Ultimul raport MCV reprezinta un moment critic prin care Comisia Europeana plaseaza Romania in aceeasi categorie cu Ungaria si Polonia in ce priveste distrugerea sistematica a statutului de drept. Insa spre deosebire de celelalte tari, unde UE dispune de o capacitate relativ redusa de a actiona rapid pentru sustinerea democratiei constitutionale, institutiile europene au la dispozitie mecanisme mult mai eficiente pentru o interventie in cazul Romaniei. Citit cu atentie si in context, raportul MCV arata ca UE este gata sa foloseasca aceste mecanisme si ca pregateste deja terenul juridic pentru o interventie rapida prin Curtea de la Luxembourg cu scopul de a impune guvernului de la Bucuresti sistarea masurilor de subminare a independentei justitiei si a luptei impotriva coruptiei. Societatea civila din Romania isi gaseste in Comisia Europeana un aliat necesar si puternic in lupta impotriva clanului Dragnea si a coalitiei guvernamentale care au adus Romania pe marginea prapastiei.

Vlad PerjuFoto: Arhiva personala

Daca autoritatile romane, de la Ministrul de Justitie pana la CSM si chiar Curtea Constitutionala, nu isi vor schimba radical pozitia in ce priveste independenta justitiei si inregimentarea politica a luptei impotriva coruptiei, Comisia Europeana are la dispozitie mai mult decat masuri politice, de genul inghetarii de fonduri sau a demararii mecanismului articolului 7. Guvernul de la Bucuresti calculeaza, probabil corect, ca Ungaria si Polonia s-ar opune sanctionarii politice a Romaniei, asteptand la schimb ca Romania sa se opuna sanctionarii lor. Insa guvernele altor state membre nu pot ajuta oligarhii de la Bucuresti in cazul unei actiuni juridice asupra Romaniei. Intr-adevar, toate semnele indica faptul ca Comisia pregateste terenul pentru actionarea in judecata a Romaniei in fata Curtii de la Luxembourg pentru incalcarea articolului 19, coroborat cu articolul 2, din Tratatul de la Lisabona. In plus, dupa cum a facut-o recent intr-un caz extrem de important impotriva Poloniei, Comisia Europeana va argumenta in fata judecatorilor europeni ca gravitatea situatiei din Romania este atat de mare incat se impune dispunerea unor masuri interimare pentru suspendarea cu efect imediat a reformelor justitiei.

Este vorba aici de masurile discutate in Raportul MCV, masuri introduse de guvernul de la Bucuresti si votate in Parlament, inclusiv a unor masuri aprobate de Curtea Constitutionala. In ce priveste CCR, Raportul MCV preia analiza recentei opinii a Comisiei de la Venetia prin care se arata cum CCR si-a ignorat propria cazuistica cand, in cazul Kövesi, a subordonat procurorii controlului politic exercitat de Ministrul Justitiei. Raportul MCV arata ca aceasta decizie incalca principiile statului de drept si ca, in masura in care CCR nu va redirectiona interpretarea Constitutiei, calitatea Romaniei de membru UE impune revizuirea Constitutiei pentru garantarea independentei justitiei.

Autoritatile romane gresesc daca interpreteaza aceste recomandari ca fiind generale, pe termen lung. Sanctionarea Romaniei poate fi declansata rapid, dat fiind ca mecanismul MCV va structura negocieri politice preliminare unei actiuni in judecata la Luxembourg in cadrul procedurii articolul 258 al Tratatului de la Lisabona. Odata cazul ajuns la Luxembourg, este probabil ca judecatorii europeni vor lua masura interimara de suspendare a reformelor Dragnea care au ca scop decapitarea independentei justitiei, o suspendare ce ar avea efecte imediate. Nerespectarea deciziei Curtii de la Luxembourg ar duce la penalitati financiare majore dispuse de judecatorii europeni, posibila redirectionare a fondurilor structurale pentru Romania, activarea Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona si, in extremis, la declansarea procesului de excludere din Uniunea Europeana pentru violarea Tratatului UE.

Ce trebuie inteles la Bucuresti, atat de catre politicieni responsabili cat si de catre societatea civila, este ca nu suntem foarte departe de acest scenariu. Tot ce ne desparte de un asemenea moment este refuzul, deja semnalat, al autoritarilor romane de a implementa recomandarile din Raportul MCV. Sanctiunea pentru un asemenea refuz nu este doar mentinerea monitorizarii, dupa cum naiv spera autoritatile romane, ci declansarea procedurilor juridice de sanctionare a Romaniei, cu scopul salvarii statului de drept.

Oricine va citi cu buna-credinta Raportul MCV si documentatia tehnica pe baza careia a fost intocmit va constata ca acestea reprezinta o analiza corecta, echilibrata si detaliata a turnurii dramatice pe care a luat-o Romania in 2018. Criticile aduse Raportului de catre autoritatile romane nu au nici un fel de acoperire, ele fiind nimic mai mult decat reactia unor institutii care s-au dovedit fie incapabile sa stopeze distrugerea statului de drept (cazul CSM), fie au fost implicate in acest efort si sunt direct raspunzatoare de situatia dramatica a tarii in acest moment (cazul Ministrului Justitiei).

In ce priveste efectele juridice ale Raportului MCV in dreptul romanesc, care au generat discutii in ultimele zile, acestea trebuie privite in termenii mai largi ai relatiei dintre Constitutia Romaniei si Tratatul UE. In scenariul pe care l-am prezentat, efectele Raportului vor fi subsumate unei decizii a Curtii de la Luxembourg. Daca guvernul roman va refuza implementarea unei asemenea decizii, in mod cert CCR va fi chemata sa se pronunte asupra obligativitatii deciziilor judecatorilor europeni. Argumentele gruparii Dragnea sunt usor de anticipat. Se va argumenta ca decizia judecatorilor europeni nu este obligatorie daca incalca principiile identitatii nationale a Romaniei, ca legile reformelor justitiei au fost votate de reprezentatii romanilor si, prin urmare, ca principiul democratiei reprezentative cere ca aceste legi sa fie implementate. Contraargumentul principal este ca tot reprezentantii romanilor au ratificat tratatul de aderare a Romaniei la UE, si a tratatului de la Lisabona care a devenit parte integrala a dreptului roman. Judecatorii CCR, si poate chiar judecatori de la alte instante din Romania, vor fi chemati sa rezolve aceasta disputa. Acestia se vor pronunta nu doar ca judecatori nationali, ci ca judecatori care, in aplicarea dreptului european, devin judecatori europeni a caror datorie este sa aplice Tratatul UE asa cum a fost interpretat acesta de Curtea de la Luxembourg. Daca nu o vor face, si daca vor invoca suprematia Constitutiei romane in fata Tratatului UE, Romania nu va ramane in Uniunea Europeana.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro