Dupa o confruntare electorala urmarita cu sufletul la gura nu doar de sarbii si albanezii din republica, dar si de cancelariile straine (fie ele cea din Washington, cea din Bruxelles, de la Moscova sau din statele Golfului Persic), Serbia a decis sa-si continue drumul pro-occidental impreuna cu democratul Boris Tadici. Presedintele in exercitiu de la Belgrad a primit un al doilea mandat din partea alegatorilor, devansandu-l cu doar cateva procente pe ultranationalistul Tomsilav Nokolic. O victorie care inseamna nu doar continuarea reformelor democratice in Serbia, dar, pe termen lung, si acceptarea de facto a independentei provinciei Kosovo, ce pare inevitabila in acest moment.

Ruperea de trecut

Victoria democratului Tadici, chiar daca pe muchie de cutit, nu inseamna doar clarificarea drumului european pe care sarbii au decis sa mearga in perioada urmatoare. Votul de duminica pare sa fi pus simbolic capat perioadei dramatice care a inceput in Balcani la inceputul anilor '90 si care a fost martora unor tragedii inimaginabile pentru sfarsitul secolului al XX-lea. Analistii sunt aproape unanimi in a afirma ca, prin alegerea facuta duminica, sarbii au incheiat in sfarsit asediul asupra Sarajevo, au oprit bombardamentul orasului Dubrovnik si si-au recunoscut vina pentru genocidul de la Srebenica.

Infrangerea fostul aliat si prieten apropiat al lui Slobodan Milosevici, ultranationalistul Tomislav Nikolici, e un semn ca sarbii incep sa scape e fantomele trecutului care i-au bantuit in ultimul deceniu. Chair daca sunt inca datori comunitatii internationale cu lamurirea tragediilor din conflictele cu Bosnia sau Croatia si cu aducerea la judecata a celor responsabili de crimele de razboi, sarbii au decis sa aleaga varianta pro-europeana si sa nu se reintoarca la trecutul reprezentat de vicepresedintele Partidului Radical, fost vicepremier al guvernului sarb in perioada razboiului din Kosovo.

Mai mult, sarbii au votat si pentru indepartarea de Moscova si de ultimii 60 de ani care i-au facut sa ramana astazi una dintre cele mai izolate natiuni din Europa. Si au ales acest lucru in ciuda declaratiilor de sustinere neconditionata pe care Rusia le-a facut in ultimele zile fata de "prietenia de nezdruncinat" cu Serbia si, poate, a acordului energetic prin care Gazprom a achizitionat recent cea mai importanta companie petroliera din regiunea fostei Iugoslavii.

Independenta regiunii Kosovo, acceptata de sarbi

Victoria lui Boris Tadici reprezinta insa, in primul rand, acceptarea de catre sarbi a independentei Kosovo. Regiunea care a stat la baza unor confruntari armate violente intre sarbi si albanezi, ce au determinat interventia NATO la sfarsitul anilor '90, este pe punctul de a trece in mainile majoritatii din povincie. Votul dat democratului Tadici semnaleaza faptul ca sarbii s-au impacat in anul 2008 cu pierderea regiunii pe care o stapanisera, cu cateva exceptii, de sute de ani.

Ce se va intampla insa in continuare? Perioada urmatoare va fi una dintre cele mai aglomerate pentrru Tadici, dar si pentru diplomatii sarbi, albanezi si straini care pregatesc aparitia noului stat.

Pe de o parte, Tadici si consilierii sai vor trebui sa-i pregateasca si sa-i obisnuiasca pe sarbi cu pierderea "leaganului istoric de nastere" al Serbiei. Sondaje de opinie pre-electorale sustineau ca, inclusiv in interiorul Partidului Democrat al lui Tadici, 55% dintre alegatori favorizau Kosovo in fata apropierii de Uniunea Europeana. Misiunea lui Tadici este astfel dificila, dar nu imposibila. Intarit de votul de duminica si scapat deocamdata de presiunea ultranationalistilor, Boris Tadici va beneficia acum de mult mai mult spatiu de manevra pe plan intern. Desi inainte de scrutin s-a exprimat oficial impotriva declararii independentei unilaterale a Kosovo, presedintele sarb e constient acum ca voturile sarbilor i-au legitimat si atitudinea viitoare fata de regiunea separatista. Iar aceasta atitudine nu poate fi alta decat de acceptare a statului de independenta pentru Kosovo.

"Kosovo e pierdut, caci invingatorii scriu istoria"

In plus, mentinerea lui Tadici in fotolioul prezidential la Belgrad, chiar daca este un post mai mult onorific, va oferi un ragaz important si diplomatiilor occidentali care sunt implicati in dosarul Kosovo. Acestia vor putea sa domoleasca graba liderilor albanezi de a proclama independenta provinciei, insa vor avea timp in plus pentru a convinge Moscova de noile realitati politice din zona. Teama Kremlinului de precedentul kosovar in cazul unor regiuni din spatiul sau de influenta va putea fi mai usor indepartata, inclusiv prin oferirea unor compensatii, fie ele de natura politica, militara sau economica (iar contractul generos dintre Gazprom si sarbii de la NIS au precedat trocurile ulterioare).

Pe de alta parte, votul sarbilor a oferit si Uniunii Europene si SUA un spatiu mult mai larg in care pot actiona. Ofertele UE facute de Serbiei saptamanile trecute (si care includ legaturi politice mai puternice, acorduri comerciale favorabile Belgradului, liberalizarea sistemului de vize sau cooperarea in domeniul educatiei) vor fi urmate fara indoiala si de altele. Pentru a-i usura pozitia lui Tadici in fata propriului popor, uniunea se pregateste discret de trimiterea misiunii civile in zona, care sa poate controla eventualele ciocniri ivite dupa declararea independentei. In plus, analistii sunt convinsi ca americanii si NATO vor putea recurge la trupele stationate in Bosnia, care vor fi deplasate rapid in zona pentru calmarea posibilelor tensiuni de dupa declararea independentei.

Victoria lui Boris Tadici nu inseamna insa, in niciun caz, ca sarbii au decis sacrificarea Kosovo pentru aderarea la Uniunea Europeana. Pur si simplu noile realitati politice fac imposibila mentinerea actualului statut incert al provinciei. Majoritatea albaneza va avea foarte curand un stat propriu, iar alegatorii sarbi au inteles, pragmatic, ca planul conceput de UE si SUA nu mai poate fi negat la nesfarsit. Sau, asa cum declara resemnat un sarb citat in presa de la Belgrad in ziua scrutinului: "Kosovo este pierdut. Invingatorii sunt cei care scriu istoria".