Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Guvernul, ANRE si piata de energii electorale

de Nicolae Aurariu     Contributors.ro
Miercuri, 6 februarie 2019, 12:30 Actualitate | Opinii


Nicolae Aurariu
Foto: Arhiva personala

Ordonanta de urgenta 114/28.12.2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal bugetare are drept obiect modificarea si completarea unor acte normative aplicabile sectorului energetic si anume Legea 123/2012 – Legea energiei electrice si a gazelor naturale respectiv OUG 33/2007 privind organizarea si functionarea ANRE.

Despre implicatiile OUG 114 asupra actorilor din piata de enegie si a functionarii acesteia, cat si alte cateva observatii, in cele ce urmeaza.

I. Taxa pe lacomie in energie : prima modificare consta in completarea adusa art.2 din OUG 33/2007 privind finantarea ANRE, ale carei cheltuieli curente si de capital sunt asigurate integral din venituri proprii, provenite din taxe percepute pentru acordarea de licente, autorizatii si atestari, contributii anuale percepute operatorilor economici reglementati din sectorul energiei electrice si termice si al gazelor naturale, precum si din fonduri acordate de organisme internationale.

Astfel, veniturile ANRE sunt completate cu contributia baneasca perceputa de la titularii de licente in domeniul energiei electrice, al energiei electrice si termice in cogenerare (pentru componenta energie electrica) si al gazelor naturale, egala cu 2% din cifra de afaceri realizata de acestia din activitatile ce fac obiectul licentelor acordate de ANRE, cifra de afaceri calculata conform reglementarilor ANRE aprobate prin ordin al presedintelui ANRE cu avizul Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza.

Pe scurt, “taxa pe lacomie” perceputa de la societatile din sectorul energetic rotunjeste conturile ANRE. Bugetul de venituri si cheltuieli al ANRE pe anul 2018 a avut in program venituri de aprox. 150 milioane lei iar cel pe 2019, aprobat in 20.12.2018, are la baza venituri de aprox. 118 milioane lei. Suplimentar, ANRE va incasa in 2019 cateva sute de milioane rezultate prin aplicarea contributiei de 2%, din care aprox. 80 milioane doar de la Hidroelectrica pentru cifra de afaceri aferenta anului 2018. Am gasit, astfel, primul mare castigator al OUG 114/2018, din sectorul energetic : ANRE.

Metodolgia de calcul a cifrei de afaceri la care se aplica taxa de 2% este in dezbatere pe site-ul ANRE. In forma actuala, din sectorul energiei electrice, cei mai afectati vor fi producatorii, la care baza de calcul a cifrei de afaceri este data de toate veniturile obtinute din activitatea de exploatare (inclusiv serviciile tehnologice de sistem) precum si din activitatea de furnizare/trading de energie electrica. Daca ne uitam atent la cifre, constatam ca, pentru 2018, Hidroelectrica si CEO ar trebui sa plateasca aproximativ aceeasi suma, diferenta imensa fiind ca CEO a incheiat anul pe pierdere.

Mult mai putin afectati de aceasta masura sunt furnizorii/traderii de energie electrica. Prin derogare de la prevederile metodologiei, cifra de afaceri a furnizorilor/traderilor la care se aplica contributia baneasca de 2% se obtine prin scaderea din cifra de afaceri realizata din activitatea de furnizare/trading a energiei electrice a urmatoarelor sume : cheltuielile efectuate cu serviciile aferente distributiei, serviciile aferente transportului, serviciile de sistem, serviciile de administrare a pietelor centralizate, contributia de cogenerare si acciza facturate catre clientii finali precum si achizitia de energie electrica ca marfa. Astfel, pentru furnizorii/traderii de energie electrica, contributia de 2% se aplica mai degraba la profit, nu la cifra de afaceri, impactul fiind considerabil redus.

II. Cosul reglementat, reincarcat : modificarea cu impactul cel mai important pentru piata de energie electrica este cea referitoare la furnizarea de energie electrica catre consumatorii casnici, in perioada 1 martie 2019-28 februarie 2022, in conditii reglementate de catre ANRE.

In aplicarea acestei prevederi, ANRE a aprobat deja Metodologia de stabilire a preturilor pentru energia electrica vanduta de producatori pe baza de contracte reglementate si a cantitatilor de energie electrica din contractele reglementate incheiate de producatori cu furnizorii de ultima instanta (Ordin 10/2019 publicat in Monitorul Oficial nr.84 din 01.02.2019). Tot ANRE va aproba, in perioada imediat urmatoare, si Metodologia de stabilire a tarifelor reglementate si a preturilor aplicate de furnizorii de ultima instanta clientilor finali.

ANRE stabileste pentru producatori, pentru fiecare perioada contractuala, obligatii de vanzare a unor cantitati ferme de energie electrica pe baza de contracte reglementate, in vederea asigurarii urmatoarelor conditii : mentinerea unor valori rezonabile si usor comparabile ale tarifelor aplicate clientilor casnici de catre furnizorii de ultima instanta; mentinerea tarifelor aplicate clientilor casnici de catre furnizorii de ultima instanta pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 28 februarie 2022, la un nivel relativ constant; stabilitatea tarifelor aplicate clientilor casnici de catre furnizorii de ultima instanta, pe perioada 1 martie 2019-28 februarie 2022.

Ordinul 10/2019 prevede ca obligatiile de vanzare a unor cantitati ferme de energie electrica pe baza de contracte reglementate sunt stabilite de ANRE in ordinea ascendenta a preturilor, determinate pe baza metodologiei aprobate de ANRE.

Pentru producatorili care detin/exploateaza comercial unitati/grupuri nuclearelectrice si/sau hidroelectrice dispecerizabile, obligatiile de vanzare pe baza de contracte reglementate se pot stabili la un nivel maxim de 65% din cantitatea de energie electrica livrata de unitatile/grupurile hidroelectrice/nuclearelectrice dispecerizabile proprii, chiar in perioadele cu hidraulicitate redusa.

Din aplicarea acestei masuri, principalii perdanti sunt Hidroelectrica si Nuclearelectrica, care produc cea mai ieftina energie electrica si care vor fi obligate sa vanda furnizorilor, la pret reglementat cu mult sub pretul de pe piata libera.

Avand in vedere prevederile Metodologiei mentionate, este destul de probabil ca cele doua societati sa acopere, incepand cu 2020, intreaga cantitate de energie necesara consumului casnic. Anul 2019 va fi de tranzitie, avand in vedere faptul ca ambele societati au vandut deja o mare parte din productia estimata iar contractele respective nu pot fi reziliate.

Functie de cantitatea de energie pe care va fi obligata sa o livreze la pret reglemenat si de costurile pe care ANRE i le va recunoaste prin metodologia de stabilire a pretului, Hidroelectrica poate ajunge in situatia de a-si micsora veniturile, implicit si profitul, cu peste un milard de lei ntr-un an mediu din punct de vedere hidrologic.

Puternic afectat va fi, implicit, bugetul statului, care a beneficiat in ultimi ani de sume importante provenite de la producatorii de energie : impozit pe profit, dividende, dividende speciale.

Spre exemplu, pentru profitul aferent anului 2017, Hidroelectrica a virat la bugetul de stat o suma de 242.793.115 lei reprezentand impozit pe profit iar in conturile actionarului numit Statul Roman, prin Ministerul Energiei, au intrat dividende in valoare de 908.165.272 lei. Un total de 1.150.958.387 lei, la care s-au adaugat dividendele speciale in valoare de 687.018.230 lei, platite din rezervele acumulate in ultimii ani. Cum va fi compensata absenta acestor sume intr-un buget al statului pe care se pune oricum o presiune imensa, ramane de vazut.

Alt perdant este Fondul Proprietatea, actionarul minoritar al Hidroelectrica cu o cota de aprox. 20%, ale carui interese sunt direct afectate : dividendele incasate vor fi mult mai mici iar sansele de vanzare a participatiei la Hidroelectrica vor fi sub semnul intrebarii, FP nefiind interesat sa vanda ieftin.

Si in acest caz, furnizorii de energie nu prea sufera. Prin metodologia de calcul a tarifelor reglementate si a preturilor aplicate de FUI clientilor finali, furnizorilor le sunt recunoscute costurile (achizitia energiei, serviciul de transport, atat componenta de introducere cat si cea de extragere din retea, tariful de distributie, tariful pentru serviciul de sistem, costul previzionat al participarii pe piata centralizata) la care se adauga o componenta de ajustare aferenta fiecarui FUI si componenta de furnizare a energiei electrice aferenta tarifelor reglementate.

Componenta principala a tarifului este cea de achizitie a energiei electrice de catre FUI, adica pretul la care FUI cumpara energia. Este calculata ca o medie ponderata intre 1) pretul mediu de achizitie din contractele reglementate incheiate de catre toti FUI dintr-o zona de retea in baza deciziilor ANRE si 2) pretul mediu ponderat al energiei electrice achizitionate prin contracte bilaterale incheiate pe PC in perioada cuprinsa intre data de 21.03.2018 si data intrarii in vigoare a metodologiei.

Din modul de calcul rezulta ca, cel putin pentru 2019, componenta de achizitie din tariful reglementat va fi mai mare decat pretul mediu de achizitie de la producatori prin contracte reglementate de ANRE, deoarece FUI si-au achizitionat deja o parte din energia necesara de pe piata concurentiala, la preturi care au crescut simtitor in ultima perioada.

Pentru FUI care au achizitionat energie la preturi mai mari decat media, diferentele de costuri de achizitie din anii 2018 si 2019, nerecuperate prin preturile reglementate practicate, vor fi recuperate pana la data de 30.06.2022, tot prin metodologia de calcul si tot de la consumatorii casnici. Sunt acoperite in acest fel si tranzactiile aparent mai putin “inspirate” ale unor FUI, care au achizitionat pe PCCB-LE in toamna anului 2018 diverse cantitati de energie (relativ mici, ce-i drept) ofertand chiar si cu 60 lei in plus fata de pretul propus de vanzator.

Componenta de furnizare din tariful reglementat este cea care va asigura profitul FUI, indiferent de pretul de achizitie si de celelalte servicii suportate de FUI (transport, distributie, sistem).

Pentru perioada supusa reglementarii, vor beneficia direct de aceste modificari doar consumatorii casnici, a caror factura de energe electrica nu va mai creste. Putem spune ca factura nu va scadea (desi ar trebui sa se intample acest lucru, avand in vedere la ce pret vor achizitona FUI energia de la producatori), avand in vedere obiectivele mentionate chiar de catre ANRE.

III. Discriminarea : analizand, chiar si superficial, atat prevederile OUG 114/2018 cat si transpunerea lor in practica de catre ANRE, putem constata cel putin cateva elemente de discriminare, pe de o parte intre producatori si FUI, pe de alta parte intre producatori si producatori.

Primul element este contributia de 2% incasata de ANRE, prevederea fiind aplicata cu dubla masura (la cifra de afaceri pentru producatori, la profit pentru FUI), afectand puternic producatorii si mult mai putin pe furnizori.

Al doilea element este profitul : desi OUG 114/2018 nu modifica legea pe acest aspect si principiul ramane acelasi (o cota rezonabila de profit recunoscuta in preturile si tarifele reglementate pentru activItatile de transport, distributie si furnizare a energiei), ANRE reglementeaza cel putin partinitor.

Concret, pentru producatori, ANRE stabileste un profit fix de 5% pentru energia vanduta prin contracte reglementate, in timp ce pentru FUI profitul este neprecizat prin metodologia propusa si, cu mici artifcii de calcul, poate deveni mai mult decat rezonabil.

Producatorii trebuie sa-si asume toate riscurile singuri (inclusiv riscul unei hidraulicitati mai scazute decat cea estimata, in cazul Hidroelectrica) pe cand furnizorii, in relatia cu consumatorii casnici, au profit garantat fara nici un risc, fara nicio concurenta, fara nicio dificultate in procesul de achizitie a energiei, care le va veni servita pe tava. In plus, au asigurata recuperarea pierderilor pentru achizitiile deja efectuate in 2018 si 2019 pana la intrarea in vigoare a metodologiei.

Cat anume va fi profitul FUI, vom vedea abia dupa ce vor fi stabilite atat pretul de vanzare si cantitatile prin contracte reglementate la producatori cat si tarifele de furnizare catre consumatorii casnici.

Al treilea element este dat de modul in care vor fi obligati producatorii sa vanda la pret reglementat. Si aici intervine subectivismul ANRE : in timp ce OUG 114 legifereaza ca regula generala obligatia producatorilor sa livreze furnizorilor de ultima instanta, in perioada 1 martie 2019-28 februarie 2022, energia electrica necesara asigurarii consumului clientilor casnici pentru care aplica tarife reglementate, in conformitate cu reglementarile elaborate de ANRE, institutia de reglementare dicteaza, din nou, discretionar.

Astfel, cantitatile de energie livrate de producatori sunt stabilite de ANRE in ordinea ascendenta a preturilor iar Hidroelectrica si Nuclearelectrica vor livra la pret reglementat pana la 65% din productie. Cum tot consumul casnic din Romania este de aprox. 12.5TWh iar Hidroelectrica si Nuclearelectrica au costurile de productie cele mai mici din sistem si produc impreuna aprox. 26TWh, este evident ca cele doua societati vor asigura (destul de probabil) integral acest consum, functie de pixul ANRE.

IV. Consecintele, in rezumat, fac pe oricine sa se intrebe daca pagubele ulterioare chiar merita castigul de moment.

Castiga ANRE o suma importanta de bani pe care nu o controleaza nimeni, fiindca excedentul bugetar al unui an se reporteza pentru anul urmator, conform legii de organizare si functionare a ANRE (nemodificata la acest capitol).

Castiga consumatorii casnici, de-a valma, pentru o perioada scurta, prin faptul ca nu mai creste factura la energie electrica. Castigul la factura este acelasi, atat pentru amaratul din varful muntelui cat si pentru directorul de la Hidroelectrica, fiindca nici Guvernul si nici ANRE nu au gandit masuri pentru protectia consumatorului vulnerabil din punct de vedere social.

Pierde bugetul statului, dar nu in 2019, cand va incasa impozit pe profit si dividende din afacerile cu energie aferente lui 2018. Pana in 2020, mai avem timp sa inventam.

Pierd producatorii de energie care vor vinde la pret reglementat, in primul rand Hidroelectrica, care va fi din nou vaca de muls (se schimba, iar, vacarii) : plan de investitii mult redus, abandonul total al proiectele istorice cu folosinte complexe, planul de achizitie a unor producatori de energie eoliana si fotovoltaica ca surse alternative de energie devine o utopie, s.a.m.d. Pe termen mediu/lung, scaderea valorii de piata a companiei va avea consecinte directe asupra unei (tot mai improbabile) listari la bursa. Devine tot mai improbabila si posibilitatea de atragere in actionariat a unui producator cu vasta expertiza in domeniu (Verbund), care si-a anuntat intentia de cumparare a participatiei detinute de Fondul Proprietatea. Pentru Consiliul de Supraveghere proaspat numit pe 4 ani, planul de afaceri si administrarea in sine a societatii va fi o adevarata provocare.

Pierde piata de energie, care va fi bulversata. Odata cu reglementarea, consumatorii casnici care au devenit eligibili in 2018 (au optat pentru contracte pe piata concurentiala) vor migra, rand pe rand, catre furnizorii de ultima instanta care vor livra energie la tarif reglementate. In final, cu un consum de 12.5TWh (25% din total) respectiv cu 50% din productia mai ieftina mutate pe piata reglementata, impactul pe piata concurentiala va fi unul major. Consecinta va fi cresterea preturilor in tot restul economiei care depinde de energie electrica, crestere pe care o vom resimti cu totii … pe nesimtite.

Cine vor fi noii “baieti destepti” din energie, vom vedea destul de repede. Bunul simt comercial spune ca, la cantitati mici de marfa ieftina pe piata si la aceeasi cerere, se vinde bine si marfa scumpa iar samsarii traiesc bine, orice ar fi, poate chiar mai bine. Din toata afacerea, este posibil ca in final sa fie in castig tot furnizorii/traderii de energie. Daca va fi asa, va fi cu atat mai grav, avand in vedere unde au sediile centrale EON, ENEL, CEZ.

Reintroducerea reglementarii in furnizarea energiei electrice la consumatorii casnici poate avea si alte consecinte, din perspectiva europeana. Despre acest subiect, in episodul urmator.

V. Masurile aplicate in prezent pe piata de energie au drept scop doar amanarea decontului, ascunzand sub pres starea extraordinar de proasta a sistemului energetic, atat din punct de vedere tehnic cat si al resursei umane.

Despre deprecierea continuua a calitatii resursei umane in sistemul energetic nu se prea vorbeste, este un subiect aproape tabu. In conditiile actuale, in care un electrician calificat a ajuns sa castige mai putin decat multi din salariatii sistemului bugetar, explicatia este simpla : oamenii buni pleaca, din scoala vin prea putini la acelasi nivel. Despre expertiza si criteriile de selectie a multor conducatori din sistem, nici nu are sens sa discutam.





















1197 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version