Chiar și pentru neofiții care mai sperau în evitarea schismei religioase dintre Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului și Patriarhia Rusă pe tema tomosului de autocefalie a viitoarei Biserici Ortodoxe ucrainene autocefale, ziua de 2 noiembrie 2018 reprezintă momentul ireversibilității procesului schismatic.
În această zi, în cadrul vizitei sale oficiale în Turcia, președintele Ucrainei, Petr Poroșenko a semnat, la Istanbul, împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, Acordul bilateral “Cu privire la colaborarea și cooperarea dintre Ucraina și Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului”. Documentulsemnat prevede prioritar colaborarea părților în vederea creării Bisericii Ortodoxe ucrainene unificate autocefale (care va primi din partea Patriarhiei ecumenice, odată cu înființarea sa în cadrul unui Sinod extins, tomosul de autocefalie din partea Bisericii Mamă / Patriarhia Ecumenică). Potrivit președintelui Ucrainei, “Acordul semnat creează toate condițiile pentru ca procesele de pregătire a Sinodului (n.n. Bisericii Ortodoxe ucrainene autocefale) și de acordare a Tomosului să se desfășoare în strictă conformitate cu prevederile canonice ale Bisericii… Ucrainenii au așteptat acest moment de 1.030 de ani”.
Semnarea acestui document reprezintă o etapă decisivă pe linia înființării și recunoașterii viitoarei Biserici Ortodoxe ucrainene unificate autocefale. Acordul semnat creează condițiile necesare constituirii Bisericii Ortodoxe ucrainene independente autocefale. După așteptata înființare a acesteia în cadrul unui viitor Sinod extins, Patriarhul ecumenic Bartolomeu I va înmâna personal Tomosul de autocefalie reprezentantului ales al noii Bisericii Ortodoxe ucrainene cu rang de Patriarh, recunoscând astfel independența/autocefalia acestei Biserici.
Noutatea relevantă o reprezintă implicarea totală, canonică, procedurală, simbolică, administrativă etc. a Patriarhiei Ecumenice în pregătirea Sinodului extins care va consfinți crearea noii biserici. Patriarhul ecumenic a declarat că “Acordul semnat va grăbi acordarea autocefaliei Bisericii ortodoxe autocefale din Ucraina. Dreptul și dorința acesrtei Biserici se vor realiza în aceste zile. Un astfel de drept l-au avut și popoarele din Balcani, care au primit autocefalia din partea Bisericii-Mamă. Este dreptul exclusiv al Bisericii-Mamă de a acorda autocefalia când aceasta devine necesară și când sunt îndeplinite toate condițiile pentru acest proces”. Potrivit acestuia, acordarea autocefaliei va conduce la unificarea tuturor creștin-ortodocșilor din Ucraina, care de 30 de ani se află în dezbinare: “Noua Biserică autocefală îi va uni pe toți credincioșii creștin-ortodocși din Ucraina și va intra în familia Bisericilor ortodoxe”.
Potrivit Acordului, Patriarhia Ecumenică va gestiona procesul de pregătire a unui Sobor unificat al noii biserici; la Sinod va participa și un reprezentant al Patriarhiei Ecumenice. Sinodul va alege un singur reprezentant al noii Biserici, în calitate de Patriarh, care va primi tomosul de autocefalie chiar din mâinile Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I. Acordul prevede, de asemenea, înființarea, la Kiev, a unei Reprezentanțe permanente a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol / Stavropighie, care va gestiona toate relațiile cu noua Biserică Ortodoxă ucraineană autocefală. Mai mult, Catedrala “Sfântul Andrei” din Kiev va deveni astfel sediul Reprezentanței permanente a Bisericii-Mamă (Patriarhia Ecumenică) în Ucraina.
În presa ucraineană se apreciază că este posibil ca noul Sinod unificat, în urma căruia se va constitui noua Biserică Ortodoxă ucraineană autocefală, să aibă loc în perioada 21-22 noiembrie 2018 și că noua Biserică Ucraineană Ortodoxă Autocefală se va crea până la 13 decembrie, dată la care creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Ziua Sfântului Andrei, mai ales că sediul Reprezentanței Patriarhiei Ecumenice în Ucraina a devenit recent, prin decizie a Radei Supreme, Catedrala “Sfântului Andrei” din Kiev.
Totodată, Patriarhul Filaret al Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Kiev se va adresa Radei Supreme a Ucrainei cu solicitarea de adoptare a unei legi care să consfințească existenţa unei singure biserici ortodoxe în Ucraina, precum şi schimbarea numelui actualei Biserici Ortodoxe Ucrainene subordonate Moscovei (“Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Moscovei”) în “Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina”. Se va crea astfel câmpul de manevră necesar creării noii Biserici Ortodoxe Ucrainene autocefale, care se va numi, cel mai probabil, “Biserica Ortodoxă Ucraineană” (varianta de lucru alternativă este “Biserica Ortodoxă din Ucraina”).
Înalți ierarhi ai Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol au declarat, de asemenea, că, odată cu deciziile de la Sinodul din 11 octombrie ale Patriarhiei ecumenice, Biserica Ortodoxă Ucraineană – Mitropolia Moscovei și-a încetat de jure existența, iar ierarhii acesteia aparțin în momentul de față pristolului ecumenic, care trebuie să aștepte de la Patriarhia Ecumenică directive privind înființarea și funcționarea noii Biserici Ortodoxe Ucrainene autocefale; este posibil ca această evaluare canonică să genereze, într-o perioadă relativ scurtă de timp, baza necesară interzicerii acestei biserici pe teritoriul Ucrainei de către autoritățile de la Kiev, mai ales în cazul în care parohiile acesteia din Ucraina vor refuza să treacă de partea noii Biserici Ucrainene ortodoxe autocefale.
Cel mai probabil, noua Biserică va fi condusă de Filaret, actuslul patriarh al Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Kievului. Ierarhii din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Mitropolia Moscovei care pregătesc schimbarea taberei și sunt gata să participe la constituirea Bisericii ucrainene unificate revendică drept răsplată acordarea titlului de Patriarh unuia dintre aceștia, în numele sacrificiului lor, iar cel mai bine poziționat este actualul episcop de Vinnița, Simeon. În spațiul informațional rusesc s-a invocat în sprijinul acestora un fake news care menționa o presupusă interdicție a Patriarhiei Ecumenice pentru candidaturile lui Filaret și Macarie (șeful actualei Biserici Ortodoxe Ucrainene autocefale), însă zvonurile tendențioase privind existența unei astfel de interdicții au fost rapid dezmințite public. Tot de la Moscova se acreditează teza potrivit căreia cel puțin trei ierarhi din actuala biserică ucraineană subordonată Patriarhiei Ruse vor candida la funcția de Patriarh al noii biserici (mitropolitul Simeon de Vinnița, arhiepiscopul Alexandru de Pereiaslav-Hmelniţki și mitropolitul Sofronie de Cerkasî). Este foarte puțin probabil ca astrele să nu se alinieze în direcția unei victorii absolute pentru Patriarhul Filaret, văzut ca un campion al luptei pentru autocefalia Bisericii “naționale”.
În reacție, Patriarhul rus Kiril vorbește despre un ordin global privind lichidarea Bisericii Ortodoxe Ruse, care a rămas, în aceste vremuri, o “insulă a libertății”. Potrivit înaltului ierarh rus, “acest ordin are dimensiuni globale; nu este o simplă luptă pentru jurisdicție, ci pentru distrugerea unității forței creștine la nivel mondial. Cineva a dorit să provoace o lovitură puternică acestei insule de libertate. Tragedia Ucrainei iese astfel din câmpul politic, ci capătă dimensiuni mistice”. Patriarhul vede în semnarea Acordului dintre Ucraina și Patriarhia Ecumenică “o acțiune politică ce încalcă toate regulile canonice”.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că acțiunile schismatice recente reprezintă o “provocare deosebit de primejdioasă”, confirmând disponibilitatea Moscovei de a „apăra” dreptul etnicilor ruși din Ucraina de a-și alege biserica. Experții ucraineni traduc aceste mesaje ca semne ale unui nou război.
Principalele necunoscute de interes pentru București ale evoluțiilor viitoare sunt legate de reacția Moscovei și a parohiilor din cadrul actualei Biserici Ortodoxe Ucrainene – Mitropolia Moscovei la recentele evoluții, precum și poziția față de actuala schismă religioasă a comunității românești din Ucraina și a Bisericii Ortodoxe Române (care, până în prezent, s-a poziționat neutru, solicitând repetat un consens de decizie între Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Rusă; obținerea acestui consens pare, în prezent, utopică).
Înființarea noii Biserici Ortodoxe ucrainene reprezintă și un obiectiv electoral de ordin tactic al actualului președinte al Ucrainei, Petr Poroșenko, a cărui decizie de a candida la un nou mandat de președinte al țării este iminentă (alegerile pentru alegerea șefului de stat în Ucraina vor avea loc în martie 2019). Petr Poroșenko mizează pe sloganul electoral “Armată-Limbă-Credință” și are nevoie de evoluții convingătoare în planul politicilor interne pentru a învinge actualii săi contracandidați, dintre care cel mai bine plasat este Iulia Timoșenko.
Evoluțiile de mai sus consolidează platforma electorală a lui Petr Poroșenko, construită pe triunghiul simbolic menționat, pe fondul unei scăderi dramatice a ratingului acestuia. Potrivit celor mai recente sondaje de la Kiev (ale căror rezultate au fost date publicității la finele lunii septembrie a.c. de către Grupul sociologic “Rating”), popularitatea președintelui Ucrainei este în cădere liberă (de la 54% în 2014 la 6,8% în prezent). Topul actual al preferințelor electorale este condus de: Iulia Timoșenko, liderul uniunii panucrainene “Batkivșcina”/Patria – 13,2%; Volodimir Zelenski (lider al partidului „Servitorul Poporului”, care pozează în vector absolut al schimbării) – 7,.8%; Petro Poroșenko, actualul șef de stat – 6,8%; Anatolii Grițenko, liderul formațiunii „Poziția civică” – 6,6%; Iurii Boiko, liderul Blocului de opoziție (pro-rus) – 5,7%; Vadim Rabinovici, liderul partidului „Pentru viață” (pro-rus) – 5,4%; Oleg Liașko, liderul Partidului Radical – 5,2%. Restul candidaților sunt creditați cu mai puțin de 2%.
În următoarea perioadă, principala linie de atac a staffului electoral al lui Poroșenko împotriva Iuliei Timoșenko o va reprezenta acuza că “doamna de fier de la Kiev” ar fi un simplu lobbyist al intereselor Moscovei în Ucraina. Petr Poroșenko a declarat recent că “Rusia se va implica puternic în campania pre-electorală și electorală din Ucraina”. Recent, la Cernăuți, la 2 noiembrie a.c., susținătorii principalului contracandidat al lui Petr Poroșenko la președinția Ucrainei, Iulia Timoșenko, au fost agresați de un grup de oponenți politici locali, care o numesc pe Iulia Timoșenko „agent al Rusiei” și apreciază că reprezentanții din nordul Bucovinei ai partidului acesteia („Batkivșcina”) slujesc „interesele României și nu ale Ucrainei” (notă: liderul filialei Cernăuți a partidului „Batkivșcina” este Ion Muntean, etnic român originar din raionul Hliboca, regiunea Cernăuți).
Alegerile pentru președinția Ucrainei au loc într-un climat tensionat și complicat. Problemele interne, coroborate cu menținerea în stare latentă a conflictului din raioanele estice,conturează un tablou sumbru.Francis Fukuyama a prezis recent că principalii inamici ai Ucrainei vor fi, alături de Rusia, corupția și slaba guvernare. Potrivit acestuia, “modificări în politica externă a Rusiei pot avea loc numai după plecarea de la putere a lui Vladimir Putin, însă pentru eradicarea corupției și consolidarea instituțiilor orice moment pare a fi unul favorabil”.
Principala miză a acestora este evitarea alegerii unui șef de stat de orientare pro-rusă. Candidații de orientare autohtonistă provin, în general, din vechea gardă și/sau au ratinguri modeste. Recent, la Cernăuți, fostul premier Arsenii Iațeniuk, liderul “Frontului Popular”, a declarat că “dușmanul așteaptă ca elita politică ucraineană să se divizeze din nou. În 2019, principala noastră sarcină este să nu creăm posibilități pentru revanșa acestuia”.
Flancul ucrainean este profund divizat și în inflație accelerată. Cei mai bine plasați candidați prezumtivi de pe acest flanc sunt Iulia Timoșenko, (liderul formațiunii “Batkivșcina”, care promite un “nou curs”; aceasta candidează pentru a treia oară la cea mai înaltă funcție în stat; principalele atu-uri: promisiunea schimbării, sprijin solid din partea oligarhilor etc.), Vladimir Zelenski (lider al partidului „Servitorul Poporului”, un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii cronice a populației în actuala clasă politică de la Kiev; acesta nu și-a demonstrat încă popularitatea în nici un scrutin electoral; are 7,8% în sondajul efectuat de Grupul Sociologic „Rating”), Petr Poroșenko (rating de 6,8%; acesta are de partea sa un nucleu electoral solid și o infrastructură de partid bine dezvoltată; experții apreciază la 50%-50% șansele lui Petr Poroșenko de intare în turul al doilea al alegerilor), Anatolii Grițenko, fost ministru al Apărării, Oleg Liașko, liderul Partidului Radical, Viatoslav Vakarciuk (care a avut un rating ridicat la alegererile predecente), Arsenii Iațeniuk (liderul Frontului Popular, aliat al Blocului Poroșenko), Oleg Tiagnibok (liderul formațiunii Svoboda/Libertate), Roman Bessmertnâi, Valentin Nalivaicenko (fost apropiat al președintelui Iuscenko), Serghei Taruta (liderul partidului Osnova) etc.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
