România la cârma Consiliului Uniunii Europene. Un program stufos, dosare grele, puţin timp...

de Dumitru Opritoiu     Contributors.ro
Miercuri, 16 ianuarie 2019, 12:48 Actualitate | Opinii


România a început oficial mandatul Președinției Consiliului Uniunii Europene printr-o ceremonie sub cupola Ateneului Român. Pe lângă discursurile oficialilor europeni sau români și un scurt film care își propunea să explice cuvântul „dor” cetățenilor europeni din celelalte state membre, s-a remarcat și inițiativa inspirată a organizatorilor de a înființa o „Orchestră a Uniunii Europene”, formată din muzicieni din toate statele membre. O orchestră care a interpretat atât imnul UE, cât și “Rapsodia Română” a lui Enescu, dorind sa transmită ideea de coeziune și unitate, cuvinte dragi Președinției Rotative a României. Inițiativa a fost inspirată pentru că a ilustrat simbolic care o să fie responsabilitatea României în următoarele șase luni, anume dirijarea „orchestrei” celor 28 de state membre. România va trebui să încerce să găsească armonia și consensul între cei 28 de membri în timp ce va cânta, preferabil discret, propria partitură. Nu este o sarcină ușoară. Prestația României va fi judecată atât din punct de vedere al capacității sale de a găsi acestă armonie în cât mai multe dosare, cât și în capacitatea de a-și păstra casa în ordine în timp ce se va afla în centrul atenției, în fața opiniei publice din Europa.

Prim-ministrul Dăncilă a prezentat pe 15 ianuarie în fața Parlamentului European programul și prioritățile Președinției Consiliului UE pentru perioada ianuarie-iunie 2019, într-o sală aproape goală și în absența Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Este semnificativ faptul că discursul Vioricăi Dăncilă din Parlament a avut loc în aceeași zi în care Acordul de Retragere al Regatului Unit din Uniunea Europeană a fost respins cu o majoritate covârșitoare în Camera Comunelor, anunțând o Președinție Rotativă cu incertitudini și tumult pe acest subiect. Brexit va marca istoria primei Președinții române a Consiliului UE, așa cum o vor face și Summit-ul Consiliului European de la Sibiu din 9 mai 2019, dar și alegerile pentru Parlamentul European din aceeași lună mai.

Documentul propus de Guvernul român prezintă în prima parte a sa viziunea Președinției României asupra stării actuale a Uniunii Europene, precum și prioritățile Președinției Rotative în următoarele 6 luni, distribuite în 4 piloni. Partea a doua și cea mai consistentă a documentului prezintă agenda legislativă propusă de România partenerilor săi europeni pentru următoarea perioadă, agendă împărțită pe cele 10 formațiuni ale Consiliului.

Dosarul legislativ care va marca mandatul României în fruntea Consiliului UE este fără îndoială Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027. Programul Președinției indică negocierea CFM ca fiind una dintre prioritățile cele mai importante ale următoarelor 6 luni. Acest dosar mamut, care va reprezenta bugetul UE în perioada 2021-2027 va fi preluat de România după ce Președinția austriacă a Consiliului nu a realizat mari progrese în găsirea unui consens atât între membrii Consiliului, cât și între Consiliu și Parlamentul European. Revine astfel Președinției României sarcina de a finaliza negocierile pe acest dosar înainte de alegerile europarlamentare din mai, așa cum a cerut Comisia Europeană când a propus acest buget. Cu toate acestea, diferențele de opinie au fost caracterizate ca fiind semnificative, iar perspectiva unui acord pe acest subiect înainte de sfârșitul Președinției României este îndepărtată. De altfel, România își propune doar să „definească principiile fundamentale” ale CFM și nu să ajungă la unanimitatea necesară pentru a avea un acord. Mai mult, programul indică faptul că deciziile despre viitorul Europei puse pe hârtie la Summit-ul informal de la Sibiu din 9 mai 2019, trebuie să se reflecte în bugetul viitor al Uniunii. Astfel, Președinția României nu se grăbește să închidă acest dosar.

Negocierile pe subiectul CFM sunt indisolubil legate de prioritatea care stă în fruntea programului Președinției României la Consiliul UE și anume asigurarea principiului coeziunii în toate ariile legislative care vor fi coordonate de România în următoarele luni. Negocierea politicii de coeziune a UE post-2020 este de altfel cea mai specifică prioritate trasată Consiliului Afaceri Generale în următoarea perioadă. Referințele la nevoia generală de întărire a coeziunii sunt presărate în toate secțiunile documentului, fie că discutăm despre Politica de Vecinătate sau de Extindere, de Politica Agricolă Comună, de politicile din domeniul apărării sau politicile ce țin de dimensiunea socială a Uniunii Europene.

Nevoia de a aduce toate statele membre la un nivel asemănător de dezvoltare este o prioritate extrem de importantă pentru Președinția României la Consiliul UE, prioritate ilustrată prin pilonul Europa Convergenței și prin adoptarea conceptului de coeziune în motto-ul Președinției. Această nevoie de dezvoltare unitară apare atât în domenii precum accesul egal la piața muncii și asigurarea de drepturi sociale egale, dar și în deschiderea spre inovare și digitalizare sau inter-conectivitatea în domeniul transporturilor, energiei sau al tehnologiei informației. Astfel, România își propune să avanseze reformele în domeniile economic și monetar, dar și finalizarea Uniunii Bancare. Mai departe, un punct important pe agenda legislativă indicat în program este protejarea mobilității în piața muncii prin negocierea unui regulament care să coordoneze sistemele de securitate socială la nivel european, precum și completarea negocierilor pentru stabilirea unei Autorități Europene a Muncii. Întărirea Pieței Unice, prin asigurarea unei interconectivități în domeniul transporturilor, al infrastructurii și al energiei este un alt obiectiv al unei Europe a convergenței. România dorește să avanseze negocierile pentru adoptarea pachetelor legislative pe mobilitate (3 la număr) cu scopul de a asigura o rețea trans-europeană de transport. În domeniul energetic, agenda legislativă atinge dosare precum implementarea Pachetului privind Energia Curată pentru piața energiei electrice sau o directivă în domeniul gazului natural. În final, reforma Politici Agricole Comune este prezentată tot din punct de vedere al convergenței/coeziunii, acestă reformă fiind prioritatea zero pentru RO2019 în domeniul agricol.

Un interes special în cadrul programului a fost acordat Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), care este menționată în cadrul negocierilor pentru reforma Politicii de coeziune în sensul direcționării fondurilor de coeziune în strategii macro-regionale asemănătoare SUERD. Mai departe, SUERD apare și între prioritățile legislative în domeniul interconectivității în transport, unde Dunărea joacă un rol important în viziunea română.

Se remarcă angajamentul României de a sprijini o nouă propunere de a întări Frontex, precum și avansarea negocierilor de reformare a Spațiului Schengen în orizontul priorităților din domeniul de securitate. Acestora li se adaugă un angajament de a căuta consens pentru reforma Sistemului European Comun de Azil (o piatră de încercare pentru UE din 2015), dar și găsirea unei politici de returnare a migranților cu un grad mai mare de eficacitate.

Prioritățile din domeniul securității sunt completate de nevoia de a întări poziția Europei pe plan global. În acest domeniu se remarcă disponibilitatea României de a avansa în cadrul uniformizării politicilor comune de securitate și apărare (Fondul European de Apărare, PESCO) cu instrumente similare NATO, o prioritate aflată sus pe agenda Consiliului de Afaceri Externe. Tot în cadrul capitolului dedicat Consiliului Afaceri Externe, Balcanii de Vest primesc o secțiune separată unde România se angajează să avanseze perspectiva europeană pentru țările din regiune prin implementarea agendei convenite la Summit-ul UE-Balcanii de Vest de la Sofia din mai 2018. Pe de altă parte, în cadrul Politicilor de Vecinătate, România evidențiază faptul că se împlinesc 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic. Cu toate că prioritățile României în zona Vecinătății Estice sunt explicite, anume oferirea unei perspective europene clară pentru Republica Moldova, Georgia și Ucraina, acestea nu se reflectă în acțiunile pe care România intenționează să le ia în acest domeniu, unde este menționată doar o conferință de aniversare a celor 10 ani de Parteneriat Estic, ocazie cu care România va pregăti o strategie de comunicare și reflecție la viitorul Parteneriatului Estic după 2020. Cu siguranță România ar trebui să facă mai mult în acest domeniu decât declară.

Un alt domeniu unde România ar trebui să își dorească să facă mult mai mult decât își propune este în cadrul pilonului patru – cel al unei Europe a valorilor comune. Printre valorile comune sunt menționate solidaritatea, oportunitățile egale sau justiția socială dar și democrația, libertatea și respectul pentru demnitatea umană. Aceste priorități sunt legate de mai multe măsuri pe care România se angajează să le urmărească în următoarele 6 luni precum reducerea diferențelor de remunerare dintre bărbați și femei, sau măsuri împotriva răspândirii știrilor false în timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare. Cu toate acestea, o altă componentă a unei Europe a valorilor comune lipsește, anume asigurarea unui stat de drept în toată țările Uniunii, un subiect sensibil pentru guvernul de la București, dar fundamental pentru Uniunea Europeană. Lipsa acestei valori, a statului de drept din program iese și mai mult în evidență dat fiind faptul că cele mai grele dezbateri privind un mecanism de condiționare a fondurilor de coeziune de starea statului de drept, ce a fost introdus în propunerea Comisiei Europene pentru CFM 2021-2027, se vor duce în timpul mandatului României la Președinția Consiliului. De altfel, acest subiect al condiționalității urmează să fie dezbătut și votat în Parlamentul European.

Mai mult, se mai remarcă în programul de lucru angajamentul României în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne de a operaționaliza Parchetul European prin obținerea unui acord între Parlamentul European și Consiliul UE privind persoana care va conduce acest oficiu ce se va ocupa printre altele de fraudele cu fonduri europene. Nu este lipsită de ironie situația în care Guvernul României, condus din umbră de un politician acuzat de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) de fraude cu fonduri europene, este însărcinat să conducă negocierile pentru alegerea unei persoane cu puteri mai mari de investigare a acestor tipuri de fraude.

Situația statului de drept din România este o vulnerabilitate pentru Președinția României la Consiliul UE. Acest lucru a fost evident chiar după încheierea discursului prim-ministrului Dăncilă în Parlamentul European, când discuția reprezentanților principalelor partide europene s-a concentrat mai degrabă pe protejarea statului de drept în România, nu pe prioritățile RO2019. Dezbaterea din Parlamentul European este încă un semnal de alarmă pentru următoarele șase luni, tras oricum de instituțiile europene cu diferite ocazii. Toate progresele făcute de țara noastră în fruntea Consiliului UE vor fi umbrite de situația precară a politicii interne.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro




















1022 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version