Afirmam cu ceva timp în urmă (vezi articol) că numărătoarea inversă pentru Trump ar fi putut începe odată cu summit-ul de la Helsinki. Mesajul întâlnirii Trump-Putin a reprezentat un moment de reflecție pentru întreaga comunitate internațională, dar mai cu seamă, a stârnit valuri de îngrijorare în nucleul dur al politicii americane.
Setarea recentă a unei noi arhitecturi politice în SUA indică faptul că „bluffing-ul” lui Trump își pierde aura impermeabilă și ar putea deveni sancționabil.
Scrutinul pentru Congresul american creează o breșă în controlul guvernamental republican generând în mod excepțional o atmosferă caustică în relația celor două tabere politice – democrată și republicană. Se întrevăd noi eforturi pentru ajustarea unor capitole interne precum sănătatea, securitatea frontierelor și bugetul.
O rebalansare politică la Washington trimite unde de speranță pentru cooperarea UE, SUA, NATO. Anul ce se încheie a fost afectat în mod particular de atitudinea sfidătoare și uneori ostilă a președintelui Trump față de europeni, dar și a unei indiferențe larg răspândită a republicanilor din Congres în raport cu Europa.
Statisticile indică faptul că populația albă, în general, continuă să favorizeze republicanii, iar minoritățile, în special populația de culoare, hispanicii, asiaticii, continuă să favorizeze democrații. Alegătorii albi nu reprezintă totuși un bloc monolitic, iar exit-poll-urile din acest an indică schimbări notabile cu privire la sprijinul celor două partide prin vârstă, educație și sex, cifrele ajutând la explicarea rezultatului obținut de democrați.
În ultimul deceniu, populația totală sub vârsta de 45 de ani a favorizat democrații la alegerile intermediare pentru Camera Reprezentanților și la prezidențiale [Exit polls]. Cazul a fost elocvent pentru alegerile prezidențiale din 2012 și 2016, însă proporțiile s-au schimbat în mijlocul perioadei 2018 tot în favoarea democraților. Acest fapt se datorează prezenței mai mari a minorităților în rândul alegătorilor tineri, oferind contrapondere adulților tineri albi ce votează predominant cu tabăra republicană, însă de această dată și aceștia din urmă au votat mult mai susținut democrații decât în alegerile anterioare. În contrast cu alegerile precedente, exit-poll-urile din 2018 arată un sprijin republican semnificativ redus în rândul bărbaților albi fără studii superioare și o creștere a sprijinului pentru democrați în rândul femeilor albe educate în universități. [vezi aici]
Odată ce democrații au obținut majoritatea în Camera Reprezentanților, aceștia par suficient de determinați să utilizeze audierile privind puterea de cenzură și mijloacele de supraveghere pentru a depista interdependențele posibile dintre amestecul electoral al Rusiei în SUA și Europa, investigând totodată și posibilele acuzații de corupție la adresa lui Donald Trump.
Democrații preiau portofolii importante în comisiile de control și supraveghere a serviciilor de informații, apărare și a altor comitete conexe ce vor întregi un veritabil câmp de luptă pentru idei ce se doresc a fi transpuse politic/decizional în chestiunea războiului hibrid rusesc în SUA și Europa [vezi aici].
Lupta „nemiloasă” a democraților se poate sprijini pe influența bugetară pentru a dirija administrația Trump către obiectivele asumate de SUA cu privire la acordul climateric de la Paris și pentru a încuraja folosirea energiei curate, satisfăcând totodată și aspirațiile europenilor.
Accesul democraților la instrumente de control va schimba în mod acut situația pentru diplomații europeni. În ultimii șase ani, corpul de bază al Camerei Reprezentanților care se ocupa de Europa, s-a aflat, în esență, într-o zonă relativ obscură. Dana Rohrabacher, președintele Subcomisiei pentru Europa, Eurasia și Statele Emergente din Camera Reprezentanților, cunoscut pentru încercările sale de a sprijini integrarea europeană și examinarea Rusiei, și-a pierdut candidatura pentru realegere pe această poziție. „Eforturile” sale de sprijin au fost atât de intense încât liderul majorității din Camera Reprezentanților Kevin McCarthy a fost surprins speculând că Rohrabacher se află pe statul de plată al Kremlinului [vezi articol].
În timp ce Rohrabacher a permis o examinare a parcursului democratic al Turciei, el a blocat efectiv deliberarea Camerei Reprezentanților asupra acțiunilor SUA în unele dintre cele mai importante probleme care afectează relația cu Europa: autoritarismul rusesc, corupția și anexarea Crimeii; războiul din regiunea Donbas; declinul democratic din Polonia și Ungaria; extinderea Macedoniei către Europa; extinderea NATO în Muntenegru; Brexit; limitând totodată o serie de capitole specifice UE – SUA, de la criza zonei euro la Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP).
Exercitarea controlului de către democrați în Camera Reprezentanților se va concentra pe revitalizarea dialogului cu Europa, ce a fost „păstrat la gheață” încă din 2012. Noua balansare politică de la Washington ar putea însemna:
- mai multă activitate de cooperare primordială cu Europa;
- sprijin mai mare pentru UE și NATO;
- o dezlănțuire mai agresivă împotriva corupției și autoritarismului;
- efortul de a-l încurca pe Trump la intersecția cu impulsurile pătimașe ale unor lideri precum premierul ungar Viktor Orbán, Vladimir Putin și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.
Totuși, republicanii nu vor renunța la anumite obiective, iar în spatele subcomitetului pentru Europa va rămâne un interes aparte pentru promovarea și menținerea cu prioritate a afacerilor externe cu Rusia și Balcanii; republicanul Eliot Engel și-a făcut o adevărată misiune personală din a deveni un patron al relațiilor dintre SUA – Kosovo, Muntenegru, Macedonia, Bosnia.
O Cameră a Reprezentanților democrată va aduce o nouă energie pentru modul în care SUA se angajează în relații cu statele europene, însă perspectivele pentru diaspora europeană și ridicarea vizelor nu par neapărat mai optimiste.
Tabăra republicană a închis ochii la conexiunile cu agenții de influență din Europa, însă practicile vor continua prin cercurile informale de lobbiști și foști congresmeni pentru finanțarea campaniilor electorale. Reprezentanți ai statelor membre UE care practică acest tip de „suport financiar” sunt percepuți în lumea largă a politicii americane ca lipsiți de respect pentru statul de drept, independență parlamentară și importanța normelor în societatea democratică; însă ei își exportă acest comportament nefast către Washington.
Majoritatea democraților a promis să combată corupția și amestecul străin în politica americană. În timp ce capacitatea lor de a influența Casa Albă și cifrele administrației poate fi limitată de puterile lor de investigare și de buget, House Committee on Rules are puterea de a audia, investiga, cenzura, amenda și sancționa membrii Camerei.
Camera Reprezentanților, care a susținut cu glorie tendințele personale ale lui Trump sub conducerea republicană, s-ar putea adapta însă la un Senat internaționalist mai liberal.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro
