Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

2018 – Momente cheie ale distanțării României de UE

de Mihaela Popa     Contributors.ro
Luni, 31 decembrie 2018, 8:08 Actualitate | Opinii


Mihaela Popa
Foto: Europuls

“Nu am venit să dau socoteală”, independență și libertate de a legifera, Bruxelles-ul ne dictează, dezinformare, “nu trebuie să adoptăm «poziția ghiocelului» în fața Bruxelles-ului”, “niște «experți» necunoscuți dau indicații României”. Astfel se poate rezuma relația României cu instituțiile și partenerii europeni în 2018. Anul 2018 a fost un an sumbru pentru integrarea europeană a României, iar lipsa de comunicare și degradarea relațiilor cu Uniunea Europeană nu puteau fi mai inoportune, dat fiind că România va prelua de la 1 ianuarie Președinția Consiliului UE. Afirmațiile autorităților europene au fost deseori răstălmăcite de reprezentanții partidelor aflate la guvernare. Atât presa, cât și organizațiile non-guvernamentale au încercat să demonteze discursul anti-european. Consecințele răcirii relației României cu UE nu se opresc la granițele țării. Din păcate, această strategie de decredibilizare a UE în fața cetățenilor români a afectat în mod ireparabil imaginea României pe plan european, într-o perioadă în care România va conduce UE spre reformă și va avea de gestionat Brexit-ul, adoptarea bugetului UE pe următorii 7 ani, gestionarea migrației și securității continentului, toate acestea întâmplându-se în același timp cu alegerile europene.

În esență, UE a fost considerată de către premierul Dăncilă drept principalul factor ce a împiedicat guvernul actual de a implementa programul de guvernare prin amestecarea acesteia în treburile interne ale statului: “este o ingerință gravă în treburile interne ale unui stat membru”, “nu mai putem accepta ca românii să fie certați”.

În urma criticilor UE față de modificările aduse legilor justiției (dezbaterile din Parlamentul European urmate de rezoluția adoptată în plen pe situația statului de drept în România, publicarea raportului MCV de către Comisia Europeană), atacurile guvernării asupra UE s-au intensificat, cel mai incisiv în declarații fiind Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților și al PSD: “Niște europarlamentari trădători au votat în anul centenar împotriva României. Nu au avut nici o tresărire. Ei insistă ca României să i se facă rău în continuare: să rămână în MCV, să nu intrăm în Schengen”. Declarațiile reprezentanților PSD împotriva poziției UE au fost preluate și de Sputnik, site-ul de propagandă rusesc în limba română: „Deputatul Liviu Pleșoianu ia atitudine printr-o poziție de curaj și responsabilitate, transmițând Bruxelles-ului cel mai potrivit mesaj: o «Rezoluție împotriva ipocriziei Uniunii Europene»”. Si posibilitatea unei ieșiri a României din UE (ROEXIT) a fost evocată de către fostul ofițer SRI Daniel Dragomir (“A cam venit vremea să ne gândim serios la ce este bine și pentru România. Nu credeți că ne-ați furat destul că să ne mai dați și lecții?”)

Observăm în discursurile reprezentanților coaliției de guvernare elemente definitorii ale populismului: au divizat societatea între “români adevărați” și “trădători de țară/elite corupte/statul paralel/oamenii lui Soros/multinaționalele”, au insuflat frică și au slăbit încrederea cetățenilor în instituțiile naționale și europene, au pus eșecurile guvernării pe baza presiunii externe (aderarea la Schengen, menținerea MCV), politicile lor fiind ghidate sub argumentul “dorinței poporului”. (“Nu am să ignor vocea poporului, iar martor este larga susținere populară pe care o avem în România”, Viorica Dăncilă, octombrie 2018)

Pe 29 ianuarie 2018 a fost investit în funcție al treilea prim-ministru al României de la alegerile din decembrie 2016. Dincolo de gafele diplomatice de exprimare ale Premierului Dăncilă și erorile de comunicare, trecem în revistă principalele elemente care au marcat relația România-UE în 2018.

România și statul de drept

Anul 2018 debutase cu speranța că România ar putea scăpa de mecanismul de monitorizare a statului de drept introdus în 2007 (MCV), al cărui scop era de a remedia deficiențele sistemului judiciar și de a combate corupția. România înregistrase în ultimii ani progrese semnificative. În 2016, Comisia europeană prezenta al treilea raport pozitiv consecutiv, menționând pentru prima dată posibilitatea ridicării mecanismului. Raportul din ianuarie 2017 reia această posibilitate, dar menționează totodată condiția menținerii progreselor și reformelor pe termen lung. Anul 2017 avea să fie însă un moment de cotitură. Raportul din noiembrie 2017 trage deja grave semnale de alarmă că România derapează de la normele europene de stat de drept și democrație pentru ca în noiembrie 2018 Comisia să prezinte un raport dezastruos, care duce România cu 10 ani în trecut.

Începând cu ianuarie 2018, Guvernul și Parlamentul au încercat în repetate reprize să schimbe legislația penală, modul de funcționare al unor instituții ale sistemului judiciar și au arătat dorința de exercitare a controlului politic asupra carierei și activității magistraților. România era deja în vizorul instituțiilor europene în urma numeroaselor proteste din 2017. Pe 7 februarie 2018, în plenul Parlamentului european a avut loc o dezbatere privind “Amenințările la statul de drept din România ca urmare a schimbărilor din Justiție”, la inițiativa Grupului Verzilor. În urma acestei dezbateri, Viorica Dăncilă s-a deplasat la Bruxelles pentru prima dată în calitate de prim-ministru pentru a “clarifica” situația. Aceasta punea dezbaterea din PE pe fondul unei dezinformări din partea eurodeputaților care „au aruncat cu noroi”, în timp ce alții „au încercat să își apere țara”. Aceste declarații aveau să seteze cadrul pentru discursurile viitoare pentru reprezentanții guvernării: noi (românii) vs. ei (străinii), interesele naționale vs. interesele europene, dezinformare, erori de comunicare.

Ca urmare a protestelor din 10 august, dar și a continuării modificărilor legilor justiției, Parlamentul european a ținut în luna octombrie o nouă dezbatere privind statul de drept în România, unde a participat și prim-ministrul României. Viorica Dancilă a reluat același discurs din februarie 2018, acuzând încă o dată eurodeputații români de dezinformare, îmbrăcând mantia de apărător al poporului („Nu am să ignor vocea poporului”) și afirmând ceea ce rezumă foarte bine atitudinea autorităților române față de cele europene de-a lungul anului: “Nu am venit să dau socoteală”.

Pe 13 noiembrie 2018, Comisia Europeană a publicat un nou raport privind Mecanismul de Cooperare și Verificare. Raportul, extrem de critic, cerea, printre cele 8 recomandări adiționale celor 12 specifice monitorizate de-a lungul anilor, suspendarea imediată a procedurilor de numire și demitere a procurorilor de rang înalt și condamna concentrarea puterii în mâinile Ministrului Justiției, vizibilă în demiterea șefei DNA în luna iunie. De asemenea, raportul cerea și suspendarea imediată a punerii în aplicare a Legilor Justiției, a ordonanțelor de urgență (cu precădere 90/2018, 92/2018) și revizuirea lor, urmând recomandările GRECO și ale Comisiei de la Veneția, precum și suspendarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală.

Publicarea MCV-ului a atras un val de reacții din partea partidul majoritar la guvernare. Viorica Dăncilă a acuzat Comisia europeană de ingerințe în “bucătăria internă” a României și încălcarea principiului de suveranitate și subsidiaritate, Parlamentul, prin votul poporului român având dreptul să legifereze cum crede de cuviință. Florin Iordache, fost ministru al Justiției și inițiatorul OUG 13/2017 a continuat pe aceeași linie: “niște «experți» necunoscuți dau indicații României”, cerând ulterior independență față de normele europene în a legifera. Acești experți necunoscuți sunt funcționari europeni, care și-au câștigat posturile prin examene imparțiale, sunt oameni cu experiență în domeniul justiției și al legislației europene. Pentru elaborarea MCV-ului, Comisia se bazează în special pe informațiile furnizate de instituțiile naționale (inclusiv Guvernul), luând apoi informații și de la alți actori precum societatea civilă. Ceea ce a pierdut din vedere coaliția de guvernare este că, în momentul aderării, România a ales, ca toate celelalte state membre, să abandoneze o parte din suveranitatea națională și să exercite această putere delegată împreună cu instituțiile europene. Tratatul de la Lisabona a fost transpus în dreptul național, iar statele membre trebuie să rămână în cadrul normelor din Tratat. Obligativitatea punerii în practică a recomandărilor MCV-ului fusese reiterată și în decizia nr. 2/2012 a Curții Constituționale: “calitatea de membru al Uniunii Europene impune statului român obligația de a aplica acest mecanism și de a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin(4) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2)”.

În aceeași zi, în Parlamentul European s-a votat o rezoluție privind statul de drept în România. Printre subiectele cuprinse în rezoluție se numără: subminarea luptei împotriva corupției și a independenței justiției, modificările aduse legilor justiției și Codului de procedură penală, acțiunea jandarmilor împotriva protestatarilor din seara de 10 august, presiunea politică asupra ONG-urilor și asupra presei, procedura de revocare a șefei DNA și a Procurorului General al României. Criticile guvernului au fost, ca în episoadele precedente, aceleași: rezoluție “incorectă față de români”, susținută și votată de eurodeputați care nu sunt români adevărați.

Toate aceste declarații, precum și numeroasele “erori de comunicare” cu instituțiile europene invocate de coaliția de guvernare se înscriu într-o retorică “România vs. UE”, periculoasă din 2 motive: o dată fiindcă reprezintă o diversiune de la problemele și deficiențele aflate în aparatul politic național, iar apoi fiindcă distanțează o Românie cu o societate pro-europeană de UE și induce falsa impresie că UE este adversarul României. Atât MCV-ul, cât și rezoluția nu sunt metode de penalizare voită a României, ci un mesaj direct transmis Guvernului și Parlamentului României. Din contră, acțiunile instituțiilor europene vin în ajutorul societății române. O societate lipsită de corupție, cu instituții independente, performante, cu un cadru legislativ stabil, care respectă drepturile și libertățile cetățenilor, înseamnă o societate performantă economic și un partener credibil pe plan internațional, în negocieri, în atragerea investițiilor. Cele două documente au avut o încărcătură simbolică foarte mare, în special cu o lună și jumătate înainte de preluarea Președinției Consiliului UE. Prin prioritatea coaliției de guvernare de a modifica sistemul judiciar, România a pierdut din credibilitatea de a putea conduce Consiliul UE timp de 6 luni. Dincolo de exercițiul Președinției, instabilitatea politică, economică, slăbirea statului de drept au consecințe pe termen lung în procesul de integrare europeană deplină a României: aderarea la zona euro, la zona Schengen. Aceste discursuri anti-europene erodează totodată sentimentul pro-european al cetățenilor români și umbresc avantajele incontestabile ale unui deceniu de apartenență a României la UE.

România și drepturile fundamentale

Anul 2018 a fost marcat și de referendumul pentru schimbarea constituțională a definiției familiei. Modificarea presupunea înlocuirea noțiunii de “soți” (Art.48 din Constituție „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soţi“) cu cea de “bărbat și femeie”. Căsătoria între persoane de același sex nu era și nu este posibilă oricum în România, Codul Civil menționează cu claritate “căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie“ (Art 259), „este interzisă căsătoria între persoane de acelaşi sex“ (Art 277).

Deși au promis că nu vor face campanie, liderii guvernării nu s-au sfiit de la declarații. Multe dintre ele au fost menite să dezinformeze și să insufle frică de necunoscut. Președintele PSD, Liviu Dragnea a declarat de exemplu că „pe oameni îi sperie că există ţări în care s-a legalizat căsătoria dintre un om şi un animal”, retorica fiind preluată apoi pe pagina de Facebook a senatorului Claudia Manda care distribuia un articol despre legalizarea actului sexual între animale și oameni în Canada. Aceste afirmații au fost apoi dezmințite de Ambasada Canadei în România: “(afirmațiile) provin dintr-o dezinformare deliberată şi o neînţelegere a unui proces controversat canadian, dezinformare care circulă pe internet de câţiva ani. Căsătoria între animale şi oameni este, evident, ilegală în Canada, ideea în sine fiind ridicolă”.

Costurile referendumului s-au ridicat la 163,712 milioane de lei (aproximativ 35 milioane euro), iar rata participării la vot de 20,41% a arătat lipsa de interes a populației față de acest subiect. Eșecul referendumului a fost pus pe baza faptului că cvorumul referendumului inhibă populația să iasă la vot, pe detașarea partidului de subiect (“nu a fost referendumul PSD-ului”), urmat de falsa informație că “boicotul este pedepsit prin lege”, deși niciun act legislativ nu presupune sancțiuni în acest sens.

Date fiind angajamentele europene și internaționale ale României (aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene), referendumul, atât prin subiectul evocat, cât și prin mijloacele de susținere a mesajului, poate fi perceput ca un apel la diviziune socială și un atac la drepturile omului, ce ar fi putut duce la o stigmatizare și discriminare acută a comunității LGBTI.

România în relațiile cu partenerii europeni și non-UE

În timp ce România se apropia cu pași repezi de preluarea președinției Consiliului UE, unde interacțiunea și prietenia cu celelalte state membre sunt cruciale în negocieri, relațiile diplomatice ale României cu partenerii europeni au fost marcate de gafe și bâlbâieli de protocol. La întâlnirea cu omologul său eston, Jüri Ratas, Viorica Dăncilă a uitat numele de familie al acestuia, lăsând consilierii să îi șoptească în timpul conferinței de presă. Estonia deținuse în perioada iulie-decembrie 2017 președinția Consiliului UE, numele prim-ministrului eston era foarte cunoscut în mediul afacerilor europene din Bruxelles, din care făcea partea și Viorica Dăncilă, în rolul său de deputat european. În timpul vizitei prim-ministrului croat, Andrej Plenković, Viorica Dăncilă a făcut o altă gafă de protocol și era pe punctul de a pleca înainte de intonarea imnului croat, aceasta fiind oprită de Plenković. La vizita în România a lui Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei europene, Viorica Dăncilă ar fi trebuit să îl întâmpine pe acesta la aeroport, însă o altă gafă de protocol l-a lăsat pe Juncker singur. Recent, la o deplasare oficială a prim-ministrului Dăncilă în Serbia, aceasta i-a greșit numele omologului bulgar, Boiko Borisov (numit în timpul conferinței de presă Boris Borisov de Dăncilă).

Gafele nu s-au oprit doar la interacțiunile cu partenerii europeni. Cu ocazia unei vizite efectuate de Dăncilă în capitala Muntenegrului, aceasta a încurcat capitala Podgorica cu Pristina, capitala Kosovo, stat al cărei independență nu e recunoscută de România. Una dintre prioritățile României pe perioada deținerii președinției Consiliului UE este și promovarea stabilității în Balcanii de Vest și integrarea lor europeană. Balcanii de Vest sunt o regiune marcată de conflicte etnice și sensibilități politice și diplomatice, gafe ca cele menționate sunt impardonabile în întâlniri oficiale și pot da naștere la tensiuni între state.

România a deraiat de la calea europeană și cu alte ocazii. Uniunea Europeană a propus recent suspendarea asistenței financiare directe către guvernul Republicii Moldova pe baza nerespectării statului de drept și democrației. În acest context, România a decis să blocheze în decembrie un text foarte critic elaborat de instituțiile europene care soma guvernul moldovean să asigure principii democratice, să respecte statul de drept și să asigure că alegerile legislative din 2019 vor fi libere și corecte. Textul avea nevoie de unanimitate în Consiliul Afaceri Externe al UE, iar România, susținută de Ungaria, a blocat adoptarea acestuia.

Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un alt episod care a sfidat Uniunea Europeană. Propunerea lui Liviu Dragnea a venit în urma deciziei lui Donald Trump de a muta ambasada Statelor Unite ale Americii de la Tel Aviv la Ierusalim. UE, alături de Organizația Națiunilor Unite (și până recent, State Unite) joacă un rol important în medierea conflictului Israelo-Palestian și avansează așa numita “soluție a celor două state” (Israel și Palestina, ce ar cuprinde Gaza și Cisiordania și ar avea capitala la Ierusalim). România ar fi primul stat membru al UE care ar decide să adopte această direcție. Președintele Klaus Iohannis, titular al deciziilor în politica externă a României a avertizat că mutarea ambasadei la Ierusalim ar periclita eforturile internaționale de soluționare a conflictului, dar și că ar anula orice șansă ca România sa fie votată membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

România – influență aproape zero la Bruxelles

Influența unui stat membru la nivel european se poate realiza prin prezența activă a reprezentanților acestuia în principalele instituții europene. Iar pentru a ocupa poziții importante, aceștia trebuie susținuți de o imagine pozitivă oferită de instituțiile naționale. Deși cetățenii români care lucrează în instituțiile europene sunt foarte numeroși, aceștia nu ocupă poziții cheie și asta în niciun caz din cauza unei lipse a competențelor, ci mai degrabă din cauza lipsei de interacțiune cu oficiali europeni, de susținere și din cauza inconsistenței guvernelor românești în viziunea lor de stat membru UE. România nu are în momentul de față niciun director-general în Comisia europeană, iar publicațiile străine privesc cu neîncredere preluarea Președinției rotative de la 1 ianuarie 2019 de către România, ultimul articol al revistei AFP având ca titlu “Certată cu Bruxellesul, România preia președinția UE” și ca prim paragraf: “Un semestru tumultuos urmează pentru Uniunea Europeană, care va fi ”pilotată” începând din ianuarie de România, al cărei guvern şi-a multiplicat diatribele suveraniste la adresa Bruxelles-ului”.

România este a 7-a țară din punct de vedere al numărului de membri în Parlamentul european. Cu toate acestea, cu excepția câtorva europarlamentari implicați, activi și vizibili, majoritatea membrilor români ai Parlamentului european nu se fac remarcați prin activitatea lor la nivel european. De exemplu, la învestirea premierului Dăncilă, cea mai citită publicație din Bruxelles, Politico, a publicat un articol ce caracteriza în mod negativ fostul europarlamentar prin câteva acțiuni precum: “unul din cele mai rele interviuri oferite de un europarlamentar vreodată” sau “pe holurile Parlamentului, este cunoscută pentru trimiterea unui mail către toți cei 750 de colegi în scopul de “clarifica” faptele guvernului român care dezincriminau faptele de corupție și care au scos sute de mii de români în stradă”.

România în 2019

Anul 2019 va fi anul provocărilor, iar pentru a trece cu bine de ele este nevoie de schimbări majore în relația României cu UE și în imaginea României pe plan european.

Începând cu 1 ianuarie România va prelua, pentru prima dată de la aderare, Președinția Consiliului UE. În mod ideal, anul 2018 ar fi trebuit să reprezinte pentru Guvernul României o perioadă de maximă concentrare pe pregătirile pentru acest moment istoric pentru țară, pe promovarea turistică a țării și a unei imagini profesioniste a guvernului României, care să demonstreze, prin acțiuni, capacitatea sa de a gestiona acest moment. În schimb, guvernul Dăncilă și-a concentrat acțiunile pentru a reforma sistemul juridic, de a deraia de la valorile fundamentale UE, în ciuda unei populații majoritar pro-europene. Așa cum o arată și publicațiile străine, România și-a pierdut credibilitatea în fața statelor membre ale UE de a duce cu succes până la capăt acest mandat de 6 luni. Este imperativ ca guvernul României să înțeleagă că nu se fac compromisuri de la principiile fondatoare ale UE nici pe timpul președinției, nici în afara acestui exercițiu și să se concentreze pe modul în care va prezida reuniunile tematice. Datorează acest lucru în primul rând cetățenilor români, societății civile care a sprijinit demersurile pregătitoare ale exercițiului Președinției, dar mai ales personalului implicat în acest exercițiu.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro













Citeste pe MedLife.ro
Mituri despre colesterol










1123 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version