Guvernul finlandez și-a exprimat disponibilitatea de a prelua președinția Consiliului UE în locul României care nu este pregătită, așa cum a căzut toată lumea de acord. Toată lumea, mai puțin guvernul Dăncilă. Acesta, însă, complet decredibilizat în ultimele luni, are pe moment alte griji: tocmai a primit două rezoluții bombă, una a Parlamentului European, alta, raportul MCV de la Comisia Europeană. Prima rezoluție e un document în 12 puncte care condamnă nu doar „intervenția brutală și disproporționată a jandarmilor la manifestația din 10 august” ci și alte ingerințe inadmisibile ale statului în viața cetățenilor (de la măsurile destinate să reducă la tăcere organizațiile non-guvernamentale la schimbările îngrijorătoare din sistemul de justiție care încalcă separația puterilor în stat). Rezoluția Parlamentului European a fost votată cu largă majoritate, inclusiv de socialiști (S&D) și de ALDE (european). A doua bombă, raportul MCV, trasează, în 8 puncte, un program echivalent cu resetarea a tot ce guvernul și Parlamentul au făcut în ultimele 10 luni: raportul cere suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției, punerea lor în acord cu recomandările comisiei de la Veneția, înghețarea intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, suspendarea imediată a procedurii de revocare a procurorului general etc. Este cel mai grav raport de monitorizare pe care-l primește România de la aderare. Iar cele două rezoluții, luate împreună, spun ceea ce spunem noi prin piețe de un an de zile: că România este un stat capturat de o gașcă care legiferează în răspăr cu regulile statului de drept și în propriile sale interese.
Toate aceste evenimente, luate împreună, marchează ora zero a României. Momentul în care fiecare dintre noi trebuie să aleagă. Între Dragnea și Europa. Se conturează tot mai clar alternativa de care multora ne e teamă. Gașca care a luat captiv statul de drept e la un pas de părăsirea UE, folosind toate cele de mai sus ca pretexte. Este momentul ca toți cei pentru care UE contează să spună asta sus și tare: în scris, în piețe, în Parlament, în fața primăriilor, în fiecare loc în care exprimarea liberă mai este încă posibilă. Nu vă lăsați înșelați: nu e vorba nici de politică, nici de principii. E vorba de dreptul vostru de a fi cetățeni europeni: de a călători, munci sau învăța în Europa. E vorba de bruma de bunăstare a compatrioților noștri, asigurată în ultimii ani de fonduri care vin „din afară”, de la cei care muncesc în alte state europene.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe
