuează şi leafa celor care muncesc. În combinatele de prelucrare a lemnului este o situaţie aproape cronică. Ţin oameni peste normele legale, scăzând leafa tuturor, în loc să-i dăm să lucreze unde este de lucru. În multe unităţi este această situaţie. O problemă foarte gravă este la industria alimentară. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, din totalul celor 500 unităţi, are 140 unităţi care nu au realizat productivitatea muncii pe 9 luni. Trebuie să găsim o soluţie. În cazul că nu au ce le trebuie – nu au carne, nu au lapte –, mai bine să închidă fabrica. Ne costă mai puţin decât să ţinem în funcţiune o fabrică care lucrează cu capacitatea diminuată, consumând aceeaşi cantitate de energie şi combustibil.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
