Am observat în ultimele două săptămâni o retorică cu argumente care arată că doar firmele mari, mai ales multinaționalele, vor fi afectate de măsurile fiscale anunțate peste noapte de Guvernul Dăncilă înainte de Sărbători. Ei bine, cine refuză să vadă cum ordonanța anti-business lovește, de asemenea, firmele mici, plus consumatorii finali, nu înțelege economie și nici nu este implicat la firul ierbii, printre activitățile antreprenorilor români. Da, efectele supra-taxelor anunțate intempestiv, fără consultare publică, pot fi devastatoare pentru întreaga populație, pe termen mediu și lung, inclusiv pentru întreprinzători.

Claudiu VrinceanuFoto: Arhiva personala

1. Vor crește prețurile plătite de antreprenori

Suprataxele anunțate în decembrie aduc modificări care se adresează direct domeniilor cheie din infrastructura economiei românești, cum sunt sectorul bancar, telecomunicațiile, energia și piețele financiare. Efectele pe termen mediu vor fi, evident, creșteri de prețuri pentru consumatori, inclusiv pentru firmele mici și mijlocii. Suprataxele, mai ales cea privind băncile și companiile din energie, vor genera noi comisioane și se vor duce în inflație. Este o tendință foarte periculoasă pentru micii antreprenori.

2. Testul IMM, complet ignorat atunci când a fost “forțată” suprataxarea anti-business

Las la o parte că proiectul de impozitare a băncilor în funcție de nivelul ROBOR, care este un indicator al pieței, sfidează orice logică economică, însă ce atrage atenția pentru antreprenori este că nicio propunere de politică publică din Pachetul Anti-Business din decembrie nu a fost supusă Testului IMM. Testul IMM este un instrument util al guvernului prin care poate evalua consecințele politicilor publice asupra IMM-urilor. Pentru guvern, opinia IMM-urilor nu mai contează, ceea ce este extrem de periculos.

3. Antagonizarea sectorului privat, periculoasă și pentru antreprenori

În opinia mea, dar și a majorității mediului de business românesc, este extrem de periculoasă și neproductivă blamarea unor întregi sectoare economice private pentru comportamentul, pretins a fi inadecvat, al unora dintre participanții implicați în aceste sectoare, precum și antagonizarea sectorului privat cu populația inactivă economic și cu sectorul serviciilor publice. Eu cred că o astfel de atitudine frânează inițiativă antreprenorială în domeniile arătate cu degetul (unde este nevoie de inovație, adică industrii ca bankingul, telecomul, energia) și scade încrederea între agenți economici.

4. Desființarea pensiilor private reduce disponibilul de finanțare pentru firme

Pentru cine înțelege măcar un pic de economie, măsurile decise de Guvern, prin proiectul de OUG, pentru Pilonul II de pensii private desfiintează de facto acest sistem de economisire a populației pentru vârsta pensionării, cu efecte devastatoare asupra veniturilor viitoare ale românilor. Dar consecințele nu se opresc aici. Vor fi lovite piețele de capital, întregul sector financiar și economia românească în ansamblul ei.

Ce nu înțeleg politicienii este faptul că investițiile pe care fondurile de pensii private le fac în economie asigură inclusiv nevoia de finanțare pentru firme, nu doar randamentul pensiilor private.

5. Cresc costurile de creditare bancară

Revoluția fiscală a Guvernului lovește, astfel, în antreprenoriatul românesc și în puterea companiilor românești să producă valoare pentru economie.

Micii antreprenori sunt cei care vor deconta în 2019 costurile mai mari cu energia, transportul mărfurilor, telecomunicațiile și cu dobânzile la credite. Spre exemplu, odată perceput, costul cu impozitarea activelor bancare va trece rapid în costul celor care sunt deja împrumutați sau care vor dori să se împrumute.

Astfel, antreprenorii mici și persoanele fizice vor achita de fapt nota de plată pentru ca Guvernul să colecteze rapid și fără dureri de cap venituri bugetare suplimentare de 3,5-4 miliarde de lei prin suprataxarea a mai puțin de 40 de mari contribuabili, în loc să își facă treaba cu adevărat și să strângă acești bani de la câteva mii de evazioniști fiscali.

6. Scade încrederea antreprenorilor în piețele financiare

Antreprenorii români au nevoie de o piață de capital sănătoasă, iar bursa are nevoie de fondatorii români! Totuși, este alarmant pentru antreprenori că piața de capital, o posibilă sursă de finanțare, este lovită constant de măsurile guvernamentale. Astfel, măsurile decise pentru sectoarele de utilități, telecomunicații și cel bancar au afectat grav Bursa de Valori București. Investitorii, angajații marilor companii și antreprenorii au pierdut într-o zi ceea ce au muncit și câștigat de-a lungul unui întreg an.

7. Forme de finanțare predilecte, cum este leasingul, afectate de suprataxare

Măsurile din domeniul fiscal vor genera efecte directe și asupra altor forme de finanțare, nu doar cea bancară. Antreprenorii se tem deja că suprataxarea sistemului financiar va afecta și leasingul, costurile acestuia urmând să crească, în ton cu evoluția cursului valutar.